Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 205/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 215 Cod Penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 205
Ședința publică de la 10 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Valentina Trifănescu
- - - JUDECĂTOR 3: Doru Filimon
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 229 din 05 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat ales și avocat ales, lipsind intimații - părți civile și intimații părți vătămate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri, achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d și C.P.P. înlăturarea obligării acestuia de la plata despăgubirilor civile.
A arătat că nu pot fi reținute concomitent infracțiunile prevăzute de art. 215 și Cod Penal art. 248 Cod Penal, întrucât, în situația în care inculpatul a fost indus în eroare de celălalt inculpat, nu poate săvârși infracțiunea de abuz.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, a arătat că actul de control nu a constatat neglijență în acordarea creditelor, iar cererile privind acordarea împrumuturilor sunt analizate de un consiliu, inculpatul neavând atribuții de verificare a cererilor. Faptele săvârșite de inculpatul nu au creat un prejudiciu în patrimoniul, ci persoanelor fizice care au solicitat acordarea împrumuturilor.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d
C.P.P.În subsidiar, a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit.1C.P.P. arătând că fapta acestuia nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, soluțiile pronunțate în cauză fiind legale și temeinice, infracțiunea de abuz în serviciu putând fi săvârșită și cu intenție indirectă, iar inculpatul a prevăzut rezultatul constând în crearea unui prejudiciu.
A mai arătat că, în cauză nu sa reținut o participație improprie la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune sau delapidare, întrucât, inculpatul nu și-a însușit sau traficat sume de bani.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorilor săi.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1491 din 21 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Tîrgu J, în dosar nr-( nr. format vechi 15765/2006 ), în baza art.246 pen. cu aplicarea art.41, alin.2 pen. și art.74-76. pen. a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 15.09.1967, în com., jud. G, domiciliat în mun. Tg. J, str. 23 August,. 59,.l,. 15, jud. G, fără antecedente penale, CNP -, contabil al - la 3 (trei) luni închisoare.
In baza art.81 pen. s- suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 pen.
S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 și următoarele pen.
În baza art. 215 alin.1 și 2. pen. cu aplicarea art. 41 al. 2 pen. și art.74-76 pen. a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 23.02.1972, în com., jud. G, cu același domiciliu, CNP -, fără ocupație, fost electrician în cadrul - la 1 (un) an închisoare.
În baza art.291 pen. cu aplicarea art.41 al.2 pen. și art.74-76. pen. a fost condamnat același inculpat la 2 (două) luni închisoare.
In baza art.33-34. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 1 (un ) an închisoare.
In baza art.81 pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prevăzut de art.82 pen.
S-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 și următoarele pen.
În baza art.346 pr. pen. raportat la art.998-999 civ. au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către părțile civile a următoarelor sume de bani: 500 lei pentru civ.p. ; 600 lei pentru văt.p. și 5.500 lei către partea civilă.
S-a constatat recuperat prejudiciul către restul părților civile constituite în cauză.
Au fost anulate actele false.
In baza art.191 pr. pen. a fost obligat inculpatul la 200 lei și pe inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu -J nr. 6677/P/2005 din 25.09.2006, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, pentru infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și, pentru infracțiunile prev. de art. 215 alin. l și 2 și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, s-a reținut că, începând cu anul 1995 și până în prezent, inculpatul ocupa funcția de contabil, respectiv contabil șef în cadrul - ului aparținând, iar în această calitate, în anul 2002 acordat un împrumut tip învinuitului.
Din materialul probator administrat în cauză, a rezultat că după aprobarea creditului și eliberarea sumei de bani aferentă acestuia între cei doi învinuiți au luat naștere relații apropiate în cadrul cărora învinuitul se ocupa cu atragerea de noi persoane dornice de obținerea unui împrumut cărora învinuitul le facilita acordarea de împrumuturi într-un interval foarte scurt de timp fără ca aceștia să fie membrii.
Astfel, în condițiile în care solicitanții nu erau membrii ai Casei de Ajutor Reciproc amintită mai sus acestora li se rețineau din suma maximă acordată taxa de înscriere și fondul, împrumutul acordat fiind în general de trei ori valoarea fondului acumulat.
