Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 172/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(3063/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.172/
Ședința publică de la 28 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Francisca Maria Vasile JUDECĂTOR 2: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 3: Adriana
GREFIER -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva deciziei penale nr.633/A/18.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 21 ianuarie 2010 și 28 ianuarie 2010 când a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 473 din 06. 07. 2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B, în dosar nr-,în baza art. 334.proc.pen.,
s-a respins cererea formulată de apărătorul inculpatului - de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia din infracțiunile prevăzute de art. 291, art. 292 și art. 293 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) pen. în infracțiunile prevăzute de art. 292 și art. 293 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) pen.
În baza art. 334.proc.pen., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 293.pen. cu aplic. art. 37 lit. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.1 pen. cu aplic. art. 37 lit. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 293 alin.2 pen. cu aplic. art. 37 lit. pen.
În baza art. 334.proc.pen., s-a admis în parte cererea Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților în sensul reținerii în cazul fiecăreia a circumstanței agravante prevăzute de art. 75 alin. 1 lit. a) pen. constatând incidența acesteia doar în ceea ce privește faptele de înșelăciune.
În baza art. 26 raportat la art. 215 alin.1, 2 și 3 pen. cu aplic. art 75 alin. 1 lit. a) și a art. 37 alin. 1 lit. a) pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.
În temeiul art. 83 alin. 1.pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002, a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1200/05.11.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr. 1865/18.09.2003, și a fost revocat beneficiul grațierii privind această pedeapsă, dispunându-se executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 25 raportat la art. 292.pen. cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în declarații.
În temeiul art. 83 alin. 1.pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002,a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1200/05.11.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr. 1865/18.09.2003, și a revocat beneficiul grațierii privind această pedeapsă, dispunându-se executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71.pen.s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 293 alin. 2.pen. cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a) pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
În temeiul art. 83 alin. 1.pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1200/05.11.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr. 1865/18.09.2003, și a revocat beneficiul grațierii privind această pedeapsă, dispunându-se executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit. b) pen. au fost contopite pedepsele stabilite, inculpatul urmând să execute, în final, opedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În baza art. 215 alin.1, 2 și 3 pen. cu aplicarea art 75 alin. 1 lit. a) pen. a fost condamnată inculpata-la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 291 pen. a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit. b) pen. au fost contopite pedepsele stabilite, inculpata - urmând să execute, în final, opedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii inculpatei, de 24 de ore, începând cu 08.11.2005 ora 13:30.
În baza art. 26 raportat la art. 215 alin.1, 2 și 3 pen. cu aplicarea art 75 alin. 1 lit. a) pen. fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 26 raportat la art. 291 pen. a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 26 raportat la art. 292 pen. a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în declarații.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit. b) pen. au fost contopite pedepsele stabilite, inculpata urmând să execute în final opedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii inculpatei, de 24 de ore, începând cu 08.11.2005 ora 13:00.
În baza art. 291 pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit. e) pen. a fost condamnat inculpatul-la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 292 pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit.e) pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În baza art. 293 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și art. 76 alin. 1 lit.e) pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. cu titlul de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit. b) pen. au fost contopite pedepsele stabilite, inculpatul-urmând să execute, în final, opedeapsă de 2 luni închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În baza art. 81.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 luni închisoare pe durata unuitermen de încercare de 2 ani și 2 luni, stabilit conform art. 82.pen.
În baza art. 71 alin. 5.Cod Penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 359 alin. 1.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84.pen. a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
A luat act că inculpatul a fost reținut în cauză pe o durată de 24 de ore, începând cu 09.11.2005, ora 10:30.
A fost admisă acțiunea civilă, iar în baza art. 14, art. 346.C.P.P. și a art. 998, art. 1003 Cod civil, au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către partea civilă (B, Al. -, nr. 4,. 13,. 35, sect. 2) a sumei de 12.490 Euro, în echivalent în lei la data plății, plus dobânda legală începând cu data de 24.10.2005 și până la data plății, reprezentând daune materiale.
În baza art. 348 și art. 14 alin. 3 lit. a) proc.pen., s-a dispus desființarea totală a următoarelor înscrisuri: procura autentificată prin încheierea nr. 1462/02.08.2005, emisă de ( 110 ); declarația autentificată prin încheierea nr. 1642/25.08.2005, emisă de ( 111 ); contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 2181/24.10.2005, emisă de; cartea de identitate seria - nr. - întocmită pe numele; cererile de autentificare nr. 3533/26.08.2005 și nr. 3161/02.08.2005 ( 108-109 ).
În baza art. 348 și art. 14 alin. 3 lit. a) proc.pen., s-a dispus revenirea apartamentului nr. 35 situat în B,-, -. A,. 2, sector 2, în masa succesorală lăsată de defunctul.
În temeiul art. 191 alin. 1 și 2.proc.pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 600 lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la începutul lunii august 2005, inculpatul i-a cerut inculpatului, profitând de starea de nevoie a acestuia, determinat[ de lipsa locuinței și vârsta înaintată, promițându-i că-l va ajuta să obțină o locuință socială, precum și că-i va da o sumă de bani, să declare în fața notarului că se numește și să solicite eliberarea unei procuri pentru ca inculpata să fie mandatată de să vândă garsoniera proprietatea acestuia din urmă, situată în B,-.. 13,.. 2.. 35, sector 2. Înainte de a merge la notar, folosind o fotografie pusă la dispoziție anterior de inculpatul, inculpatul i-a făcut rost acestuia de o carte de identitate falsă, pe care erau completate datele de identitate ale numitului. În data de 02.08.2005, ei doi au mers împreună la biroul unui notar public din com. -, la intrarea în clădire inculpatul învățându-1 pe inculpatul ce anume să spună pentru a nu fi descoperiți și înmânându-i cartea de identitate falsă. olosindu-se de actul de identitate falsificat, inculpatul a completat cererea pentru autentificarea procurii nr. 3161/02.08.2005 ( 108-109 ), numitul promițându-i din nou o sumă de bani. După ce a obținut procura autentificată prin încheierea nr. 1462/02.08.2005, emisă de ( 110 ), inculpatul a primit de la o parte din banii promiși, urmând ca restul să îi obțină ulterior, și i-a predat acestuia procura și actul de identitate fals.
