Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 151/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA
SECȚIA PENAL operator 2711
DECIZIE PENAL Nr. 151
Ședința public de la 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
Judector - - -
Judector G
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Timi șoara.
Pe rol se afl soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.125/19.11.2009 pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
La apelul nominal fcut în ședința public, se prezint inculpatul recurent, asistat de avocat ales, lips partea civil și partea vtmat.
Procedura de citare îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, aprtorul inculpatului solicit ca instanța de recurs s procedeze la reaudierea inculpatului, motivat de faptul c acesta a fost ascultat doar în faza apelului și nu a fost în msur s dea o declarație complet.
Procurorul nu se opune acestei cereri.
În deliberare, instanța încuviințeaz cererea formulat de aprare și procedeaz la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnat și atașat separat la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constat recursul în stare de judecat și acord cuvântul pentru dezbateri.
Aprtorul ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului și în principal, restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmririi penale, pe motiv c a fost înclcat dreptul la aprare al inculpatului. La data la care a fost citat pentru prezentarea materialului de urmrire penal, inculpatul locuia fr forme legale în T, str.- și nu în unde i s-a emis citația, astfel c citarea sa nu a fost conform cu dispozițiile legale.
În subsidiar a solicitat admiterea recursului și în rejudecare, aplicarea unei pedepse orientate spre minim, cu suspendarea condiționat a executrii. În motivare a artat c starea de fapt reținut nu este imputabil inculpatului, acesta pe tot parcursul urmririi penale cât și ulterior locuia în Spania și nu avea cunoștinț despre existența dosarului. Prejudiciul cauzat nu este deosebit de grav și raportat la aceasta, pedeapsa de 6 ani închisoare cu executare este exagerat, ținând cont și de circumstanțele personale ale inculpatului.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat pentru urmtoarele motive. Cererea de restituire a cauzei la Parchet nu se încadreaz în cerințele prev. de art. 332.p Cod Penal, motivat de faptul c prezentarea materialului de urmrire penal nu s-a putut efectua întrucât inculpatul s-a sustras urmririi penale și nu s-a putut stabili domiciliul acestuia din Spania. pe fondul cauzei, apreciaz c pedeapsa aplicat inculpatului a fost corect individualizat și nu se impune reducerea cuantumului acesteia.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a solicitat admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului constat urmtoarele:
Prin sentința penal nr. 382 din 18.12.2008 pronunțat în dosar nr-, Judectoria Reșița în baza art. 215 alin. 1-3 Cod penal a condamnat pe inculpatul --, la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare.
În baza art. 291 Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 293 Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, pe durata executrii pedepsei principale, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
În baza art. 14, 346 și a art. 998 și urm. cod civil a admis acțiunea civil formulat de ctre partea civil și a obligat inculpatul s plteasc acestei prți civile suma de 11.000 euro cu titlul de despgubiri materiale.
În baza art. 14 alin. 3 lit. a, art. 348 Cod procedur penal raportat la art. 998 și urm. Cod civil a dispus restabilirea situației anterioare svârșirii infracțiunii în sensul radierii din CF nr. 10360 Reșița Român a interdicției de înstrinare și grevare în favoarea lui, precum și a radierii dreptului de ipotec de rangul I în favoarea lui pân la concurența sumei de 11.000 euro.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut în fapt urmtoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng Judectoria Reșița din data de 28.07.2008, întocmit în dosarul nr. 1355/P/2007, înregistrat la Judectoria Reșița sub nr. 2495/290/31.07.2008 a fost trimis în judecat inculpatul --, pentru svârșirea infracțiunilor de înșelciune, uz de fals și falsul privind identitatea prev. de art. 215 alin. 1- 3, art. 291, art. 293 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
S-a reținut în esenț, în fapt c inculpatul a utilizat o carte de identitate fals și astfel a încheiat un contract cu garanție ipotecar în numele altei persoane.
Prima instanț a reținut urmtoarea stare de fapt: în luna septembrie 2006 inculpatul a contactat-o pe partea civil solicitându-i acordarea unui împrumut ce urma a fi garantat cu ipotec convențional de gradul I asupra unui apartament aflat în proprietatea inculpatului.
