Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 222/
Ședința publică din 02 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin procuror.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 216 din 23.10.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Ședința a fost înregistrată conform art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns: pentru recurentul-inculpat, avocat din oficiu, în baza delegației nr.4272/2008, emisă de Baroul Argeș, lipsă fiind și intimata parte civilă - Sucursala
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul inculpatului și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, în sensul că nu există intenție. Solicită, astfel, achitarea apelantului-inculpat în baza disp. art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit.d) Cod procedură penală, iar în subsidiar, achitarea în baza art.11 pct. 2 lit. a) rap. la art.10 lit. b/1) Cod procedură penală. Solicită a se avea în vedere că pentru fapta anterioară, inculpatul s-a reabilitat, astfel că se impune aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal în cazul condamnării în condițiile art. 57 Cod penal.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului formulat de inculpat,ca nefundat,în cauză nefiind aplicabile disp. art.10 lit.d) Cod procedură penală, urmând a se menține condamnarea inculpatului conform deciziei recurate.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr.551/18.03.2008 a Judecătoriei Pitești, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal, cu executarea în condițiile art.81 și urm.Cod penal.
Prin aceiași sentință, inculpatul a fost condamnat la 3 ani cu executarea în cond. art.57 și 71 Cod penal rap. la art.64 lit.a, b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 Cod penal rap. la art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal cu aplic.art.37 lit.b Cod penal.
Au fost obligați în solidar inculpații la plata sumei de 21.805,08 lei despăgubiri civile către partea civilă CEC - Sucursala
Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că la data de 30.01.2006, inculpatul a solicitat acordarea unui credit pentru persoane fizice de la CEC-Sucursala P, Agenția nr. 6, cu cererea de credit nr. -/30.01.2006, completând și declarație pe proprie răspundere, precum și fișă client persoană fizică ( 47- 48, 57, 58 ), în cadrul cărora a precizat că este salariat la SC. Plast 2001 SRL, având ocupația de tehnician de specialitate utilaje grele, în domeniul întreținerii servicii, deși acest aspect nu era real.
Pe baza documentelor menționate ( 23, 24-27 ) prezentate de inculpatul -, întocmite în fals de inculpatul care l-a ajutat în acest mod, primului i-a fost aprobată cererea de credit pentru suma de 19.500 lei RON, fiind încheiat contractul de credit nr. -/-/08.02.2006 ( 36-38 ).
Ca urmare a nerambursării creditului CEC - Sucursala Paî nregistrat un prejudiciu de 21.805,05 lei, calculat la data de 04.03.2008 ca reprezentând credit nerambursat la care s-au adăugat dobânzi, dobânzi penalizatoare, comisioane (fila 85 dos.inst.).
Instanța a mai reținut că inculpatul nu figurează în evidențele Inspectorului Teritorial d e Muncă A ca fiind angajat în baza unui contract individual de muncă la SC. Plast 2001 SRL, astfel cum s-a comunicat prin adresa nr. 17300/27.09.2006 emisă de Inspectorat ( 68 ).
De altfel, faptul că adeverința de salarii nr. 201/25.01.2006 și filele 18-19 din contractul de muncă seria - nr. 22960 (reprezentând exact filele cu mențiuni privind contractul de muncă dintre și SC Plast 2001 SRL ) sunt false a rezultat din raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr. 64223/02.11.2006 întocmit de Inspectoratul de Poliție A - Serviciul Criminalistic ( 11-22 ). În acest sens, expertul criminalist a stabilit, după compararea actelor menționate cu modelele de comparație provenind de la ambii inculpați, că adeverința de salariu a fost completată de, cu executarea semnăturii de către, iar carnetul de muncă a fost completat de la rubricile privind unitatea angajatoare, meseria, salariul de bază și denumirea unității care face înscrierea, după cum mențiunea "conform cu originalul" de pe fiecare din statele de plată a salariilor a fost redactată de inculpatul .
Față de situația de fapt expusă, instanța reținut că fapta inculpatului care, cu intenție, a indus în eroare reprezentanții CEC- Sucursala P, cu prilejul încheierii contractului de credit nr. -/-/08.02.2006, obținând de la Agenția nr. 6 P un credit pentru persoane fizice în cuantum de 19.500 lei, pe baza documentelor false referitoare la calitatea sa de salariat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1, 2 și 3.pen.