În aceste împrejurări, învinuitul, zis ", a procurat prin diverse împrejurări actele de identitate ale mai multor persoane, părți vătămate, care fie erau înscrise la, fie nu erau membri ale acestei instituții de ajutor reciproc și a determinat-o pe soția sa, precum și pe alte persoane să completeze mai multe contracte de împrumut și adeverința de angajament aferente pe numele acestor persoane spunându-le acestora că persoanele respective erau colegi de serviciu și prieteni și nu se pot deplasa personal la pentru a întocmi actele necesare și a-și ridica sumele de bani aferente împrumuturilor.
Prin urmare, în baza relațiilor de încredere reciprocă ce au luat naștere între cei doi învinuiți, învinuitul în calitate de contabil șef i-a înmânat învinuitului, diferite sume de bani reprezentând împrumuturi de bază sau suplimentare tip aparținând mai multor beneficiari în condițiile în care învinuitul se ocupa de întocmirea documentației necesare aprobării împrumuturilor fără ca titularii de contracte să fie prezenți personal la sediul și să ridice sumele de bani aferente.
Din întreg materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că, inculpatul 1-a indus în eroare pe învinuitul prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, prin folosirea unor mijloace apte să conducă la rezultatul ce s-a produs, respectiv prin prezentarea unor contracte de împrumut ce erau completate cu datele solicitanților precum și ale giranților și prezentau chiar ștampile de la societățile unde aceștia își desfășurau activitatea.
Astfel, inducerea în eroare a inculpatului de către inculpatul, prin mijloacele frauduloase constând chiar în prezentarea contractelor completate, a constat tocmai în faptul că inculpatul - în calitate de contabil șef al -ului - a acceptat acordarea acestor împrumuturi pe care în alte condiții nu le-ar fi acordat.
Pe de altă parte, vinovăția inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal, infracțiune ce constă în fapta acestuia, care în calitate de funcționar a îndeplinit cu știință un act în mod defectuos ce a avut ca urmare vătămarea intereselor mai multor persoane,a fost dovedită de faptul că a acceptat să scoată din casieria -ului și să înmâneze inculpatului diferite sume de bani, care în mod corect trebuiau acordate titularilor contractelor de împrumut, după cum urmează:
1. Contractul de împrumut nr.891/16,07.2004 titular -scu și respectiv contractul nr. 890/16.07,2004, titular, fiecare pentru suma de 4000 lei.
Referitor la aceste contracte s-a reținut faptul că, partea vătămată -scu a apelat la inc. pentru a obține două împrumuturi pe numele său și al numitei cu care se afla într-o relație de concubinaj, cunoscând că inculpatul are influență asupra inculpatului, contabilul șef al -ului.
În aceste împrejurări, inc. a adus celor două părți vătămate cele două contracte de împrumut, adeverințele de angajament și chitanțele de confirmare a primirii sumelor de bani pe care părțile vătămate le-au semnat în alb fiind ulterior completate de o altă persoană și vizate de inculpat în absența titularilor la compartimentul financiar-contabil al.
Astfel, pe data de 16.07.2004 inc. a contactat telefonic pe partea vătămată -scu, care a venit la și a ridicat numai suma de bani aferentă contractului părții vătămate, iar a doua zi inc. a venit acasă la partea vătămată și a adus acesteia suma de bani reprezentând contractul întocmit pe numele său.
Din probele administrate în cauză au rezultat, pe numele celor două părți vătămate mai apar două contracte de împrumut suplimentar nr.1015/10.08.2004 și nr. 1016/10.08.2004, în cuantum de 1000 lei, respectiv 500 lei fiecare, împrumuturi despre care părțile vătămate nu au avut cunoștință și nu au ridicat sumele de bani aferente.
Conform raportului de expertiză grafologică întocmit în cauză, la data de 11.01.2006, instanța de fond a constatat că semnăturile de pe aceste contracte de împrumut nu aparțin titularilor.
2. Referitor la contractul de împrumut de bază nr. 757/23.06.2003 titular, s-a reținut că acesta figurează cu un împrumut în valoare de 4000 lei despre care a declarat că nu are cunoștință, nu a completat acest contract, nu recunoaște semnăturile, precum și faptul că nu cunoaște persoanele care figurează ca giranți la împrumutul său.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, s-a reținut că semnătura de pe acest contract de împrumut nu aparține titularului. De asemenea nici semnătura de pe adeverința de angajament nr. 12973/16.06.2003 nu aparține titularului, suma respectivă de 3500 lei a fost imputată casierei, în persoana inc., și achitată de aceasta în urma controlului G, aceasta fiind cea care a înmânat suma de bani inculpatului, ci nu titularului de contract cum era corect, respectiv numitului care pe de altă parte nici nu avea cunoștință de împrumut.
