Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂ N
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 194
Ședința publică din data de 13 martie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la la 27 aprilie 1968, domiciliat în com., sat nr. 66, jud.P și fără forme legale în P,-, jud.P, împotriva deciziei penale nr. 302 din 01.12.2008 a Tribunalului Prahova și sentinței penale nr. 992 din 14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal cu aplic.art. 37 lit. a Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 61 alin. 1 teza a II-a Cod penal s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate cu privire la restul de 1355 zile închisoare, rămas neefectuat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2099 /2003 pronunțată de Judecătoria Ploiești, rest pentru care în baza textului de lege arătat, teza finală, s-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1355 zile închisoare.
Cu aplic. art. 71 și art. 64 lit. a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a lege în alegerile legislative, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal.
În baza art. 14, 15 și 346 Cod procedură penală rap. la art. 998-999 cod civil s-a admis acțiunea civilă a părții civile domiciliat în P,-, județul P și obligat inculpat la plata sumei de 4000 RON, despăgubiri civile, respecitv c-val prejudiciului creat și nerecuperat.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsind: recurentul inculpat G pentru care a răspuns din oficiu avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației nr. 1229/2009, depusă la dosar, fila 22 și intimata parte civilă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Avocat, pentru recurentul inculpat, arată că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, apreciind că probele administrate în cauză au fost în mod greșit apreciate.
Solicită să fie avute în vedere declarațiile martorei și părții civile.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 302 din 01.12.2008 a Tribunalului Prahova și sentinței penale nr. 992 din 14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, atât în latură penală cât și în latură civilă și pe fond achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit.a Cod procedură penală.
De asemenea, respingerea acțiunii civile formulată de partea civilă.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului și că nu se impune achitarea, așa cum s-a solictat.
În concluzie, solicită respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea ca temeinice și legale a deciziei penale nr. 302 din 01.12.2008 a Tribunalului Prahova și sentinței penale nr. 992 din 14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin decizia penală nr. 302 din 02.12.2008 a Tribunalului Prahovaa fost respins apelul formulat de inculpatul, domiciliat in com., sat, nr.66, jud. P și fără forme legale in P,-, jud. P, împotriva sentinței penale nr. 992/ 14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești, ca nefondat.
De asemenea, a fost obligat apelantul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța decizia respectivă Tribunalul Prahovaa reținut următoarea situație:
Prin sentința penală nr. 992/14.05.2008 a Judecătoriei Ploiești a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 al.1 pen. cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, faptă din cursul lunii februarie 2004, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 61 al.1 teza a - II - a s Cod Penal-a dispus revocarea beneficiului liberarii conditionate cu privire la restul de 1355 zile inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa de 10 ani inchisoare aplicata prin sentința penală nr. 2099/2003 a Judecătoriei Ploiești, rest pe care in baza textului de lege aratat, teza finala, s-a contopit cu pedeapsa aplicata prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1355 zile închisoare.
S-a facut aplicarea art.71 și art.64 lit.a și b pen. cu exceptia dreptului de a alege in alegerile legislative, prev.de art. 64 al.1 lit.a
Cod PenalÎn baza art. 14, 15, 346. pr. pen. rap. la art. 998-999. civ. s-a admis acțiunea civilă a părții civile,. în P,-, jud. P și astfel a fost obligat inculpatul, la plata sumei de 4000 RON, despăgubiri civile, respectiv c/val. prejudiciului creat și nerecuperat.
În baza art.191 pr.pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului 300 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON - onorariul aparatorului din oficiu - a fost avansată din fondurile Ministerului Justitiei.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul, criticand-o ca nelegala si netemeinica, sustinand ca instanta de fond a facut o gresita apreciere a probelor aflate la dosar.
Astfel, s-a arătat ca instanta de fond nu a avut în vedere declaratiile date de martorele si, din care rezultă fără putință de tăgadă că nu au avut o ințelegere prealabilă cu apelantul inculpat pentru a induce în eroare pe partea civiă.
Totodata apelantul inculpat a criticat hotararea și sub aspectul laturii civile, întrucât instanța de fond a obligat în mod neîntemeiat pe inculpat la plata de despagubiri civile catre partea vătămata, deși din declaratiile de martori rezultă că cei 300 Euro au fost predati numitei, iar nu inculpatului.
A solicitat apelantul-inculpat admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate, atat in latura penala cat si in latura civila și, pe fond, achitarea sa în temeiul disp.art. 11 pct.2. lit.a rap.la art. 10 lit., cu respingerea actiunii civile exercitate in cadrul procesului penal de catre partea civila.