În luna august 2005, inculpata i-a spus inculpatei, pe care o cunoștea de mai mult timp și chiar o împrumutase cu bani, că are o garsonieră în B,-.. 13,.. 2.. 35, sector 2, pe care proprietarul, o persoană în vârstă, intenționează să o vândă pentru aproximativ 11.000 de Euro. În condițiile în care inculpata se mai ocupase în trecut de afaceri imobiliare, inculpata i-a propus să se ocupe de intermediere în schimbul unui comision. În acest scop, inculpata i-a promis că va face rost de o procură pentru a obține actele necesare vânzării-cumpărării și i l-a prezentat pe.
La câteva zile după aceea, inculpata a mers la Imobiliare, în B,-, luând legătura cu, agent imobiliar, care o cunoștea sub numele de "", și a oferit spre vânzare garsoniera confort III din B,-,. . A,. 2,. 35, sector 2. Martora a contactat-o pe partea vătămată pentru a viziona garsoniera, ceea ce s-a și întâmplat, împreună cu inculpata, ce luase cheile apartamentului de la inculpata. Cu această ocazie, inculpata a negociat chiar cu partea vătămată prețul garsonierei. Întrucât părții vătămate i-a plăcut garsoniera, au plecat toate trei la agenția imobiliară Imobiliare, unde au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, iar inculpata a primit un avans de 500 de Euro. Din acești bani, a păstrat 200 Euro și i-a dat inculpatei 300 Euro.
În data de 26.08.2005, s-a întâlnit din nou cu la un bar din zona S, acesta din urmă spunându-i că trebuie să se mai prezinte o dată la notar pentru a da o declarație dacă dorește să obțină și restul banilor promiși, iar după aceea, împreună cu inculpata și inculpata au plecat spre un cabinet notarial din orașul -, iar pe drum inculpata i-a comunicat inculpatului că va fi recompensat dacă declară în fața notarului că a pierdut actul de proprietate asupra garsonierei din Str. - -. Inculpatul a intrat împreună cu numita în clădirea notariatului, fiind învățat în prealabil de aceasta ce să spună. Numita a plătit taxele notariale, iar după ce a dat declarația, a primit din partea acesteia o parte a sumei promise, predându-i totodată actele obținute de la notar.
În data de 26.08.2005, partea vătămată s-a întâlnit la sediul agenției imobiliare cu inculpata și cu alte două persoane, pe care le-a identificat ulterior la poliție pe baza unor planșe fotografice ca fiind numiții și, fapt confirmat în declarațiile sale de inculpata. Au urcat toți patru în două taximetre și au mers la un cabinet notarial, iar partea vătămată, dorind să se mute în apartament mai repede, a fost de acord să plătească un avans mai mare. Fiind avertizată de notar că plătește un avans exagerat, partea vătămată a renunțat să mai încheie contractul.
În data de 24.10.2005, partea vătămată împreună cu numita au plecat spre un notariat din orașul -, unde s-au întâlnit cu inculpatele și. Aceasta din urmă a rămas afară, în vreme ce celelalte trei au intrat în cabinetul notarial. Inculpata a prezentat procura obținută de, pe care i-o înmânase inculpata, înscrisuri cadastrale, extrasul de carte funciară, precum și celelalte acte necesare privind garsoniera, fiind autentificat de contractul de vânzare-cumpărare nr. 2181/24.10.2005. Deși în contract s-a trecut drept preț suma de 7000 Euro, partea vătămată i-a înmânat inculpatei suma de 11.640 Euro, plătind și comisionul agenției imobiliare, în cuantum de 350 Euro.
După ce s-a mutat în garsonieră, partea vătămată a aflat de la vecini că era decedat din anul 2004.
În faza urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:
declarații de parte vătămată (19-25 ),
declarații de martori (132-139 ), pernița (fila 170 ), (flele 171, 172 ), (filele 173, 174 ), ( 175 ), ( 176 ),
s-a efectuat o constatare tehnico-științifică grafică nr. - ( 100-106 );
înscrisuri: cererile formulate către notar de - în numele defunctului (108-109 ); procura în care s-a menționat că o împuternicește pe să-i vândă imobilul autentificat la data de 24.10.2005, în condițiile în care decedase în 2004 (fila 110 ); declarația prin care -, prezentându-se sub numele, a invocat la notarul public pierderea titlului de proprietate ( 111 ); contractul de vânzare-cumpărare încheiat între, identitate sub care s-a prezentat - și partea vătămată și încheiere de autentificare ( 163- 164 ); contractul de vânzare-cumpărare încheiat între și ( 165 ), extrasul de carte funciară a imobilului vândut, certificatul fiscal și anexe ( 167-170 ); cererea de autentificare formulată de ( 171 ); cererea de autentificare formulată de ( 172 ); cererea de autentificare formulată de sub numele de ( 177,180 ); adresa a România SA listing ( 204-205 );
procese-verbale de recunoaștere de persoane de pe planșe foto ( I 130, 140-154, 157-168 );
declarații de inculpați ( 26-34.:); ( 39-48, 91 ); - ( 52-63, 92, 113-114 ); (70-77 ).