3.Partea vătămată Gal uat de asemenea, legătura cu inc. și a acceptat să contracteze un împrumut în numele soției sale ia, iar actele au fost aduse de către învinuitul fiind completate și semnate de către ia.
Ulterior, în anul 2004, partea vătămată Gaf ost încunoștințată de către conducerea că figurează cu un împrumut suplimentar de 500 lei despre care nu are cunoștință motiv pentru care a sesizat organele de poliție. Conform extrasului - matricol - ia nu figurează cu împrumut suplimentar, aspecte confirmate și de către partea vătămată care recunoaște că a făcut o confuzie și că de fapt pe numele său nu a fost ridicat nici un supliment la contractul de bază, confuzia existenței împrumutului suplimentar fiind rezultată din faptul că ia figura cu o dobândă de 500 lei.
4. Partea vătămată cunoscând de asemenea că inc. poate obține mai repede împrumuturi tip i-a solicitat acestuia facilitarea obținerii unui împrumut, lucru pe care 1-a obținut și astfel acesta a luat un împrumut de 4000 lei.
Ulterior, în luna februarie 2004, acesta s-a adresat din nou inc. pentru un nou împrumut de 4000 lei, pe care, de asemenea, 1-a obținut.
În luna august 2004, partea vătămată a fost încunoștințată de conducerea că figurează ca girant în două contracte de împrumut, respectiv nr. 923/22.07.2004, titular și nr. 1145/25.09.2003, titular despre care nu are cunoștință și nu-și recunoaște semnăturile. De asemenea, acesta apare ca girant și pentru un contract - titular -, adeverință de girant nr. 24192/18.09.2003 pentru care infirmă girarea.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnăturile de pe adeverințele de angajament nr. 25033/25.09.2003, 24122/18.09.2003 și 14176/21.07.2004 din aceste contracte de împrumut nu sunt ale titularului, acestea fiind completate de martora, soția inc..
5. Partea vătămată a contractat un împrumut de la prin intermediul inc. și astfel, acesta ulterior a figurat cu încă două contracte, unul de bază nr. 923/22.07.2004 pentru 5000 lei și unul suplimentar nr. 1201/16.09.2004 pentru 500 lei, pe care nu le recunoaște și pentru care i s-au reținut succesiv sumele de 4.099.311 lei, 3.593. 255 lei și 3.797.000 lei. în urma demersurilor făcute la conducerea unității i-a fost restituită suma de 1050 lei de către inc..
Fiind audiat inc., acesta declară că sumele respective de bani au fost ridicate de inc. și nu cunoaște dacă au fost predate sau nu titularului.
Contractul de împrumut nr. 923/22.07.2004 și nr. 1201/16.09.2004 au fost completate de asemenea, de soția inc., martora, iar conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnăturile de pe contractul de bază nr. 923/22.07.2004 și contractul suplimentar nr. 1201/16.09.2004 nu sunt ale titularului.
Suma de bani aferentă contractului ce nu a fost recunoscut de titular a fost imputată casierei, în persoana învinuitei, care a predat banii contabilului șef - inc., iar acesta la rândul său a predat banii inc., deși cunoștea că împrumuturile se predau doar titularilor pe baza unui act de identitate.
6. Partea vătămată figurează cu contractul de împrumut nr. 815/08.07.2003 în sumă de 4000 lei pe care nu îl recunoaște, nefiind completat sau semnat de el și nefiind ridicată niciodată suma de bani de la, întrucât acesta nu a fost niciodată membru al acestei case de ajutor reciproc.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnăturile de pe contractul de împrumut de bază nu aparțin titularului și, de asemenea, nici semnătura de pe adeverința de angajament nr. 24122 nu aparține numitului, care, de asemenea, nu are cunoștință de girarea lui.
Suma de bani aferentă contractului infirmat de titular a fost imputată casierei, învinuita, care a predat banii contabilului șef, în persoana inc., iar acesta la rândul său a predat banii inc., deși cunoștea că împrumuturile se predau doar titularilor pe baza unui act de identitate.
