Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.255
Ședința publică din data de 06 martie 2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ștefan Fieraru
- - -
GREFIER - - -
Ministerul publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, împotriva deciziei penale nr. 236 din data de 27 noiembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, privind pe inculpatul, domiciliat în P, str. -, nr.23, județul D, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște, împotriva sentinței penale nr.288/17 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște. Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.
Prin sentința penală nr.288/17 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, în temeiul art.334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică privind pe inculpatul din infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 alin.1,2 și 4 Cod penal cu aplic.art.41 - 42 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea CEC-ului nr.59/1934, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal.
În temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului sub aspectul infracțiunii prevăzute de Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.346 Cod procedură penală, s-au respins ca inadmisibile acțiunile civile exercitate în procesul penal de părțile vătămate SC" Internațional "SRL, SC" "SRL și SC" "SRL
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul - inculpat, personal și asistat de avocat ales din Baroul Dâmbovița, conform împuternicirii avocațiale nr.29/2008, fila 86 dosar, lipsă fiind intimații - părți civile SC Internațional SRL, SC SRL, SC SRL, și intimata - parte responsabilă civilmente SC SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că s-au depus la dosar de către intimatul - inculpat - "precizări" prin intermediul serviciului registratură, înregistrate sub nr.2361/29 februarie 2008.
Curtea, din oficiu procedează la reaudierea inculpatului pe situația de fapt, răspunsurile acestuia fiind consemnate în scris, în declarația semnată și aflată la fila 87 dosar.
Avocat luând legătura cu intimatul - inculpat, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, critică hotărârile pronunțate ca fiind nelegale și netemeinice, sub aspectul soluției de achitare dispusă în condițiile art.10 lit.d Cod procedură penală, pentru infracțiunea prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, deoarece nu au arătat în concret care sunt elementele constitutive care lipsesc și nu au corelat situația de fapt reținută cu disp.art.10 Cod procedură penală.
A susținut că din materialul probator administrat a reieșit că în luna iulie 2003 inculpatul a cumpărat de la SC" INTERNAȚIONAL "SRL, marfă în valoare de 539.381.528 lei pentru plata căreia a convenit să plătească cu bilete la ordin și o filă CEC drept "garanție" efectuarea plății. Întrucât biletele la ordin nu s-au decontat din lipsă de disponibil s-a prezentat spre plată fila CEC fiind refuzată pentru lipsă disponibil la valoarea de 539.981.528 lei.
De asemenea, a mai arătat că instanțele au apreciat că fila CEC nu poate fi considerată ca emisă de inculpat întrucât completarea filei la rubrica "valoare" și "data emiterii" de beneficiar nu s-a făcut conform unei înțelegeri între părți, beneficiarul asumându-și riscul neîncasării prin completarea celor două rubrici și prezentarea la plată.
A mai precizat că inculpatul nu a probat că ar fi existat o altă înțelegere între părți, ba mai mult declarațiile sale se coroborează cu cele ale părții vătămate, în sensul că a existat o înțelegere ca fila CEC să fie completată la cele două rubrici de beneficiar cu valoarea facturii și termenul de plată cuvenit.
Din probele administrate în cauză a rezultat că fapta din 02 septembrie 2003 când inculpatul a cumpărat de la SC""SRL anvelope în valoare de 157.717.840 lei, urmând ca plata să se facă la 30 de zile de la data livrării cu file CEC remisă creditorului la momentul livrări, însă a fost refuzată la plată la 03 octombrie 2003 pe motiv că debitorul se află în interdicție bancară din 16 septembrie 2003.
Totodată, inculpatul la 05 septembrie 2003 cumpărat de la SC" COM "SRL B, acumulatori în valoare de 291.452.050 lei pentru care a emis o filă CEC care a fost refuzată la plată, trăgătorul fiind în interdicție bancară.
A apreciat că ambele hotărâri sunt nelegale și vădit netemeinice în contextul în care din întregul material probator administrat a rezultat că părțile au stabilit termene de plată 30 - 45 zile de la livrare, că filele CEC au fost remise beneficiarilor la momentul livrării, urmând a fi emise și prezentate la bancă la termenele astfel convenite, că beneficiarii au cunoscut că la momentul remiterii nu exista disponibil, având în promisiunea că provizia va exista la momentul termenului de plată convenit.