În faza cercetării judecătorești s-au administrat proba cu înscrisuri și au fost audiați inculpații ( 91), ( 94-95), ( 92-93), martorii ( 127), ( 128-129), (130), ( 131), ( 181-182), ( 183-184) și ( 227), declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei. Inculpatul, citat la toate adresele cunoscute și prin afișare la sediul LS B, nu s-a prezentat pentru a putea fi audiat.
În cursul urmăririi penale, partea vătămată a arătat că se constituie p civilă în procesul penal pentru suma de 12 400 Euro, precizându-și poziția în fața instanței de fond, în sensul că solicită suma actualizată ( 33), și solicitând prin cuvântul pe fond 12.500 Euro și dobânda legală.
În ședința publică din 10.02.2009, instanța de fond a constatat tardivitatea cererii de constituire ca părți civile a lui și.
Starea de fapt a fost reținută de prima instanță în urma analizei coroborate a:
declarațiilor inculpatului, părții vătămate, martorilor;
raportului de constatare tehnico-științifică grafoscopică nr. -;
înscrisurilor, respectiv: cererilor formulate către notar de - în numele defunctului, procura în care s-a menționat o împuternicește pe să-i vândă imobilul, autentificată la 24.10.2005, în condițiile în care decedase în 2004, declarația prin care -, prezentându-se sub numele de, a invocat la notarul pierderea titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare încheiat între identitate sub care s-a prezentat -, și partea vătămată, contractul de vânzare-cumpărare între și, extrasul de carte funciară a imobilului vândut, certificat fiscal și anexe, cererea de autentificare formali de, cererea de autentificare formulată de, cererea autentificare formulată de - sub numele de, a proceselor-verbale de recunoaștere de persoane.
Prima instanță a constatat că în procedura recunoașterii de pe planșe fotografice, partea vătămată i-a recunoscut pe inculpații ( nr. 115. 117-119 ), ( nr. 120, 122-124 ) și ( nr. 125, 127-129 ). La rândul ei, martora i-a recunoscu: același procedeu pe ( nr. 140, 142-144 ), (filele nr. 150 154 ), (fila nr. 145, 147-149 ) și C (filele nr. 157,159-162 ).
Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică aflat la filele nr. 100-105, prima instanță a reținut că scrisul de pe cererile de autentificare procură nr. 3161/02.08.2005 și de pe declarația autentificată la data de 26.08.2005 a fost executate de inculpatul. De asemenea, semnătura de pe cererea de autentificare din data de 26.08.2005 aparține aceluiași inculpat, împrejurări care se coroborează eu celelalte declarații ale acestuia și au condus instanța de fond la reținerea sincerității sale.
În ceea ce privește declarațiile inculpatei, instanța de fond a reținut că acestea nu sunt în totalitate sincere, coroborându-se parțial cu ansamblul probelor administrate, inculpata negând cunoașterea caracterului ilicit al acțiunilor sale.
Declarațiile inculpaților și sunt în cea mai mare parte nesincere, necoroborându-se cu restul probelor și neputând servi la aflarea adevărului, a mai susținut prima instanță.
Analizând distinct conținutul declarațiilor inculpaților și martorilor și stabilind forța probantă a acestora, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul a recunoscut că inculpatului, s-a prezentat în fața unui notar public, unde a declarat fals că se numește, în scopul de a obține o procură în favoarea inculpatei. Inculpatul a mai arătat că a fost determinat să comită această faptă de inculpatul, care i-a promis o sumă de bani și i-a făcut rost de o identitate falsă, folosindu-se de fotografia pe care anterior el însuși i-a pus-o la dispoziție. A mai arătat că și inculpata, cu ocazia declarației pe care a dat-o în fața notarului public, în data de 26.08.2005, în sensul că ar fi pierdut actele de proprietate ale garsonierei, i-a promis o sumă de bani și i-a indicat ce să declare în fața notarului.
Împrejurarea că inculpata s-a folosit de actele obținute în mod fraudulos este probată, a considerat prima instanță, cu declarația părții vătămate și ale martorei, acestea constatând în mod direct că inculpata avea asupra sa aceste actele în momentul în care s-a prezentat, atât la agenție, cât și la biroul notarial. De altfel, inculpata nu a negat împrejurarea că s-a ocupat de realizarea tranzacției, la îndemnul coinculpatei (""), care îi promisese că îi va face rost de o procură. mprejurarea că inculpata a cunoscut că se folosește de înscrisuri obținute în mod ilicit este susținută și de datele furnizate de declarațiile inculpatului.
Inculpata a susținut în declarațiile sale că nu cunoaște situația juridică a garsonierei din-, că nu o cunoaște pe partea vătămată și că nu a vizionat niciodată locuința numitului. Aceste afirmații sunt însă contrazise, a arătat prima instanță, de declarațiile martorilor și, administrator și, respectiv, președinte al asociației de proprietari din imobilul în care locuia defunctul. Aceștia au declarat că inculpatele și s-au prezentat la garsonieră și au plătit datoriile la întreținere. într-o altă zi, martorul a observat că garsonierei era deschisă, înăuntru aflându-se inculpatele, și un pe care 1-a recunoscut la poliție ulterior după semnalmente ca fiind . Faptul că martorul, fiind audiat în cursul cercetării judecătorești, nu a recunoscut-o pe inculpata, aflată în sala de judecată, nu constituie un motiv pentru a aprecia declarația acestuia ca nefiind sinceră sau pentru a considera că modul în care acesta a perceput realitatea a fost prea distorsionat pentru a putea servi la aflarea adevărului. De fapt, explicația acestei situații este evidentă dacă se compară fotografiile inculpatei din dosarul de urmărire penală cu aspectul pe care aceasta îl avea în ședința de judecată și se referă la modificările estetice intervenite, a susținut prima instanță.