Inculpatul i s-a prezentat prții civile sub numele de -, i-a artat acestuia o copie a crții de identitate pe care era atașat fotografia inculpatului, precum și un extras de carte funciar, de asemenea, tot în copie xerox.
În data de 07.02.2007 partea civil i-a înmânat inculpatului suma de 11.000 euro, fiind încheiat cu aceast ocazie contractul de împrumut cu garanție imobiliar autentificat sub numrul 163/07.02.2007 de ctre BNP. Și în fața notarului public inculpatul s-a prezentat sub aceeași identitate, respectiv sub numele de, garantând restituirea la scadenț a împrumutului prin constituirea unei ipoteci convenționale de gradul I asupra imobilului înscris în CF nr. 10360 Reșița Montan, nr. top /d/2/Sc.II/Et.III/IX aflat în proprietatea prții vtmate.
Cu o zi înainte de împlinirea scadenței, partea civil s-a prezentat la domiciliul inculpatului, cel reieșit din copia crții de identitate, și a constatat c proprietar al apartamentului este o alt persoan cu care nu contractase, adevratul realizând în acest fel c inculpatul și-a însușit o identitate fals.
În urma recunoașterii dup fotografie s-a stabilit c persoana care s-a prezentat în fața notarului și a încasat suma de bani este -, domiciliat în com., jud.
În urma constatrii tehnico-științifice grafologice s-a stabilit c cererea de autentificare înaintat notarului public a fost executat de ctre inculpat.
Partea vtmat a declarat c nu îl cunoaște pe inculpat și nu i-a împrumutat niciodat cartea sa de identitate sau vreun alt act. c inculpatul a intrat în posesia datelor de identitate ale prții vtmate de la avizierul locatarilor amplasat la intrarea în scara de bloc.
Cu privire la falsificarea crții de identitate a prții vtmate, parchetul dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetrilor faț de autori necunoscuți referitor la svârșirea infracțiunii prev. de art. 288 Cod penal.
În drept, fapta inculpatului de a induce în eroare pe partea civil la încheierea contractului de împrumut cu garanție imobiliar autentificat sub nr. 163/07.02.2007 de ctre BNP prin folosirea de nume și calitți mincinoase în așa fel încât fr aceast eroare partea vtmat nu ar fi încheiat contractul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelciune în convenții prevzut de art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal.
Pe latur subiectiv, instanța de fond a reținut intenția direct ca form a vinovției, inculpatul prevzând și urmrind producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale.
Urmarea imediat a constat în producerea de prejudicii materiale prții vtmate.
Fapta aceluiași inculpat de a folosi copia crții de identitate a prții vtmate cunoscând c este fals în vederea încheierii unui contract de împrumut întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal.
Pe latur subiectiv, instanța de fond a reținut intenția direct ca form a vinovției.
Fapta aceluiași inculpat de a se prezenta sub o identitate fals pentru a induce în eroare notarul public în vederea încheierii contractului de împrumut întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prev. de art. 293 Cod penal.
Pe latur subiectiv, instanța de fond a reținut intenția direct ca form a vinovției.
La individualizarea judiciar a pedepsei instanța de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal, care arat c la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile prții generale a acestui cod, de limitele de pedeaps fixate în partea special, de gardul de pericol social al faptei svârșite, de persoana infractorului și de împrejurrile care atenueaz sau agraveaz rspunderea penal.Astfel, instanța de fond a avut în vedere c inculpatul s-a sustras de la urmrirea penal și de la judecat.
Cu privire la latura civil, instanța de fond a reținut c în cauz sunt întrunite condițiile rspunderii civile delictuale prevzute de art. 998 și urmtoarele Cod civil. Astfel, prin fapta sa ilicit (de a induce în eroare partea civil în scopul încasrii sumei de 11.000 euro cu titlu de împrumut, pe care urma s nu-l mai restituie) inculpatul a creat prții vtmate un prejudiciu de 11.000 euro și s-a pronunțat în acest sens.
Împotriva acestei hotrâri a formulat apel, în termen legal, nemotivat, inculpatul -.