A mai arătat că argumentele referitoare la aspectul laturii subiective nu se circumstanțiază acestei infracțiuni din legea specială, ci se pot regăsi într-o analiză comparativă cu infracțiunea prev.de art.215 alin.4 Cod penal, condiții în care nu se poate spune că lipsește un element sau o condiție a laturii subiective pretinse de textul incriminator - respectiv rea credință sau scop.
Pentru motivele mai sus enunțate, solicită instanței admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond a se dispune condamnarea inculpatului.
Avocat având cuvântul pentru intimatul inculpat, arată că în cauză nu sunt incidente disp.art.385/15 lit.b pct.11 - 20 Cod procedură penală, motivarea recursului neavând bază legală, deoarece achitarea inculpatului s-a făcut după administrarea unui îndelung probatoriu din care a rezultat că inculpatul nu se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa prin actul de acuzare, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.
Astfel, s-a făcut dovada că inculpatul la momentul emiterii filelor CEC nu a avut intenția de a înșela beneficiarii care cunoșteau lipsa disponibilului din cont, dar și faptului că avea de încasat 6 miliarde lei, sumă care acoperea cu mult datoria acestuia.
A mai arătat că s-a făcut dovada că inculpatul a depus diligențele necesare pentru a acoperi în parte sau în totalitate prejudiciile cauzate acestor societăți fără voia sa, încercând să-și recupereze la rândul său banii de la debitori, fără însă a avea succes în acest sens, fiind el însuși înșelat de administratorii altor societăți și prejudiciat cu sume foarte mari de bani.
De asemenea, a susținut că prevederea termenelor de plată 30, 45 sau 60 zile, permite ca la data emiterii filelor CEC să nu existe disponibil în cont, emitentul știind că în acest interval de timp are de încasat sume de bani cu care să achite mărfurile cu care s-a aprovizionat.
Totodată, a precizat că dacă există o culpă a inculpatului este aceea de buna credință, ce rezultă din diligențele depuse de acesta după refuzul de către bănci a onorării cecurilor când a convenit eșalonări la plată de comun acord cu cei doi administratori, convenind și compensări cu alte produse.
A mai susținut că în cauză este vorba mai degrabă de o infracțiune de spectacol, învederând instanței că în această fază procesuală i-a fost spartă casa inculpatului, a sorei sale cât și al avocatei acestuia, din care au fost sustrase toate dosarele referitoare la inculpatul.
Față de cele mai sus enunțate, solicită instanței respingerea recursului declarat de parchet ca fiind nefondat.
Intimatul - inculpat având ultimul cuvânt, arată că nu se face vinovat de faptele pentru care a fost cercetat și condamnat, solicitând instanței respingerea recursului declarat de parchet ca fiind nefondat, urmând a se avea în vedere motivele de recurs și precizările, aflate la filele 71 - 72 și respectiv fila 84 dosar.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.288 din 17 aprilie 2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, județul D, conform art.334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 alin.1,2 și 4 cu aplic.art.41 alin.2 cod penal și art.37 lit.a Cod penal, în infracțiunea prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea asupra cecului nr.59/1934 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal și în temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, rap.la art.10 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus achitarea:
- inculpatului fiul lui și, născut la 21 iunie 1969 în municipiul Rm.V, CNP -, studii superioare, necăsătorit, recidivist, cu ultimul domiciliu în orașul P,-, județul D și fără forme legale în municipiul B,-, - 17, apart.37, sector 6, pentru infracțiunea prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea asupra cecului nr.59/1934, cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal.