La rândul ei, martora a declarat că a discutat în repetate rânduri la telefon cu inculpata în legătură cu obținerea documentației cadastrale, persoană pe care o cunoștea sub numele de "", în legătură cu care și-a format convingerea că era foarte bine informată în legătură cu situația garsonierei. Declarația sa dată în timpul cercetării judecătorești în sensul că nu-și amintește să fi vorbit cu inculpata a fost considerată de prima instanță ca nesinceră, necoroborându-se cu declarația anterioară și nici cu susținerile inculpatei, care a arătat că martorei îi fusese comunicat numărul de telefon de către inculpata ( 23 ). de altfel, chiar inculpata a arătat că a vorbit o dată la telefon cu reprezentanta agenției imobiliare ( 51 ).
Inculpata a neagat orice contribuție a sa la săvârșirea faptelor, dar nu explică în ce mod a intrat inculpata în posesia procurii prin care aceasta era împuternicită să realizeze vânzarea-cumpărarea, procură despre care inculpata arată că a primit-o de la inculpata.
Declarațiile inculpatului, care nu recunoaște că ar fi întocmit sau procurat un act de identitate falsificat și că l-ar fi îndemnat pe să dea declarații mincinoase, arătând și că nu a fost niciodată la garsoniera din-, nu corespund adevărului. Susținerile sale sunt contrazise de declarațiile inculpatului. Totodată, partea vătămată l-a observat pe inculpatul alături de inculpatele și cu ocazia deplasării la notar în vederea întocmirii antecontractului de vânzare-cumpărare, iar martorul i-a observat în garsoniera din- pe, și un pe care l-a recunoscut la poliție ulterior după semnalmente ca fiind .
faptele săvârșite de către inculpata, prima instanță a reținut că aceasta a săvârșit o infracțiune de înșelăciune constând în inducerea în eroare a părții vătămate, prin mijloace frauduloase, respectiv prin folosirea de înscrisuri falsificate, cu prilejul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, eroare fără de care partea vătămată nu ar fi încheiat contractul și care privea faptul că ar fi îndeplinit toate condițiile legale pentru vinderea imobilului situat în B,-,. se. A,. 2,. 35, sector 2, în scopul de a obține pentru sine și pentru ceilalți inculpați un folos material injust (prețul), faptă prin care s-a pricinuit o pagubă părții vătămate, egală cu suma de bani plătită în total, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin.l, 2 și 3.pen. cu aplicarea art 75 alin. 1 lit. a) pen.
Fapta aceleiași inculpate, constând în folosirea înscrisurilor oficiale, procura autentică și declarația autentică (cu privire la pierderea titlului de proprietate privind imobilul situat în B,-,. se. A,. 2,. 35, sector 2) date de inculpatul sub numele de, cunoscând că sunt false, în vederea producerii de consecințe juridice (vânzarea imobilului), întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prevăzute de art. 291.pen.
Cu privire la latura subiectivă, instanța de fond a apreciat că inculpata a acționat cu intenție directă, în scopul obținerii unui folos material injust.
S-a apreciat că activitatea ilicit penală s-a săvârșit în circumstanța agravantă generală prevăzută de art 75 alin. 1 lit. a) pen. de trei sau mai multe persoane împreună, acestea aducându-și contribuția în calitate de complici concomitenți.
La individualizarea pedepselor aplicate față de această inculpată și a modului de executare s-a ținut seama de criteriile prev. de art. 72 și de art. 52.pen. respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea reținută, precum și de persoana inculpatei. Instanța a avut în vedere faptul că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, dar și împrejurarea că prejudiciul produs nu a fost reparat, precum și atitudinea nesinceră în fața organelor judiciare.
Constatând concursul de infracțiuni, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit b pen. prima instanță a contopit pedepsele stabilite.
, în drept, faptele săvârșite de către inculpatul, prima instanță a reținut că:
Ajutorul dat de inculpatul la săvârșirea de către inculpata a infracțiunii de înșelăciune, constând în determinarea inculpatului - de a participa la activitatea ilicit penală, acordarea sprijinului moral prin prezența sa în împrejurările descrise mai sus, activități săvârșite cu intenție, în scopul încheierii contractului notarial de vânzare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin.l, 2 și 3.pen. cu aplic, art 75 alin. 1 lit. a) și a art. 37 alin. 1 lit. a) pen.
Fapta aceluiași inculpat care, cu intenție directă, l-a determinat pe inculpatul să dea o declarație neadevărată în fața notarului public privind pierderea titlului de proprietate, urmată de săvârșirea acestei fapte de către inculpatul, întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals în declarații, prevăzute de art. 25 raportat la art. 292.pen. cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. a) pen.
Fapta inculpatului care, cu intenție directă, i-a încredințat inculpatului o carte de identitate falsă pe care era aplicată fotografia acestuia și era menționat numele, înscris ce servea în mod direct pentru identificare, spre a fi folosit fără drept, întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea prevăzute de art. 293 alin. 2.pen. cu aplicarea art.37 alin. 1 lit. a) pen. Întrucât nu se poate stabili fără dubiu cine a falsificat cartea de identitate, instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 293.pen. cu aplicarea art.37 lit. a pen. și infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.l pen. cu aplic. art. 37 lit. a per. infracțiunea prevăzută de art. 293 alin.2 pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen. deoarece s-a considerat că art. 293 alin.2 pen. absoarbe instigarea la complicitatea la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 293 alin.l pen. întrucât nu distinge între înscrisurile adevărate sau false.
La individualizarea pedepselor aplicate față de acest inculpat și a modului de executare s-a ținut seama de criteriile prev. de art. 72 și de art. 52.pen. respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea reținută, precum și de persoana inculpatului. Instanța de fond a avut în vedere faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, dar și împrejurarea că prejudiciul produs nu a fost reparat, precum și atitudinea nesinceră în fața organelor judiciare, stabilind o pedeapsă de 3 ani închisoare.