La termenul de judecat din data de 19 noiembrie 2009, inculpatul -, prin aprtorul su, a solicitat în principal restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmririi penale, întrucât în faza de urmrire penal inculpatul nu a fost audiat, nu a fost îndeplinit procedura privind prezentarea materialului de urmrire penal și nu s-a îndeplinit procedura de citare cu inculpatul -, deși organele de urmrire penal aveau cunoștinț de faptul c acesta locuiește în Spania; în subsidiar s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și suspendarea executrii acesteia, având în vedere atitudinea inculpatului, și faptul c a fost obligat de anumite persoane s acționeze în acel mod.
În apel s-a luat declarație inculpatului - și au fost administrate probe testimoniale.
Prin decizia penal nr. 125/19.11.2009 pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr- a fost respins apelul declarat de inculpatul -.
Instanța de apel nalizând hotrârea atacat, în raport de motivele invocate, de actele și probele dosarului, cât și din oficiu conform art.371 al.3 Cod procedur penal, a constatat c apelul este nefundat, iar hotrârea Judectoriei Reșița este legal și temeinic, pronunțat în conformitate cu dispozițiile legale și în baza probelor administrate.
Critica adus hotrârii instanței de fond, conform creia instanța nu a avut în vedere și nu a dispus în consecinț, faptul c în faza de urmrire penal nu s-a luat declarație inculpatului - și nu i s-a prezentat materialul de urmrire penal este nefondat. Din actele și probele dosarului, a rezultat c inculpatul - s-a sustras urmririi penale, c s-au luat toate msurile pentru a se afla locul în care se afl - proces verbal de cutare. nu s-a finalizat pozitiv, inculpatul nu a fost gsit, acesta fiind motivul neimputabil, pentru care nu s-au putut respecta dispozițiile procedurale privind citarea inculpatului - și prezentarea materialului administrat în faza de urmrire penal.
De altfel nici la instanța de fond, inculpatul nu s-a prezentat în vederea audierii sale, în schimb a fost audiat în fața instanței de apel și în aceast faz procesual el și-a propus probe în aprarea sa, dup care nu s-a mai prezentat pentru a-și susține aprarea, manifestând din nou o atitudine de indiferenț faț de modul de soluționare a dosarului.
Vinovția inculpatului a fost dovedit de actele și probele administrate, respectiv: raportul de constatare tehnico-științific, declarația prții vtmate, contractul de împrumut, cerere contract de împrumut, extrasul de carte funciar, procesul-verbal de recunoaștere; de altfel, inculpatul însuși recunoaște svârșirea faptei pentru care a fost cercetat și condamnat, îns încearc s-și justifice activitatea infracțional susținând c ar fi fost obligat de diverse persoane s acționeze în acest mod.
Aprarea inculpatului nu a fost confirmat de probele administrate, nu este susținut nici de declarațiile martorilor pe care el însuși i-a propus în dovedirea celor artate mai sus.
S-a apreciat c instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeaps al crui cuantum și modalitate de executare respect prevederile art. 72 Cod penal privind individualizarea judiciar a pedepsei, astfel încât susținerile sale prin avocatul ales privind reducerea pedepsei și suspendarea condiționat a executrii acesteia sunt neîntemeiate.
Împotriva deciziei penale nr. 125/19.11.2009 pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, inculpatul solicitând, în principal, restituirea cauzei la Parchetul de pe lâng Judectoria Reșița pentru refacerea urmririi penale întrucât ar fi fost privat de dreptul de a se apra deoarece la data cercetrii penale se afla în Spania, iar citația pentru prezentarea materialului de urmrire penal a fost trimis în, deși locuia fr forme legale în În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea cuantumului pedepsei și suspendarea condiționat a executrii acesteia, învederând c nu se justific reținerea circumstanței agravante a sustragerii de la urmrire penal și de la judecat deoarece locuia în Spania și nu a avut cunoștinț de existența dosarului; c nu are antecedente penale și prejudiciul nu este deosebit de grav.