Potrivit art.346 Cod procedură penală, au fost respinse ca inadmisibile acțiunile civile exercitate în procesul penal de părțile vătămate SC" INTERNAȚIONAL "SRL cu sediul în municipiul B, nr.2, bloc 12 B, apart.10, sector 4; SC" "SRL cu sediul în localitatea, Bd.-, - 2,.A, apart.7, județul A și SC" COM "SRL cu sediul în B,-, județul B
În fine, s-a dispus ca în baza art.192 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat să rămână în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța o atare sentință, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate în cauză că împrejurările de fapt în care inculpatul a emis cele trei file cec, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev.de art.215 Cod penal, așa încât, având în vedere decizia nr.9 din 24 octombrie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea cecului nr.59/1934 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal.
Cu privire la această nouă infracțiune, instanța de fond a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, deoarece din materialul probatoriu administrat în cauză nu rezultă că fila cec emisă de către inculpat către beneficiarul SC" Internațional "SL a fost urmată de intervenirea unei înțelegeri între inculpat și administratori cu privire la completarea rubricii referitor la data emiterii și suma, astfel că partea vătămată a acceptat să se abată de la prevederile legale, asumându-și astfel riscul încasării sumei datorate.
Cât privește latura civilă a cauzei, nu a fost angajată răspunderea civilă a inculpatului, întrucât infracțiunea prevăzută de legea cecului este o infracțiune de pericol și nu o infracțiune al cărui rezultat să-l reprezinte o vătămate materială, putându-se angaja o răspundere contractuală, pe calea unei acțiuni civile separate.
Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu apel d e către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pe considerentul că instanța nu a arătat care sunt elementele constitutive ce lipsesc, necorelând situația de fapt reținută cu dispozițiile art.10 Cod procedură penală, sau pe acestea cu elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu privire la fila cec emisă către SC" Internațional "SRL, aceasta deoarece fila respectivă a fost completată de beneficiar exact cu valoarea facturii, iar data emiterii este termenul de plată convenit de părți.
Ca atare, remiterea filei cec necompletată la cele două rubrici de trăgător și completarea ei de beneficiar în condițiile de mai sus, naște prezumția simplă că părțile s-au înțeles ca beneficiarul să o completeze cu valoarea facturii și cu data termenului de plată convenit, lucru care de altfel s-a și întâmplat.
De aceea, cade în sarcina inculpatului să dovedească că a existat o altă înțelegere între părți și să răstoarne prezumția simplă ce se desprinde din situația de fapt, lucru pe care inculpatul nu l-a făcut.
S-a mai motivat de către parchet că declarația celor doi administratori (inculpat și beneficiar) sunt și ele în sensul că a existat înțelegerea ca fila cec să fie completată la cele două rubrici de beneficiar cu valoarea facturii și termenul de plată convenit.
Ca atare se poate trage concluzia că situația de mai sus este total opusă celei reținute de instanță și anume că nu este nicio dovadă că beneficiarul a completat fila cec altfel decât potrivit convenției.
S-a mai invocat în motivarea apelului că pentru celelalte două file cec, instanța a reținut situații lipsite de relevanță pentru existența infracțiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 din legea nr.59/1934, respectiv faptul că inculpatul avea în vedere că în calitate de credit avea de încasat sume suficiente pentru realizarea proviziei până la termenul de plată convenit și că la scadență a acționat cu bună credință, încercând alte posibilități de realizarea plății.
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA prin decizia penală nr.236 din 27 noiembrie 2007 respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște.
Din motivarea instanței de control judiciar, reiese că instanța de fond a schimbat legal încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 alin.2 și 4 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea prev.de art.84 alin.1 pct.2 din legea cecului nr.59/1934, deoarece decizia nr.9 din 24 octombrie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost admis recursul în interesul legii cu privire la aplicarea art.215 Cod penal și raportat la situația de fapt, atestă faptul că nu poate fi vorba de existența infracțiunii de înșelăciune prin emitere de cecuri fără acoperire.
Sub aspectul schimbării încadrării juridice, în motivarea apelului se arată că parchetul nu a formulat obiecțiuni deoarece beneficiarii au cunoscut faptul că la momentul emiterii nu există disponibil, având promisiunea că provizia va exista la momentul termenului de plată convenit.
Privitor la fila cec către SC" Internațional "SRL, se motivează că instanța de fond a reținut corect că respectiva filă nu poate fi considerată ca emisă de inculpatul, întrucât actul de emitere nu a fost complet îndeplinit de acesta.