Data de 17.09.2005, când s-ar fi împlinit termenul de încercare redus ca urmare a intervenirii grațierii, cât și data de 03.10.2005, când s-a împlinit termenul de 3 ani de la data publicării Legii nr. 543/2002 în Monitorul Oficial, sunt ulterioare contribuției inculpatului la săvârșirea faptei, astfel încât în temeiul art. 83 alin. 1.pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2002, instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1200/05.11.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr. 1865/18.09.2003,cu privire la care nu a intervenit reabilitarea de drept încondițiile art. 86.pen. ca urmare a săvârșirii de noi infracțiuni., și beneficiul grațierii privind aceeași pedeapsă, dispunând executarea în întregime a pedepsei, cumulând-o cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute
0 pedeapsă de 5 ani închisoare.
Constatând concursul de infracțiuni, prima instanță, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit. b pen. a contopit pedepsele stabilite.
, în drept, faptele săvârșite de către inculpata, prima instanță a reținut că:
Activitatea inculpatei constând în ajutorul dat cu intenție inculpatei să comită infracțiunea de înșelăciune, pregătind împreună cu aceasta obținerea de dovezi privind plata utilităților aferente locuinței vândute, punându-i la dispoziție procura și declarate notariale obținute de de la -, întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin.l, 2 și 3.pen. cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. a) pen.
Fapta inculpatei de aoa juta pe inculpata la săvârșirea infracțiunii de uz de fals, punându-i la dispoziție procura și declarațiile notariale obținute de de la -, întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la uz de fals, prevăzută de art. 26 raportat la art. 291.pen.
Fapta inculpatei de a-1 sprijini moral prin prezența sa pe inculpatul ( 23 ) la săvârșirea faptei de a da o declarația autentică ce nu corespundea adevărului cu privire la pierderea titlului de proprietate privind imobilul situat în B,-,. se. A,. 2,. 35, sector 2, întrunește, atât din punct de vedere subiectiv (intenție directă) cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la a fals în declarații, prevăzută de art. 26 raportat la art. 292.pen.
La individualizarea pedepselor aplicate față de inculpată și a modului executare a acesteia s- ținut seama de criteriile prev. de art. 72 și de art. 52.pen. respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care a fost comis infracțiunea, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea reținută, precum și de persoana inculpatei. Instanța a avut în vedere faptul că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, dar și împrejurarea că prejudiciul produs nu a fost reparat, precum și atitudinea nesinceră în fața organelor judiciare .
Constatând concursul de infracțiuni, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit. b) pen. prima instanță contopit pedepsele stabilite .
, în drept, faptele săvârșite de către inculpatul -, prima instanță a reținut că:
Fapta inculpatului - care folosit un act de identitate fals ce avea aplicată fotografia sa și trecute datele de stare civilă ale numitului, și a urmărit producerea de consecințe juridice (întocmirea unei procuri autentice și auten ficarea unei declarații) întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291.pen.
Fapta inculpatului - care a dat declarație neconformă realității în fața notarului public, arătând că a pierdut titlu de proprietate al imobilului situat în B,-,. se. A,. 2,. 35, sector 2, în vederea folosirii acestei declarații ulterior la vânzarea imobilului, lucru ce s-a și făcut, întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292.pen.
Fapta inculpatului - care s-a prezentat sub o identitate falsă, drept, pentru a induce în eroare un notar public, în vederea producerii de consecințe juridice (întocmirea unei procuri autentice și autentificarea unei declarații), întrunește, atât din punct de vedere subiectiv cât și obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 alin. 1.pen.
La individualizarea pedepselor aplicate față de inculpat și a modului de executare s-a ținut seama de criteriile prev. de art. 72 și de art. 52.pen. respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care a fost comisă infracțiunea, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea reținută, precum și de persoana inculpatului. Instanța a avut în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și mobilul faptei ( obținerea unor mijloace de subzistență în condițiile unei situații materiale foarte precare). De asemenea, instanța a reținut sinceritatea inculpatului pe parcursul urmăririi penale și contribuția sa la elucidarea stării de fapt, motiv pentru care a aplicat în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 al. 1 lit. c) pen. și va avea în vedere dispozițiile art. 76 alin. 1 lit. e) pen. în consecință, va stabili o pedeapsă de 2 luni închisoare.
Constatând concursul de infracțiuni, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. 1 lit. b) pen. instanța de fond a contopi pedepsele stabilite.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei lor condamnări, întrucât nu se fac vinovați de comiterea faptelor reținute în rechizitoriu. În principal au solicitat achitarea, temeiul de drept fiind art.10 lit.c Cpp și, în subsidiar, au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate de instanța de fond și a modalității de executare.
Examinând sentința penală atacată, tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, așa cum a rezultat aceasta din coroborarea probelor administrate în cauză și de asemenea, a constatat dovedită cert vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Vinovăția inculpaților a rezultat fără îndoială, a arătat instanța de apel, din plângerea și declarațiile părții vătămate coroborate cu declarațiile inculpatului, cu declarațiile martorilor, cu înscrisurile depuse, respectiv declarația inculpatului - în numele defunctului, procura în care se menționează că o împuternicește pe să-i vândă imobilul, autentificată la data de 24.10.2005, în condițiile în care decedase în 2004, declarația prin care -, prezentându-se sub numele de, a invocat la notarul public pierderea titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare încheiat între, identitate sub care s-a prezentat -, și partea vătămată, contractul de vânzare-cumpărare între și, extrasul de carte funciară a imobilului vândut, certificat fiscal și anexe, cererea de autentificare formulată de, cererea de autentificare formulată de, cererea de autentificare formulată de - sub numele de, procesele-verbale de recunoaștere de persoane și planșele foto anexe.