Fapta inculpatului, care, cu intenție, l-a ajutat pe primul să inducă în eroare reprezentanții CEC-Sucursala P, prin falsificarea documentelor pe baza cărora s-a obținut creditul menționat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 26.pen. rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3.pen.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal, în raport de care s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu executare în cond.art.81 Cod penal, față de inculpatul și în regim de detenție față de inculpatul, întrucât este recidivist.
Împotriva sentinței în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub mai multe aspecte: în principal a solicitat achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală, întrucât lipsește latura subiectivă a infracțiunii; achitarea în temeiul art.10 lit.1Cod pr.penală; în subsidiar înlăturarea disp.art.37 lit.b Cod penal și schimbarea modalității de executare a pedepsei din art.57 Cod penal în art.81 Cod penal.
Prin decizia penală nr.216 din 23 octombrie 2008, Tribunalul Argeșa admis apelul declarat de inculpatul, a desființat în parte sentința și a înlăturat aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod Penal, art. 57.Cod Penal, art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b față Cod Penal de apelantul-inculpat.
În baza art. 81 a Cod Penal suspendat condiționat executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată apelantului inculpat și a fixat termen de încercare de 5 ani conform art. 82
Cod PenalA atras atenția asupra disp. art. 83
Cod PenalAu fost menținute în rest dispozițiile sentinței.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Argeșa reținut că pe baza unor probe concludente, legal administrate și temeinic apreciate, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, încadrarea juridică dată faptelor fiind legală.
Inculpatul, în faza de urmărire penală, a recunoscut că i-a cerut apelantului inculpat să-i facă rost de actele necesare obținerii unui credit, iar acesta i-a adus actele respective, contra unei sume de bani, inculpatul arătând că nu a avut niciodată calitatea de angajat la SC PLAST 2001 SRL, firmă despre care știa că este a numitului din, pe care îl cunoștea.
În cursul judecății a modificat parțial declarația susținând că el cunoștea că la data obținerii creditului, ar fi fost în mod real angajat la firma respectivă ca șofer, din luna febr.2006, sens în care ar fi achitat bani pentru plata impozitelor la ITM, lucru neadevărat, contrazis însăși de mențiunile adeverinței de salariu și ale contractului de muncă, care vizau angajarea sa ca tehnician utilaje grele, începând cu 05.09.2002 și nu din februarie 2006.
Tot nesinceră este și apărarea inculpatului - invocată ca și motiv de apel (ce ar atrage achitarea în temeiul art.10 lit.d Cod pr.penală) care a susținut că ar fi completat actele respective dar pentru că inculpatul nu știa să scrie, întrucât chiar acesta, în continuarea declarației dată în fața instanței - 61, recunoaște că "știam că nu este real faptul că inculpatul ar fi fost angajat la acea societate". În plus, nimic nu justifică acțiunea inculpatului de a efectua mențiunile din carnetul de muncă de la 18-19 privind angajarea lui la SC PLAST 2001 SRL, și de executa mențiunea "conform cu originalul" pe fiecare din ștatele de plată ale societății, în baza cărora inculpatul a obținut creditul.
Este dovedită astfel intenția fiecărui inculpat de a falsifica actele și de a le prezenta instituției de credit pentru obținerea creditului pe baza lor.
Față de împrejurările în care s-a comis fapta, urmările produse, natura infracțiunii cât și persoana inculpatului, instanța a apreciat că nu sunt incidente în cauză disp.art.181Cod penal.
Sentința este nelegală în ce privește reținerea față de apelantul inculpat a disp.art.37 lit.b Cod penal, în raport cu pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.2153/2000 a Judecătoriei Pitești.
Astfel, din referatul întocmit de Biroul de executări penale al Judecătoriei Pitești, (24) rezultă că sentința penală nr.2153/2000 a fost casată iar urmare rejudecării, prin sentința penală nr.1411/2001 a Judecătoriei Pitești rămasă definitivă prin decizia penală nr.647/25.10.2001 a Tribunalului Argeș, apelantului inculpat i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare cu executarea în cond.art.81 Cod penal, iar potrivit Legii 143/2002 aceasta a fost grațiată, termenul de încercare fiind redus la 2 ani.