De aceea, documentul de plată înmânat de inculpat administratorului firmei respective, neputând fi considerat filă cec legal emisă în sensul disp.art.1 - 3 și art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, adică un cec completat potrivit legii și cu provizia necesară existentă în cont, lucru acceptat de partea vătămată, însă nepermis de dispozițiile legii speciale.
Emiterea filei cec de către inculpat s-a făcut de către beneficiarul SC" Internațional "SRL, în contextul oferirii unei garanții peste mijloacele de plată convenite și anume, peste biletele la ordin și la momentul începerii derulării operațiunii comerciale când cei doi parteneri convin asupra modului de liberare a filei cec și fără ca inculpatul să completeze rubricile referitoare la sumă și la data emiterii, acestea fiind completate ulterior de către administratorul înainte de prezentarea cecului la bancă.
Pe de altă parte, nu a rezultat că emiterea filei cec a fost urmată de intervenirea unei înțelegeri între inculpat și administrator cu privire la completarea rubricii privind data emiterii și suma, astfel că partea vătămată și-a asumat riscul neîncasării sumei datorate.
Ca atare, emiterea filei cec necompletată la cele două rubrici de trăgător și completarea ei de beneficiar în condițiile mai sus expuse, nu naște prezumția simplă că părțile s-au înțeles ca beneficiarul să o completeze cu valoarea facturii și cu data termenului de plată.
Referitor la celelalte două file cec, nu rezultă că la momentul emiterii lor inculpatul, având în vedere creanțele foarte mari ajunse la scadență ce urma să le încaseze de la alți parteneri comerciali, a avut convingerea fermă că la data 24 octombrie 2003 și 02 octombrie 2003 avea acoperirea necesară și îndestulătoare onorării celor două cecuri emise.
De aceea, prima instanță nu putea să rețină reaua credință a inculpatului, mai ales că acesta a depus diligențe după refuzul băncii pentru onorarea cecurilor, când a convenit eșalonări la plată, de comun acord cu cei doi administratori, precum și compensări cu alte produse.
Și sub aspectul laturii subiective, lipsa intenției, prima instanță a apreciat corect că în cauză nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, dispunându-se achitarea inculpatului pe acest temei legal.
În fine, a constatat TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA că și sub aspectul laturii civile soluția primei instanțe este legală și temeinică, întrucât infracțiunea în speță este o infracțiune de pericol și ca atare nu poate angaja răspunderea civilă a inculpatului în condițiile prev.de art.14, art.346 Cod procedură penală, art.998 și art.999 Cod civil.
Cele două hotărâri au fost atacate cu recurs de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA, susținându-se nelegalitatea și netemeinicia acestora, deoarece motivarea acestor hotărâri conduce la ideea că fapta nu este săvârșită de inculpat.
Inculpatul nu a probat că ar fi existat o altă înțelegere între părți, ba mai mult declarațiile sale se coroborează cu cele ale părții vătămate, în sensul că a existat înțelegere ca fila cec să fie completată la cele două rubrici de beneficiar cu valoarea facturii și termenul de plată convenit.
Prin urmare, concluzia ce se poate trage este total opusă celor reținute de ambele instanțe și anume că nu există nicio dovadă că beneficiarul a completat fila cec altfel decât potrivit convenției.
Se susține în motivarea recursului că din probele administrate în cauză, rezultă că fapta din 02 septembrie 2003 când inculpatul a cumpărat de la SC""SRL, județul A, anvelope în valoare de 157.717.840 lei, urmând ca plata să se facă la 30 de zile de la data livrării cu filă cec emisă creditorului la momentul livrării, respectiv 02 septembrie 2003.
Fila de cec a fost refuzată la 03 octombrie 2003 pe motiv că debitorul se afla în interdicție bancară din 16 septembrie 2003 și de aceea inculpatul a încercat achitarea prețului cu alte mărfuri, fără să reușească acest lucru.
De asemenea, inculpatul la data de 05 septembrie 2003 cumpărat de la SC" COM "SRL B, acumulatori în valoare de 291.452.050 lei (ROL) pentru care a emis o filă cec, refuzată la plată deoarece trăgătorul se afla în interdicție bancară.