Cu ocazia prezentării de planșe fotografice în vederea recunoașterii, partea vătămată i-a recunoscut pe ( nr. 115. 117-119 ), ( nr. 120, 122-124 ) și ( nr. 125, 127-129 ). La rândul ei, martora i-a recunoscut prin același procedeu pe ( nr. 140, 142-144 ), (filele nr. 150, 152-154 ), (fila nr. 145, 147-149 ) și (filele nr. 157, 159-162 ).
Întreg materialul probator - așa cum a fost prezentat în esența sa - dovedește vinovăția inculpaților și stă la baza corectei lor condamnări de către instanța de fond.
În ce privește individualizarea pedepselor, aceasta s-a făcut avându-se în vedere gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modalitatea de comitere a acestora, datele personale ale inculpaților ( fiind recidivist postcondamnatoriu, iar celelalte două coinculpate nefiind cunoscute cu antecedente penale, dar toți cu o atitudine necooperantă și nesinceră în procesul penal) și toate celelalte criterii generale de individualizare prev.de art.72 Cp.
Mai mult, instanța de fond a aplicat inculpaților pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite, în condițiile în care inculpații au comis un concurs de infracțiuni și în încadrările juridice s-a reținut și circumstanța agravantă prevăzută de art.75 alin.1 lit.a Cpp (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună).
Prin urmare, nu s-a impus reducerea cuantumului pedepselor aplicate de instanța de fond, cuantum apreciat de tribunal ca judicios individualizat.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, tribunalul a constatat că atât cuantumul pedepsei rezultante, cât și modalitatea de executare au fost corect apreciate de instanța de fond, perseverența infracțională (inculpatul săvârșind infracțiunile în cursul termenului de încercare al unei suspendări condiționate a executării unei pedepse anterioare) fiind necesar a fi sancționată cu o pedeapsă aptă să-și atingă scopul preventiv și educativ, scop ce se va realiza prin executarea pedepsei în regim de detenție.
În ceea ce le privește pe inculpatele apelante însă, tribunalul a apreciat - în raport de persoana acestora, de lipsa antecedentelor penale, de vârsta lor, de comportamentul avut înainte și după comiterea faptelor - că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acestea și chiar fără executarea pedepsei ele nu vor mai săvârși alte infracțiuni.
Ca urmare, prin decizia penală nr.633/A din 18.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală, în baza art. 379 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, a fost respins ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat împotriva sentinței penale nr. 473/06.07.2009 a Judecătoriei Sectorului 2
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, au fost admise apelurile formulate de apelantele inculpate și împotriva sentinței penale nr. 473/06.07.2009 a Judecătoriei Sectorului 2
A fost desființată în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
În baza art. 86/1 alin. 2. pen. pentru inculpatele și, s-a suspendat executarea pedepselor rezultante, de 3 ani închisoare, sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, care se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei decizii.
Pe durata termenului de încercare au fost obligate inculpatele să se spună următoarelor măsuri de supraveghere:
să se prezinte la datele stabilite la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 86/3 alin. 3 lit. d pen. a fost obligată inculpata să nu intre în legătură cu inculpata și cu inculpatul.
În baza art. 86/3 alin. 3 lit. d pen. a fost obligată inculpata - să nu intre în legătură cu inculpații și.
S-a dispus comunicarea prezentei decizii Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
În baza art. 71 alin. 5.pen, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.
Conform art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatelor asupra dispozițiilor art. 86/4 relative la revocarea suspendării sub supraveghere.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul București pe motivul greșitei individualizări a modalității de executare, față de inculpatele și, solicitând executarea pedepselor în regim de detenție.
Curtea, analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate și a cazului de casare prevăzut de art.3859pct.14 Cod procedură penală, apreciază calea de atac ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
În urma unor riguroase analize a ansamblului probator, instanțele de fond și instanța de apel au stabilit corect situația de fapt și întrunirea condițiilor tragerii la răspundere penală a inculpaților.
Astfel, au fost avute în vedere declarațiile date în faza de judecată și de urmărire penală, de către părți și martori.
Din această perspectivă este de subliniat faptul că, în cursul judecății, inculpata a declarat că a desfășurat pentru o perioadă de circa 8 ani activități imobiliare în cadrul unei societăți comerciale la care era unic asociat, arătând că inculpatul s-a prezentat în fața sa ca fiind numitul, proprietar ce dorește să-și vândă garsoniera, fiind împuternicită să vândă imobilul respectiv. A mai arătat că inculpata i-a solicitat o copie de pe actul de identitate, cu scopul realizării procurii pentru vânzarea acestui imobil. Vânzarea a fost perfectată, aceasta fiind prezentă la notariat și obținând comisionul aferent tranzacției. A mai precizat că a primit de la partea vătămată, ca preț al vânzării, suma de 11.400 euro, din care au fost scăzute cheltuielile aferente întreținerii imobilului și avansul de 500 euro (fila 95).
În cursul judecății inculpații, și au negat săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată (.91,92).
Martorul a arătat că inculpatul semăna cu proprietarul și i-a cunoscut pe inculpații, și cu circa 6 luni după decesul proprietarului imobilului când s-au prezentat susținând că sunt proprietari, făcând curățenie în imobil și aruncând o serie de bunuri. Acesta a mai precizat că în toamna anului 2006, aceeași inculpați au achitat cotele de întreținere restante pentru acea garsonieră. Acest martor a recunoscut-o în sala de judecată pe inculpata, ca fiind una dintre persoanele ce au venit la apartament, fără aop utea însă recunoaște pe (fila 182), pentru considerentele percepute ex proprii sensibus de prima instanță și evocate anterior.