Recursul nu a fost motivat în scris, iar susținerile orale ale inculpatului au fost consemnate în partea introductiv a prezentei decizii.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate de inculpat și din oficiu, conform art. 3859alin. 3.C.P.P. instanța constat c este nefondat pentru urmtoarele considerente:
În ce privește cererea de restituire a cauzei pentru refacerea urmririi penale, instanța constat c este nefondat întrucât nu a fost dovedit incidența nici unuia dintre cazurile reglementate de art. 332.C.P.P. Astfel, în cursul urmririi penale, inculpatul a fost citat la adresa de domiciliu din loc., nr. 203, jud. T și prin afișare la Consiliul Local Reșița conform art. 177 alin. 4.C.P.P. De asemenea, conform procesului verbal de cutare din 11.09.2007 (fila 44 dosar UP) s-au depus diligențele pentru aflarea locuinței efective a inculpatului, consemnându-se c la adresa din T,-, jud. T, locuia mama acestuia, care a declarat c inculpatul se afl în Spania, fr a putea indica o adres. De asemenea, în data de 11.09.2007 (fila 43 dosar UP), numita, mama inculpatului, a dat o declarație scris în sensul c acesta se afla în Spania. Prin urmare, în mod corect organele de urmrire penal au procedat la citarea inculpatului la ultimul domiciliu cunoscut și prin afișare la Consiliul Local Reșița, iar prezentarea materialului de urmrire penal nu a fost posibil din cauza necunoașterii adresei unde se afla acesta. În mod corect, Tribunalul C-S a constatat c inculpatul nu s-a prezentat nici în fața primei instanțe, deși a fost citat atât la adresa de domiciliu, cât și la cea cunoscut în
În ceea ce privește starea de fapt, se constat c a fost corect stabilit de prima instanț și menținut de instanța de apel, în baza probelor administrate în cursul urmririi penale și al cercetrii judectorești, respectiv: declarația prții civile, declarația prții vtmate, concluziile raportului de constatare tehnico-științific nr. 67.630/01.04.2008, procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere. În aprarea sa, inculpatul a susținut c ar fi comis faptele sub amenințarea numiților, și, care ar fi venit dup el în T, l-ar fi luat de lâng soție și copil și l-ar fi obligat s mearg la notar și s semneze actul, amenințându-l c în caz contrar îi vor viola soția și mutila copilul (filele 32 - 33 dosar nr- al Tribunalului C-S). Totodat, inculpatul a declarat c nu a anunțat organele de poliție întrucât cele trei persoane sus menționate lsaser mașina în fața casei sale, urmând a acționa în cazul în care nu proceda cum îi spuneau, c l-au pus s țin telefonul deschis pentru a auzi discuția dintre acesta și notarul public, respectiv c nu a anunțat nici ulterior organele de poliție deoarece i-a fost fric. Aceeași declarația a fost dat de inculpat și în fața instanței de recurs, completând c nu cunoaște numrul de telefon pe care l-a avut la data perfectrii contractului întrucât era o cartel reîncrcabil pus la dispoziție de ctre numitul. Aprarea inculpatului nu este confirmat de nici un mijloc de prob și, chiar și în situația în care ar corespunde realitții, nu l-ar fi exonerat pe acesta de rspundere, ci ar fi putut constitui doar un element în individualizarea pedepsei. În acest sens, se constat c nici declarația soției inculpatului, martora (fila 93 dosar nr-) nu se coroboreaz cu susținerile acestuia. Astfel, aceasta relateaz c într-adevr ar fi venit numiții și s-l ia pe inculpat de acas, c nu a vzut s se certe, c numitul a venit cu 3 mașini, una dintre acestea rmânând în fața casei, dar susține c inculpatul nu a mai ajuns la Reșița; c i-a relatat c i-a solicitat s se ocupe de o acțiune ilegal și de aceea nu a mai vrut s se duc la Reșița; fapt contrazis de semnarea contractului de împrumut cu garanție imobiliar autentificat sub nr. 163/07.02.2007 de ctre BNP cu sediul în Reșița
Încadrarea juridic dat faptelor este corect, în speț fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelciune prev. de art. 215 alin. 1-3.Cod Penal, de uz de fals prev. de art. 291.Cod Penal și fals privind identitatea prev. de art. 293.Cod Penal
În ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatului și modalitatea de executare, instanța de recurs constat c s-a fcut o corect aplicare a dispozițiilor art. 72.Cod Penal și 52.Cod Penal Astfel, potrivit art. 72.Cod Penal "la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile prții generale a acestui cod, de limitele de pedeaps fixate în partea special, de gradul de pericol social al faptei svârșite, de persoana infractorului și de împrejurrile care atenueaz sau agraveaz rspunderea penal". Potrivit dispozițiilor art. 52.Cod Penal pedeapsa este o msur de constrângere și un mijloc de reeducare a inculpatului; scopul acesteia fiind prevenirea svârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte faț de ordinea de drept și faț de regulile de conviețuire social. Instanța de recurs reține și c pentru a conduce la atingerea scopului prevzut de legiuitor, pedeapsa trebuie s fie adecvat particularitților fiecrui individ și rațional, s fie adecvat și proporțional cu gravitatea faptelor comise, urmrind reintegrarea inculpatului în societate.