În temeiul art.86 Cod penal pentru această pedeapsă se constată că a intervenit reabilitarea de drept care atrage incidența disp.art.38 alin.2 Cod penal, respectiv înlăturarea stării de recidivă.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că se impune reindividualizarea judiciară a pedepsei sub aspectul modalității de executare, impunându-se înlăturarea disp.art.57, art.71, art.64 lit.a, b Cod penal și aplicarea disp.art.81 și urm.Cod penal.
Sub aceste aspecte apelul inculpatului a fost admis, s-a desființat în parte sentința, cu menținerea în rest a dispozițiilor acesteia.
Decizia a fost recurată de inculpatul, care a solicitat casarea deciziei deoarece în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, în sensul că nu există intenție, achitarea sa în baza disp. art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 lit.d) Cod procedură penală, iar în subsidiar, achitarea în baza art.11 pct. 2 lit. a) rap. la art.10 lit. b/1) Cod procedură penală. Solicită a se avea în vedere că pentru fapta anterioară, inculpatul s-a reabilitat, astfel că se impune aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal în cazul condamnării în condițiile art. 57 Cod penal.
Curtea, examinând hotărârile pronunțate sub aspectul criticilor, cât și din oficiu, potrivit art.385/9 pct.14 și 18 din Codul d e procedură penală, constată următoarele:
În raport de actele și lucrările dosarului, curtea reține că instanțele au stabilit o corectă situație de fapt, materialul cuprins în dosarul de urmărire penală, coroborându-se cu probele administrate în faza de judecată, iar declarația dată în fața instanței de inculpat în sensul că ar fi completat actele incriminate pentru că inculpatul nu știa să scrie, este singulară și în contradicție cu celelalte probe, inclusiv cu depoziția recurentului, care recunoaște la un moment dat că nu era real faptul că inculpatul ar fi fost angajat la SC PLAST 2001 SRL.
În plus, nimic nu justifică acțiunea inculpatului de a efectua mențiunile din carnetul de muncă de la filele 18-19 privind angajarea inculpatului la societatea amintită și de a executa acele mențiuni "conform cu originalul" pe ștatele de plată ale societății, în scopul vădit ca inculpatul să rețină creditul.
Cum probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, iar ele se apreciază prin coroborare, s-a constatat că parchetul a reținut în mod corect infracțiunea prev.de art.215 alin.1, 2 și 3 penal și a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru această infracțiune, iar instanțele de judecată au apreciat în mod judicios că situația reținută prin rechizitoriu este cea reală, fapta inculpatului întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.
Curtea constată că instanța de apel a avut în vedere prin coroborare toate criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal, condamnându-l pe inculpat la o pedeapsă în cuantum egal cu minimul special, fiind astfel reținute, drept criterii de individualizare a pedepsei, gradul de pericol social al faptei săvârșite de inculpat, apreciat ca fiind ridicat, față de împrejurările concrete expuse la situația de fapt și față de cuantumul prejudiciului rămas neacoperit produs CEC - Sucursala P, în condițiile în care nu s-au acoperit nici toate ratele lunare, persoana inculpatului, precum și atitudinea sa față de comiterea infracțiunii.
Aceste criterii la care se adaugă și aprecierea corectă a instanței de apel că pentru inculpatul în cauză a intervenit reabilitarea de drept care atrage înlăturarea stării de recidivă (art.38 al.2 Cod penal), au condus nu numai la aplicarea unei pedepse la limita minimului special, dar și la concluzia că scopul pedepsei în acest caz poate fi atins și fără executarea ei, prin punerea în libertate.
În aceste condiții, în cauză nu se justifică ca aceleași criterii de individualizare să fie apreciate ca fiind circumstanțe atenuante judiciare și nici nu se pune problema achitării inculpatului, atâta vreme cât elementul intențional este pe deplin dovedit și acoperit de întregul probatoriu administrat.
Pentru aceste considerente, față de împrejurările în care s-a comis infracțiunea de înșelăciune, curtea constată că nu sunt îndeplinite nici cerințele prev.de art.181Cod penal, fapt pentru care în temeiul art.38515alin.1 pct.1 lit.b proc.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.216/23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:/
2 ex./22.04.2009.
Jud.fond:.
Jud.apel:
.
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu, Corina