Martora a arătat, la judecata în fond, că lucra în calitate de agent imobiliar, iar în acest context inculpata i-a comunicat că are o garsonieră de vânzare. În vederea vizionării acestei garsoniere a fost contactată, partea vătămată și împreună s-au deplasat la imobilul menționat. Inculpata i-a precizat în acest context că are procură pentru vânzarea imobilului de la adevăratul proprietar. Între inculpata și partea vătămată s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, prețul fiind stabilit la circa 12.000 euro, iar cumpărătoarea achitând un avans de 500.
Martora a mai precizat că, ulterior, după întocmirea documentelor cadastrale, partea vătămată și inculpata s-au deplasat la notariat pentru încheierea contractului autentic. Aceasta a mai arătat că recunoașterea de pe planșele foto ca și declarațiile din cursul urmăririi penale au reprezentat realitatea percepută ex proprii sensibus însă, de la acel moment a trecut un interval de timp de circa 4 ani, ceea ce poate genera erori datorită uitării pe care curgerea timpului a antrenat-
Martora a susținut că, în procedura recunoașterii, alegerea persoanei de sex masculin s-a făcut pe considerentul că de pe planșele fotografice prezentate era singurul care prezenta, iar persoana cu părul deschis la culoare era creolă (fila 183 și urm.).
Fără a relua exhaustiv analiza probatoriului efectuată de instanțele de fond și de apel, Curtea reține că declarațiile de recunoaștere ale inculpatului se coroborează cu cele ale martorilor, precum și cu probatoriile administrate în cursul urmăririi penale.
Raportul de constatare tehnico-științifică grafoscopică care atestă faptul că semnăturile de pe cererile de autentificare procură și de pe declarațiile 3161 din 2.08.2005 și 3533 din 26.08.2005 au fost executate de inculpatul.
Inculpatului a evidențiat, în cursul urmăririi penale, contribuțiile celorlalți participanți, arătând că inculpata i-a dat buletinul pe numele fals și l-a instruit referitor la ceea ce trebuie să susțină în fața notarului, în sensul că a pierdut actele de proprietate ale imobilului. A mai arătat că inculpata a plătit taxele notariale și i-a înmânat o sumă de bani, respectiv 200.000 lei (vechi). Același inculpat a arătat că i-a precizat că adevăratul proprietar, numitul, este decedat. Cartea de identitate falsificată, pe numele i-a fost înmânată inculpatei după întocmirea actului notarial.
Este de precizat că declarația acestui inculpat, din faza de urmărire penală, a fost dată în prezența apărătorului său de la acel moment.
Același inculpat, în cadrul proceduri luării măsurii preventive, a arătat că inculpatul l-a abordat solicitându-i să fie de acord pentru a i se întocmi o procură pe numele prin care să o împuternicească pe inculpata să-i reprezinte interesele în sensul vânzării imobilului.
Inculpatul a mai arătat că avea o poză de-a sa și o carte de identitate pe numele, ulterior prezentându-i cartea de identitate menționată ce avea aplicată poza sa. A mai arătat că s-a prezentat la notariat unde a arătat cartea de identitate falsă și unde i-a solicitat inculpatului să-i precizeze cine este numita pentru care îi înmânase notarului o carte de identitate. Inculpatul i-a dat suma de 300 lei vechi și, ulterior, l-a mai contactat o dată pentru o nouă deplasare la notar unde a arătat că a pierdut actele de proprietate, declarația fiind dată sub numele. Cu această ocazie s-a deplasat la notariat într-un autoturism în care se mai aflau și inculpata, la notar intrând însoțit de aceasta. Pentru această a doua declarație a primit de la inculpatul suma de 200 lei (fila 92).
Audiată de către judecător, în procedura luării măsurii arestării preventive, în cursul urmăririi penale, inculpata a arătat că pe inculpatul l-a cunoscut prin intermediul inculpatei care i-a propus să intermedieze o vânzare imobiliară prin firma sa. Inculpata i-a arătat că îi poate întocmi o procură din partea proprietarului care are o vârstă foarte înaintată și nu se poate deplasa, numitul, pentru vânzarea imobilului. Aceasta a mai arătat că în acest context comisionul său era de 11.000 euro. Inculpata a arătat că nu s-a prezentat la notariat în vederea întocmirii procurii de acest aspect ocupându-se inculpata.
Inculpata a susținut, în continuare, că în baza procurii obținute a făcut demersurile pentru a intra în posesia unui duplicat al contractul de vînzare-cumpărare și a realizat, de asemenea, demersurile necesare la Direcția de Finanțe și la Oficiul de Cadastru.
Inculpata a precizat că și coinculpatul i-a însoțit la notariat, în două cazuri, pentru ca inculpatul să dea o declarație în numele proprietarului referitoare la pierderea titlului asupra imobilului și la momentul achitării avansului pentru imobilul tranzacționat.
La perfectarea contractului de vânzare-cumpărare la notariat, inculpata a menționat că a fost însoțită de coinculpata oprind din banii reprezentând prețul vânzării suma de 200 euro, restul fiind înmânați inculpatei menționate (fila 90).
Inculpata a declarat, de asemenea, în cadrul judecării propunerii de luare a măsurii arestării preventive (fila 91), că a însoțit-o pe inculpata la notariat întrucât aceasta avea să-i restituie o sumă de bani și a așteptat-o pe inculpată în fața biroului notarial. A mai precizat că a primit suma de 700 euro de la inculpata.
În ceea ce privește procedurile de recunoaștere de pe planșele foto (filele 117 și urm.) se constată că partea vătămată l-a identificat pe numitul de pe o planșă conținând 6 fotografii, care îndeplinesc exigențele normelor procesual penale, nefiind apte să inducă o anumită atitudine sau poziție a părții vătămate în sensul recunoașterii persoanei vizate.