În procesul individualizrii pedepselor se parcurg mai multe etape succesive care au criterii specifice de apreciere (fapt - amploarea prejudiciilor cauzate, metode folosite pentru svârșire, gradul de premeditare etc.; fptuitor - conduita social pân la fapt, antecedente penale, poziția în procesul penal, încercarea de înlturare sau chiar înlturarea ori ameliorarea efectelor infracțiunii; pericol social concret rezultat din pluralitatea de infracțiuni, din perseverența infracțional etc.), criterii indicate ca atare de lege (art. 72 Cod penal); dar, în final, judectorul trebuie s fac o apreciere global, în cadrul creia se impun a fi coroborate toate elementele concrete rezultate din etapele succesive. Aceast apreciere global final care fundamenteaz opțiunea pentru pedeapsa ce urmeaz a se aplica și în general pentru un anume regim sancționator, condiționeaz eficiența deciziei judiciare în atingerea scopului reglementat de legiuitor.
În speț, instanțele de fond au fcut o analiz și evaluare complet a tuturor elementelor relevante în individualizarea pedepsei și a modalitții de executare a acesteia, mai sus expuse. Astfel, pedeapsa de 6 ani închisoare aplicat inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1-3.Cod Penal; de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 291.Cod Penal; de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 293.Cod Penal, respectiv pedeapsa rezultant de 6 ani închisoare sunt în msur s conduc la atingerea scopului prevzut de art. 52.Cod Penal, reflectând gradul de periculozitate al faptei inculpatului, consecințele acesteia, dar și lipsa antecedentelor penale. Este adevrat c valoarea prejudiciului se ridic doar la suma de 11.000 euro, îns nu se poate omite împrejurarea c pentru obținerea acestei sume de bani inculpatul s-a folosit de o identitate fals, a garantat restituirea împrumutului prin constituirea unei ipoteci asupra imobilului altei persoane, toate aceste manopere ilicite fiind comise în fața notarului public, ceea ce denot un grad ridicat de periculozitate a faptei și inculpatului. Rezultatul infracțiunilor comise de inculpat nu se reduce numai la prejudiciul material, ci și la consecințele determinate de înscrierea în cartea funciar a contractului de împrumut cu garanție imobiliar. Prin urmare, infracțiunile comise de inculpat aduc atingere nu numai patrimoniului, dar și siguranței circuitului civil, încrederii persoanelor în realitatea documentelor emise de autoritțile publice, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripost ferm a societții, ar întreține climatul infracțional și ar crea fptuitorilor impresia c pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacit a acestora și a altora la svârșirea unor fapte similare și cu scderea încrederii populației în capacitatea de ripost a justiției și protecție a statului.
Faț de considerentele anterior expuse, instanța de recurs constat c hotrârile atacate sunt legale și temeinice, astfel c în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 125/19.11.2009 pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. constatând culpa procesual a inculpatului în declararea unei ci de atac nefondate îl va obliga la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare ctre stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.125/19.11.2009 pronunțat de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 p Cod Penal oblig inculpatul la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare ctre stat în recurs.
Definitiv.
Pronunțat în ședința public din 11 Februarie 2010.
Președinte, Judector, Judector,
- - - - - G
Grefier,
Red.LB/23.02.2010
Tehnored AJ/2 ex/24.02.2010
Prima instant: Jud. Reșița-
Apel: Trib. C S: D,
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Laura Ani Bogdan, Gheorghe