S-a menționat faptul că, primele rate aferente împrumutului au fost achitate, pe data de 23.09.2004 fiind depuși bani în conturile numitei - cumnata inc. - și. Deși pe chitanțe apar ca depunători titularii, este evident că în contul titularului, care nu cunoștea că figurează cu împrumut, banii au fost depuși de altă persoană, conform declarațiilor casierei acești bani au fost depuși de învinuitul, care în aceiași zi a depus bani și în contul cumnatei sale.
Banii din împrumutul titularului, care de asemenea nu cunoștea că figurează cu un credit la, (contractul nr. 1201/16.09.2004) ridicați de inc. în ziua de 23.09.2004 au fost utilizați de acesta în plata ratelor pentru împrumuturile titularilor și.
7. Partea vătămată a obținut de asemenea un împrumut prin intermediul inc..
Ulterior, acestuia i s-a comunicat că figurează cu un împrumut suplimentar în baza contractului nr. 1346/15.10.2004 de 500 lei, pe care îl infirmă, deoarece nu recunoaște semnătura de primire și de la beneficiar și nu a primit suma de bani aferentă.
Suma de bani aferentă contractului infirmat de titular a fost imputată casierei, învinuita, care a predat banii inculpatului în mod direct, deși cunoștea că împrumuturile se predau doar titularilor pe baza unui act de identitate.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnătura de pe contractul de împrumut de bază nu aparține titularului, fiind de menționat faptul că singurul girant care apare la acest împrumut suplimentar este inculpatul. Acesta este unul din cele patru contracte în care învinuita nu a predat banii titularilor ci direct inc., alături de contractele numiților, și -.
8. În aceeși situație se află și partea vătămată, care în luna iulie 2004 luat un împrumut de la prin intermediul lui de 3000 lei, ulterior aflând că figureză cu contractul de împrumut suplimentar nr. 1349/15.10.2004 de 500 lei, pe care nu 1-a completat sau semnat și nici nu a primit banii respectivi. Acest contract a fost completat de martora, soția învinuitului la rugămințile inculpatului fără a-1 și semna însă.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnătura de pe contractul de împrumut suplimentar nu aparține titularului, fiind de menționat faptul că singurul girant care apare la acest împrumut suplimentar este inc..
Suma de bani aferentă contractului ce nu a fost recunoscut de titular a fost imputată casierei, învinuita, care a predat banii inc., deși cunoștea că împrumuturile se predau doar titularilor pe baza unui act de identitate.
9. Părțile vătămate și au primit împrumuturi de 4000 lei fiecare de la prin intermediul inc..
De asemenea partea vătămată nu recunoaște semnătura de pe adeverința de girant nr. 14176 titular, girare pe care o infirmă. Această adeverință de girant a fost completată de soția inc., martora.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnătura de pe adeverința de girant nr. 14176 nu aparține titularului.
Totodată numitul mai apare și cu un contract de împrumut suplimentar nr. 785/23.06.2004 pe care nu îl recunoaște, iar conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnătura de pe contractul de împrumut suplimentar nu aparține titularului, fiind de menționat faptul că singurul girant care apare la acest împrumut suplimentar este învinuitul.
Conform declarației date de partea vătămată acesta a primit banii de la inc., însă în timpul cercetărilor efectuate, învinuitul a recunoscut față de acesta că a ridicat el în numele său sumele de bani deoarece avea nevoie.
10. Partea vătămată a obținut un împrumut de 40.000.000 lei prin intermediul inc..
Ulterior apare cu un împrumut suplimentar nr. 1348/15.10.2004 pe care nu îl recunoaște, nefiind completat și semnat de acesta și neprimind suma de bani aferentă contractului.
Acest contract a fost completat de soția inc., martora, iar în urma discuțiilor purtate cu inc.
Acesta i-a dat suma de 500 lei, ulterior, aceiași sumă primind-o și de la inc. care i-a spus acestuia că a ridicat banii în numele său deoarece a avut nevoie de bani pentru probleme personale.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnătura de pe contractul de împrumut suplimentar nr. 1348/15.10.2004 nu aparține titularului.