Apelantul - inculpat, deși citat potrivit art. 177 și C.P.P. cu mandat de aducere, nu s-a prezentat în instanță pentru se proceda la ascultarea acestuia și pentru a-și formula probe în apărare.
Tribunalul, examinand sentinta atacata, în raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 371 al.2. C.P.P. a constatat că apelul este nefondat.
Situatia de fapt a fost corect retinuta de instanta de fond, care a realizat o justa interpretare si apreciere a probelor administrate în cauza, în toate fazele procesului penal, din acestea rezultand atat existenta faptei de înselaciune prev.de art. 215 al.1., cat si savarsirea acesteia de catre inculpatul cu forma de vinovatie ceruta de lege, respectiv intenția.
Au fost avute astfel în vedere, plangerile si declaratiile părtii vătămate, procese verbale întocmite de organele de politie, actul sub semnatura privata intitulat "chitanta " întocmit între si, aflat la fila 12 din dosarul de urmarire penala, declarațiile martorilor, și, declaratiile inculpatului date în fața organelor de poliție.
In baza probatoriilor arătate, instanta de fond a retinut in mod corect că în luna februarie 2004 partea vătămata, prin intermediul vecinului sau, l-a cunoscut pe inculpatul, care afland de dorinta acestuia de a cumpăra un apartament s-a oferit sa intermedieze achizitionarea de la proprietar.
In realitate, inculpatul s-a inteles cu invinuiții, și, să-l insele pe pentru a obtine de la acesta sume de bani, scop în care s-a prezentat ca fiind proprietara apartamentului nr. 113 situat în P, Piata - Vest, în fapt, proprietara fiind.
La vizitarea apartamentului au fost de fața inculpatul, partea vatamata, cele doua învinuite precum si martorul, care, ca si partea vătămata a fost convins ca este proprietara apartamentului.
Ulterior, inculpatul, partea vătămata, martorul si, s-au întâlnit la o patiserie din zona de vest a orasului, unde partea vătămata i-a dat lui suma de 40.000.000 lei ROL, fiind asigurat ca va fi ajutat la perfectarea actelor.
Cu ocazia predarii sumei de bani, martorul a intocmit o chitanță de mână, părtile convenind să meargă la notariat pentru încheierea antecontractului de vanzare - cumpărare.
In fata notariatului, si au dispărut, afirmand ca merg sa-si cumpere țigări.
Desi inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, afirmând ca nu a avut cunostinta de faptul ca proprietara apartamentului este și că nu a primit nici o suma de bani de la partea vătămata, instanta de fond a constatat în mod întemeiat ca vinovatia inculpatului rezulta fara putinta de tagadă din probele administrate in cauza și în special din depozitiile martorului, martor care a fost prezent atat la vizitarea apartamentului cat si la momentul primirii avansului de 40.000.000 ROL, de catre, moment la care a si încheiat actul sub semnatura privata intitulat "chitanta ".
De asemenea, vinovatia inculpatului rezulta fara putinta de tagadă si din depozitia numitei, care a arătat ca a avut o întelegere cu si, de a induce în eroare pe partea vătămata, prezentandu-se ca fiind proprietara apartamentului, situat în Piata, -atura vest,.6,.113,
Ca atare, situatia de fapt a fost corect retinuta de instanta de fond, care a facut o corecta apreciere a probelor administrate în cauză.
Si în ceea ce priveste individualizarea pedepsei, tribunalul a apreciat că instanta de fond a facut o corecta aplicare a criteriilor prevazute de art. 72, la aplicarea pedepsei avand in vedere gradul de pericol social concret al faptei, modalitatea de savarsire a acesteia, cuantumul prejudiciului si faptul nerecuperarii acestuia, limitele de pedeapsa prevazute de lege, dar si atitudinea procesuala a inculpatului care nu a inteles sa se prezinte nici in fata organelor de urmarire penala și nici în fața instantei de fond.
Totodata, la individualizarea pedepsei instanta a avut în vedere și starea de recidivă în care se afla inculpatul, din fișa de cazier judiciar a acestuia rezultând că prin sentinta penala nr. 138/3.06.1998 Tribunalului Prahova, a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev.de art. 215 al.1,2,3, si 5, pedeapsa în a cărei executare a fost arestat la data de 19.06.1997 și liberat conditionat la 2.09.2003, ramanand un rest neexecutat de 1355 zile închisoare, pedeapsa nefiind considerata ca fiind executata la data comiterii faptei din prezenta cauză.