La data respectivă, în contul trăgătorului SC""SRL se afla numai suma de 524.969 lei.
Cu toate acestea, atât judecătoria cât și tribunalul au reținut în motivarea soluției de achitare, situații nerelevante pentru existența infracțiunii la legea cecului și anume faptul că inculpatul, în calitate de creditor ar fi avut de încasat sume suficiente pentru realizarea proviziei până la termenul de plată convenit și că la scadență a acționat cu bună credință, încercând alte posibilități de realizare a plății.
În altă ordine de idei, se mai susține că așa zisa bună credință de care a făcut dovadă inculpatul și pe care instanțele o au în vedere la pronunțarea hotărârii de achitare, nu s-a materializat în nici un demers obiectiv sau subiectiv care să justifice această conduită.
Într-adevăr, inculpatul a depus diligențe pentru realizarea plății dar această atitudine s-a realizat după ce infracțiunea deja se consumase, așa încât, actele materiale de încercare a recuperării prejudiciului, realizată ulterior săvârșirii infracțiunii pot fi reținute cel mult ca o circumstanțiere personală a inculpatului, precum și la individualizarea pedepsei.
În concluzie, parchetul apreciază că ambele hotărâri sunt nelegale și vădit netemeinice în contextul în care din întregul material probator administrat a rezultat că părțile au stabilit termene de plată de 30 - 45 zile de la eliberare, că filele cec au fost remise beneficiarilor la momentul livrării, urmând a fi completate și prezentate la bancă la termenele astfel convenite, că beneficiarii au cunoscut că la momentul remiterii nu exista disponibil, dar au avut promisiunea că provizia va exista la momentul termenului de plată convenit.
Pentru aceste considerente, se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și pe fond să se dispună condamnarea inculpatului.
Curtea constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA este nefondat, pentru următoarele considerente:
Soluția de achitare în temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală, a inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.84 alin.1 pct.2 din Legea asupra cecului nr.59/1934 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice conform art.334 Cod procedură penală, din infracțiunea de înșelăciune prev.de art.215 alin.1,2 și 4 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, soluția menținută și de către instanța de apel este legală și temeinică. Motivarea instanțelor anterioare care au ajuns la această concluzie este convingătoare și corespunde probelor administrate în cauză și ca atare, nu se impune casarea hotărârilor și condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune, așa cum s-a solicitat.
Împrejurările de fapt în care inculpatul a emis cele trei file cec nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev.de art.215 Cod penal și soluția adoptată de instanțe, se circumscrie considerentelor deciziei nr.9 din 24 octombrie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție și ca atare, s-a impus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de legea cecului.
Achitarea dispusă în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală, pentru această infracțiune este corectă, deoarece din situația de fapt expusă de către instanțe rezultă că sub aspectul laturii subiective lipsește unul din elementele constitutive al infracțiunii și anume - intenția.
Pe de altă parte și sub aspectul laturii civile soluțiile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, întrucât infracțiunea în speță este o infracțiune de pericol și ca atare, nu poate fi angajată răspunderea civilă a inculpatului în condițiile art.14, art.346 cod procedură penală, respectiv art.998 și art.999 Cod civil.
Prejudiciul creat părților vătămate a fost determinat prin neexecutarea obligațiilor asumate prin contractul comercial și ca atare, paguba poate fi recuperată pe calea unei acțiuni civile separate.
Cecul este un instrument de plată și prin emiterea acesteia nu se poate crea un prejudiciu material.
În consecință, hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, motiv pentru care recursul declarat de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA apare ca nefondat și va fi respins în consecință, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA împotriva deciziei penale nr.236 din data de 27 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, privind pe intimatul inculpatul fiul lui și, născut la data de 21 iunie 1969, domiciliat în P,-, județul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 martie 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ștefan Fieraru
Grefier
Red.VM
Tehnored.
2 ex./02.04.2008
dos.54/2006 Judecătoria Târgoviște
G
dos.a- TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
,
Operator de date cu caracter personal
Notificarew nr.3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ștefan Fieraru