Suma de bani aferentă contractului infirmat de titular a fost imputată casierei, învinuita, care a predat banii inc., deși cunoștea că împrumuturile se predau doar titularilor pe baza unui act de identitate.
11.Partea vătămată - girat pe inc. care astfel a obținut o copie de pe actul de identitate al acestuia.
Ulterior pe numele părții vătămate apare contractul de împrumut de bază nr. 1342/15.10.2004 de 5000 lei și contractul suplimentar nr. 1474/17.11.2004 de 500 lei despre care partea vătămată nu a avut cunoștință, nu le-a completat, nu le-a semnat și nu a ridicat niciodată de la aceste sume de bani.
. și-a însușit aceste sume de bani, mai puțin suma de 500 de lei pe care -ul nu a onorat-o la plată inc. deoarece în cauză începuse efectuarea de cercetări penale față de ilegalitățile comise.
Ulterior, după sesizarea acestui aspect, inc. a plătit părții vătămate mai multe sume de bani în tranșe, în prezent acesta mai având de achitat suma de 900 lei.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnăturile de pe contractul de împrumut suplimentar nr. 1474/17.11.2004 și de pe contractul de bază nr. 1342/15.10.2004, nu aparțin titularului -, și de asemenea nici semnăturile de pe adeverința angajament nr. 22155/12.10.2004 nu aparține titularului.
12. Partea vătămată Aao bținut un împrumut de 50.000.000 lei prin intermediul inc..
Ulterior, acesta apare cu un împrumut suplimentar de 500 lei, în baza contractului nr. 1472/16.11.2004 pe care nu îl recunoaște, în sensul că nu 1-a completat, semnat și nu a primit banii aferenți.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnătura de pe contractul de împrumut suplimentar nr. 1472/16.11.2004, nu aparține titularului
S-a menționat faptul că singurul girant care apare la acest împrumut suplimentar, este inc., dar, întrucât în cauză au început a fi efectuate cercetări, în acest interval de timp - ul nu a mai onorat la plată împrumutul, contractul nefiind vizat de președintele onorific al -ului și nu este semnat de primirea banilor.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, s-a reținut că semnătura de pe adeverința de girant nr. 17672/01.09.2004, nu aparține titularului, iar această adeverință a fost completată de soția inc. la rugămințile acestuia, dar aceasta nu a semnat la rubrica girant.
Conform raportului de expertiză grafologică efectuat în cauză, semnăturile de pe adeverințele de girant respective, nu aparțin titularilor.
În cauză, s-a reținut că învinuitul - - fiind un apropiat al inc. - a completat și semnat în fals contractul nr. 1205/16.09.2004, titular -, la insistențele lui și a luat de la inc. suma de 1000 lei reprezentând o parte din împrumutul părții vătămate - pe care trebuia să o predea acesteia, însă nu a făcut acest lucru însușindu-și suma de bani. De asemenea, s-a constatat faptul că profitând de faptul că învinuitul nu cunoștea cum arată partea vătămată - învinuitul - a determinat pe învinuitul să se dea drept - și împreună au mers în comuna la locuința lui unde au primit de la acesta încă 1400 lei din care 1000 lei le-a luat învinuitul -, iar 400 lei și le-a însutit învinuitul, iar la câteva zile i-a dat părții vătămate suma de 400 lei spunându-i acesteia că numai atât a primit de la inc..
Suma de bani aferentă contractului infirmat de titular a fost imputată casierei, în persoana învinuitei, care a predat banii inc., deși cunoștea că împrumuturile se predau doar titularilor pe baza unui act de identitate.
15. Partea vătămată - nu a recunoscut contractul de bază nr. 1205/16,09.2004, pentru suma de 5000 lei și nici semnătura efectuată la această rubrică, contractul fiind completat și semnat de învinuitul -, determinat de inc., care a ridicat banii în numele acestuia de la contabilul șef, deoarece casiera era în concediu.
De asemenea, acesta nu a completat și nu a semnat contractul de împrumut suplimentar nr. 1347/15.10.2004, în sumă de 500 lei și nu a ridicat banii respectivi care au fost ridicați de inc..
Din materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că, soția inc.,- martora, a completat acest contract la rugămințile inc., dar nu a semnat acest contract. Contractul suplimentar a fost plătit de casiera, inc. făcând parte din cele patru contracte onorate de aceasta inc..