Aceeași este situația în cazul procedurii de recunoaștere de pe planșele foto a celorlalți inculpați (fila 122 și urm.) și (fila 128 și urm.).
Procedura recunoașterii a fost de asemenea realizată de pe planșe conținând aceleași 6 fotografii și de către martora, față de inculpații, (filele 142 și urm.).
Se constată că inculpatele au avut, de-a lungul procesului penal, o poziție nesinceră, negând anumite aspecte pentru a diminua contribuția infracțională sau pentru a nega îndeplinirea condițiilor normelor de incriminare privitoare la latura subiectivă. probator administrat de-a lungul procesului penal este să răstoarne prezumția de nevinovăție față de fiecare inculpat în parte, furnizând date certe ce dovedesc conduita ilicit penală și întrunirea condițiilor tragerii la răspundere penală.
Analiza mijloacelor de probă conduce la reținerea contribuției determinante a inculpatei, aceasta fiind ajutată în activitatea infracțională, în principal, de către coinculpata.
Astfel, agent imobiliar, a indus în eroare partea vătămată cu privire la calitatea sa de împuternicită a adevăratului proprietar, în vederea vânzării unui imobil, obținând suma de circa 12.500 euro ca preț al vânzării, folosind în cadrul vânzării și procura, dar și declarația privind pierderea titlului de proprietate despre care știa că sunt false.
Inculpata a inițiat activitatea infracțională și a efectuat activități coerente ajutând-o pe inculpata să atingă scopul infracțional comun, aceasta pregătind imobilul pentru vânzare, asigurând plata utilităților și punându-i la dispoziție declarațiile notariale obținute de către coinculpatul, fratele său, de la.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor față de inculpatele și, Curtea reține următoarele aspecte ce se adaugă celor învederate de instanțele anterioare.
Pentru inculpata, din perspectiva circumstanțelor personale, este relevant faptul că s-a folosit la săvârșirea infracțiunii de calitatea sa de agent imobiliar, precum și de calitatea sa de administrator al unei societăți comerciale, având ca obiect de activitate tranzacții imobiliare. Este de subliniat faptul că fără implicarea inculpatei, care a acționat în această calitate, realizarea rezoluției infracționale luate de ceilalți inculpați ar fi fost mai dificilă, dacă nu imposibilă.
Pentru ambele inculpate este însă de subliniat lipsa unei căințe active deduse din lipsa preocupării de a acoperi prejudiciul cauzat părții vătămate, în condițiile în care, din coroborarea declarațiilor inculpatelor, a coinculpatului, a martorelor și părții vătămate, rezultă că acestea au împărțit, în principal, profitul infracțional.
De asemenea, periculozitatea sporită a acestora, în general, și în special a inculpatei având calitatea de agent imobiliar, este subliniată de perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională și de pluralitatea actelor de executare.
În acest context scopul preventiv-educativ al sancțiunii se poate atinge, față de inculpata, numai prin executarea pedepsei în regim de detenție și, în consecință, se impune modificarea modalității de executare în sensul înlăturării dispozițiilor art.861și urm. Cod penal, privitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Față de inculpata se apreciază că elementele ce caracterizează contribuția sa infracțională, alături de ansamblul criteriilor enumerate de art 72.Cod Penal, susțin necesitatea menținerii suspendării executării pedepsei sub supraveghere, însă impun stabilirea unui termen de încercare, în condițiile art.861și 862Cod penal, maxim, de 8 ani, constând în însumarea duratei pedepsei aplicate și a intervalului de 5 ani prevăzut de textele menționate.
Ca urmare, în condițiile art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, va casa în parte hotărârile pronunțate, procedând la rejudecare în sensul menționat anterior.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Opinie majoritară:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva deciziei penale nr.633/A din 18.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală.
Casează, în parte, sentința și decizia penală și în fond rejudecând:
1. Înlătură aplicarea art.861, 862și 863alin.1 Cod penal, față de inculpata, urmând ca aceasta să execute pedeapsa rezultantă în regim de detenție.
2. În baza art. 861, 862și 863alin.1 Cod penal, pentru inculpata, suspendă executarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, pe un termen de încercare de 8 ani.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei penale.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 400 lei pentru inculpata se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./2.02.; 26.02.2010
- II. - jud.:;
OPINIE SEPARATĂ
Consider că instanța de apel a făcut o corectă și judicioasă individualizare a pedepsei aplicate inculpatelor, ținând seama de persoana acestora, de lipsa antecedentelor penale, vârsta lor și comportamentul avut înainte și după comiterea infracțiunii conchizând just că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru acestea să contribuie la reeducarea lor.
Funcția de reeducare a pedepsei poate fi realizată numai printr-o justă individualizare a pedepsei, ceea ce presupune stabilirea unei modalități de executare care să țină seama în egală măsură de natura și gravitatea faptei dar și de persoana inculpatei. Scopul pedepsei constând în reinserția socială a condamnatei nu poate fi atins întotdeauna prin izolarea acesteia de societate. O pedeapsă prea severă în raport cu criteriile anterior menționate poate fi ineficientă și poate conduce la obținerea unui efect contrar celui vizat, reducând perspectivele de reintegrare a persoanei condamnate.
A realiza o corectă individualizare a pedepsei, înseamnă a acorda semnificația cuvenită tuturor acestor adate ce țin de circumstanțele reale ale faptei și de cele personale ale inculpatei.
De aceea consider că se putea oferi inculpatei, șansa corectării conduitei, fără ca aceasta să suporte rigorile detenției în condițiile unei egalități de tratament juridic necesar în situații similare de circumstanțele personale.
Prin urmare, apreciez că recursul Parchetului trebuie respins, ca nefondat.
Judecător,
Președinte:Francisca Maria VasileJudecători:Francisca Maria Vasile, Iuliana Ciolcă, Adriana