Ca atare, în raport de circumstantele arătate, instanta de fond a apreciat în mod just că numai o pedeapsa cu închisoarea cu executarea în regim privativ de libertate, este în masura să-și atinga scopul preventiv educativ si sanctionator al pedepsei.
Și în ceea ce priveste aplicarea de catre instanta de fond a dispozitiilor art. 61 al.2. teza a II.a cod penal, tribunalul a apreciat că in mod corect s-a dispus revocarea beneficiului liberarii conditionate cu privire la restul de 1355 zile inchisoare, ramas neexecutat, stabilind ca în final inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea.
Sub aspectul laturii civile, deși în apel s-a arătat că în mod gresit instanta de fond a obligat inculpatul la despagubiri către partea civila, motivat de faptul că acesta nu ar fi primit nici o suma de bani, suma de 40.000.000 ROL fiind primita de, tribunalul a apreciat că în mod legal și temeinic, instanta de fond a admis actiunea civila și a obligat inculpatul la despăgubiri, întrucat din probele administrate in cauza, rezulta fara putinta de tagada ca banii au fost luați de apelantul -inculpat.
Împotriva acestie decizii a declarat recurs inculpatul, prin avocat, criticând-o pentru nelegalitate și învederând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat de Judecătoria Ploiești. Acesta a mai arătat că probele care au fost administrate sunt îndoielnice și nu pot proba fără echivoc vinovăția sa.
Deși a fost legal citat prin toate mijloacele prevăzute de art. 177 Cod procedură penală inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, astfel că nu s-a reușit audierea acestuia.
De menționat că acest lucru s-a întâmplat și la instanțele anterioare, Tribunalul Prahova și Judecătoria Ploiești, unde nu s-a reușit audierea inculpatului respectiv în fața completului de judecată deși s-au efectuat cercetări pentru depistarea sa, din procesele-verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere rezultând că persoana în cauză nu mai locuiește la adresa respectivă, mama sa, arătând că acesta ar fi plecat în străinătate fără a cunoaște însă unde anume.
Curtea, verificând hotărârile atacate, conform art. 385/14 Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev. de art. 385/9 Cod procedură penală constată că recursul este nefondat.
În acest sens, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de prima instanță, așa cum s-a arătat anterior, beneficiind de suport probator în actele și lucrările dosarului.
Sub acest aspect, dincolo de orice îndoială faptul că inculpatul, recidivist, a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că în luna februarie 2004 împreună cu numitele și a prezentat-o în mod mincinos pe cea din urmă ca fiind proprietara apartamentului nr. 113 din blocul CC Vest din din municipiul P, aparținând numitei, părții vătămate și i-a promis acesteia că intermediază și facilitează întocmirea actelor de vânzare-cumpărare, obținând în mod injust suma de 40.000.000 lei vechi, prejudiciul fiind nerecuperat.
Fapta este probată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, cu plângerile și declarațiile părții vătămate date în faza de urmărire penală, procesele-verbale de constatare, declarațiile martorilor, și (din faza de urmărire penală), din care reiese fără echivoc situația enunțată anterior.
De constatat că numita și-a schimbat declarația dată în prima fază a procesului penal, deși afirmă că își menține declarația dată anterior în cauză.
Așadar, motivul de recurs învocat de către inculpatul care se încadrează din punctul său de vedere formula în acela prevăzut de art. 385/9 alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală nu este incident în cauza de față.
Mai mult decât atât, instanța de fond a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului, iar cea de apel a menținut judicios cuantumul respectiv, făcând o aplicare corectă a disp. art. 72 Cod penal, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptelor săvârșite, împrejurărilor concrete de comitere a acestora dar și a persoanei inculpatului care are antecedente penale, nu a recunoscut activitatea infracțională desfășurată și nici nu s-a mai prezentat în instanță pentru a-și formula apărări și demonstra nevinovăția.
Având în vedere că în cauză nu sunt incidente niciunul dintre motivele de recurs care se iau în considerare din oficiu prevăzute de art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea, în baza art. 385/15 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Având în vedere și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, 27 Aprilie 1968, domiciliat în com., sat nr. 66, jud. P și fără forme legale în P,-, județul P, împotriva deciziei penale nr. 302 din 01.12.2008 a Tribunalului Prahova și sentinței penale nr. 992 din 14.05.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești.
Obligă recurentul la 280 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 martie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
2 ex/24.03.2009
Red. / Tehnored.
nr- Judecătoria Ploiești
nr- Tribunalul Prahova
,
Operator de date cu carater personală, nr. notificare 3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