Din analiza datelor cuprinse în raportul de expertiză grafologică, a rezultat faptul că, semnăturile de pe cele două contracte, de bază și respectiv suplimentar, nu aparțin titularilor.
16. Partea vătămată, fiind coleg de serviciu cu învinuitul - I-a solicitat pe acesta să-i facilitaze obținerea unui împrumut cunoscând că are cunoștințe la -ul. După ce a completat formularele necesare partea vătămată la solicitarea învinuitului - a dat acestuia suma de 450 lei reprezentând cheltuieli cu fondul social și taxa de înscriere, sumă de bani pe care învinuitul și-a însușit-o fără a depune actele completate la și fără a avea intenția de a-i procura împrumutul părții vătămate. Din suma respectivă de bani învinuitul.
- i-a dat inc. suma de 450 lei și ca urmare a solicitării făcute de inc. a mai cerut părții vătămate încă 100 lei pe care i-a cheltuit în scopuri personale.
Astfel, din materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat că plata sumelor de bani către alte persoane decât titularii contractelor, a fost posibilă și prin încălcarea îndatoririlor de serviciu a casierelor și care au creat prejudicii atât unității, cât și persoanelor fizice membrii în sumă de 37.375.274 lei (RON) și respectiv 100.235.700 lei (RON), ce au fost achitate de către învinuite în timpul controlului efectuat de. la, conform materialului de control efectuat în cauză de către această instituție.
Conform Capitolului IV din Procesul Verbal încheiat la data de 30.05.2005 de Unitatea Teritorială Județeană G privind realitatea, legalitatea și sinceritatea operațiunilor de încasări și plăți în numerar și prin virament - s-a reținut de către organul de audit intern faptul că un număr de 9 persoane nu au beneficiat de împrumuturile cu care figurau în evidențele al și nu au întocmit documentele necesare obținerii creditelor, conform anexelor 3 și 9 de la Cap. III al procesului-verbal.
Referitor la învinuiții:, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1 și 2, art. 288 și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și și, cercetate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 249 Cod penal, având în vedere materialul de urmărire penală administrat în cauză rezultă că sunt aplicabile prevederile art. 10 lit. b1 Cod.procedură penală, deoarece prin conținutul său concret modul și mijloacele folosite, faptele nu prezintă gradul de pericol social concret al unor infracțiuni aducându-se o atingere minimă relațiilor sociale.
Având în vedere că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, că au avut o atitudine sinceră în sensul că au recunoscut și regretat faptele săvârșite și sunt totodată caracterizați în termeni favorabili în societate și familie, bucurându-se de aprecieri din partea conducerii unității unde și-a desfășurat activitatea, instanța de fond apreciat că aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ este suficientă pentru reeducarea acestora și atingerea prevenției speciale și generale a legii.
În ceea ce privește infracțiunile prev. de art. 2151, art. 215 alin. 1, art. 246, art. 289 și art. 291 Cod penal, reținute în sarcina învinuitei și cele prev. de art. 2151, art. 246, art. 249 și art. 289 Cod penal, reținute în sarcina învinuitului, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, întrucât nu rezultă existența faptelor.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că învinuitul în calitate de președinte onorific al, nefiind salariat al acestei unități și neavând astfel o fișă a postului, nu a avut cunoștință de ilegalitățile săvârșite de ceilalți, motiv pentru care a solicitat efectuarea unui control de către reprezentanții
Astfel, tot scoaterea de sub urmărire penală s-a dispus și față de învinuitul, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 26 rap. la art. 2151Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, întrucât din probele administrate în cauză a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub aspectul laturii subiective, iar pe de altă parte, fapta de complicitate la delapidare nu există.
Referitor la faptuitoarea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal, întrucât din probele administrate în cauză a rezultat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective.
Faptele descrise mai sus, au fost probate cu următoarele mijloace de proba: procese - verbale de consemnare a plângerii; plângeri părți vătămate; declarații învinuiților; declarațiile martorilor; contractele de împrumut; procese-verbale de ridicare; chitanțe; fișe ale postului; statutul a salariaților; procese verbale încheiate cu ocazia aprobărilor de împrumut și retragere; proces-verbal încheiat de.G; raportul de expertiză nr. 18512/11.01.2006; fișe de cazier judiciar ale învinuiților; procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.
În drept, s-a constatat de către instanța de fond că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 246 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, iar cele ale inculpatului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. 1 și 2 și art. 291 Cod penal cu aplic, art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal.
Având în vedere că prejudiciul cauzat către a fost achitat integral, instanța de fond, conform art. 346 alin. l rap. la art. 14 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, a luat act că prejudiciul a fost recuperat integral.
În baza art. 348 Cod procedură penală rap. la art. 14 alin. 3 lit. a Cod procedură penală, instanța de fond a procedat la desființarea totală a înscrisurilor falsificate.
Părțile vătămate -scu și s-au constituit părți civile împreună cu suma de 2600 lei.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Partea vătămată ia s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 150 lei, iar partea vătămată G s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 500 lei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4000 lei, iar partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 500 lei, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză; partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 350 lei; partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză; partea vătămată lanculescu s-a constituit parte civilă în cauză cu suma (ie 600 lei; partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 900 lei; partea vătămată A nu s-a constituit parte civilă în cauză; partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză; partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză; partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză; partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 950 lei.
Expertiza întocmită în cauză de expert a concluzionat că prejudiciul fost recuperat de către toate părțile civile.
Instanța de fond, analizând probele aflate la dosarul cauzei a reținut că ctivitatea infracțională a inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev.de art. 246 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penaliar a inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev.de art. 215 alin.l și 2 și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal, starea de fapt reținută prin actul de inculpare fiind reală.
La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaților, instanța a avut în vedere disp.art.72 pen. în sensul că s-a ținut seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de dispozițiile art.246 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal privindinculpatul și de dispozițiile art. 215 alin.l și 2 și art. 291 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal privind inculpatului,în sensul limitelor de pedeapsă prevăzute pentru faptele săvârșite de către inculpați, de gradul de pericolul social concret al faptelor săvârșite, de persoana fiecărui inculpat și de împrejurările care atrag agravarea sau atenuarea răspunderii penale.
Cu privire la persoana inculpaților, s-a reținut că aceștia sunt la prima abatere și fiecare inculpat săvârșit faptele infracționale în împrejurările reținute ca stare de fapt prin actul de inculpare, motiv pentru care instanța a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art 74 -76 cu privire la fiecare inculpat și pentru fiecare faptă săvârșită.
Faptele infracționale au fost săvârșite de către inculpatul în concurs real așa cum prevăd disp. art. 33 lit. a pen. și au fost contopite pedepsele aplicate pentru fiecare faptă infracțională în pedeapsa cea mai grea, făcându-se aplicarea art. 34 pen.
Față de aceste considerente, instanța de fond a dispus condamnarea fiecărui inculpat la câte o pedeapsă cu închisoarea, sub limita minimă prevăzută pentru fiecare faptă infracțională, așa cum prevăd dispozițiile art. 74 - 76 pen.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei penale, instanța de fond a constatat că sunt întrunite condițiile prav. de art. 998 - 999 civ. privind răspunderea solidară delictuală, existând un raport de cauzalitate între faptele inculpaților si prejudiciul produs părților civile constituite în cauză.
la soluționarea laturii civile a cauzei, s-a avut în vedere faptul că părțile civile constituite au invocat și faptul că le-au fost folosite datele de identitate ale acestora privind numele și calitatea de salariat pentru săvârșirea faptelor infracționale de către inculpați, provocându-le daune morale, cu toate că expertiza contabilă concluzionat că nu s- produs prejudicii părților vătămate care să fie nerecuperate în cauză.
Tot pe latura civilă a cauzei, s-a dispus anularea actelor false folosite de inculpatul pentru săvârșirea faptelor infracționale, așa cum au fost descrise prin rechizitoriu, în sensul de fals ca faptă frauduloasă reținută la săvârșirea faptei de înșelăciune.
Împotriva sentințe, a declarat apel inculpatul, criticând-o ca nelegală si netemeinică, în sensul că, în mod greșit au fost interpretate probatoriile, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 penal, nefăcându-se vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni, solicitând în principal achitarea si, în subsidiar, aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Prin decizia penală nr. 229 din 05 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr-, s-a dispus respingerea apelului declarat de inculpatul, ca nefondat și obligarea acestuia la plata sumei de 30 lei - cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a apreciat că vinovăția inculpatului, cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 penal, a fost dovedită cu declarațiile martorilor audiați atât la urmărirea penală, cât și in faza de cercetare judecătorească, infracțiune ce constă in aceea că inculpatul, în calitate de funcționar, a îndeplinit cu știință un act in mod defectuos ce avut ca urmare vătămarea intereselor mai multor persoane, infracțiunea fiind dovedită și prin faptul că a acceptat să scoată din casieria - ului și să înmâneze inculpatului diferite sume de bani care, în mod corect, trebuiau acordate titularilor contractelor de împrumut.
Plata sumelor de bani reprezentând contractele de împrumut de bază sau suplimentar către alte persoane decât titularii de contracte, a fost posibilă prin îndeplinirea in mod necorespunzător a sarcinilor de serviciu, conform fișei postului, de către inculpatul.
S-a apreciat de asemenea de către instanța de prim control judiciar, la individualizarea pedepsei, că instanța de fond a avut in vedere gradul social de pericol al faptei, modalitatea de săvârșirea, lipsa de antecedente, aplicându-i astfel inculpatului o pedeapsă minimă, cu reținerea circumstanțelro atenuante, făcându-se totodată și aplicarea art. 81 penal, astfel că nu se justifică aplicarea in cauză a unei amenzi administrative, fapta prezentând totuși pericolul social al unei infracțiuni.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs în termen, inculpatul.
În motivele recursului declarat de inculpatul, s-a arătat că se ocupa de întocmirea documentației necesare aprobării împrumuturilor și că acesta l-a indus în eroare pe, prezentându-i contracte de împrumut în care erau menționate datele solicitantului creditului precum și ale giranților, contractele prezentate constituind mijloace frauduloase.
Instanțele de judecată nu au analizat elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 raportat Cod Penal la infracțiunea prev. de art. 2151Cod Penal, art. 215 alin. 1 și Cod Penal art. 289 Cod Penal, în comparație cu fapta de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului.
S-a arătat că, la infracțiunea de abuz în serviciu, latura subiectivă eeste realizată prin intenție directă în sensul de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu știință. Dacă o persoană, funcționar în exercitarea atribuțiilor de serviciu, este indusă în eroare de o altă persoană, actele ce intră în atribuțiile de serviciu sunt săvârșite fără vinovăție.
În privința infracțiunii de înșelăciune, s-a arătat că, dacă inculpatul ar fi cunoscut că actele prezentate sunt false, ar fi răspuns pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, iar persoana care i-a prezentat actele false trebuie să răspundă pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu sau delapidare.
A solicitat desființarea ambelor hotărâri și achitarea sa în baza art. 10 lit. d
C.P.P.Recursul formulat este nefondat.
Criticile formulate de recurentul - inculpat, în sensul greșitei condamnări pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod Penal, sunt neîntemeiate.
Curtea, constată că inculpatul a înmânat sumele de bani care au constituit obiectul unor contracte de împrumut și contracte de împrumut suplimentar, inculpatului și nu beneficiarilor contractelor de împrumut, inculpatul arătând în declarațiile date că a înmânat sumele de bani pentru că persoana care acea această atribuție - casiera - se afla în concediu.
Ca urmare, s-a apreciat în mod corect de către instanțele de fond și apel că fapta inculpatului de a înmâna sumele de bani unei alte persoane decât titularii contractelor, constituie o îndeplinire în mod defectuos, cu știință, a atribuțiilor de serviciu, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246
Cod PenalCriticile formulate de recurent sunt nefondate, întrucât, fapta inculpatului constă în plata sumelor de bani împrumutate, unor alte persoane decât solicitanții și nu în aceea că inculpatul ar fi cunoscut împrejurarea că actele - respectiv contractele de împrumut - ar fi false.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge recursul formulat, ca nefondat.
În baza art. 192 alin. 2 C.P.P. va fi obligat recurentul la plata sumei de 80 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 229 din 05 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul cu nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud. -
Jud. apel:
Dact. 2 ex/ 28 martie 2008
-10 martie 2008 -
- Administrația Finanțelor Publice Tg. J, va încasa de la recurentul - inculpat suma de 310 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:George CiobanuJudecători:George Ciobanu, Valentina Trifănescu, Doru Filimon