Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 3/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 215 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 3
Ședința publică din data de 9 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Samoilă Viorica
JUDECĂTOR 2: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 3: Andronic Tatiana Luisa
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol, judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, împotriva deciziei penale nr. 360 din data de 01.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, inculpați intimați fiind și.
La apelul nominal au răspuns: inculpatul intimat, în stare de arest, asistat de avocat desemnat din oficiu, avocat oficiu pentru inculpata intimată, care lipsește, lipsă fiind și reprezentantul părții civile intimate SC SRL
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, întrebat fiind inculpatul intimat a arătat că înțelege limba română și nu dorește traducător.
Instanța a adus la cunoștința inculpatului intimat faptul că potrivit dispozițiilor legale în vigoare și având în vedere soluțiile pronunțate de instanțele de fond și apel, urmează a fi audiat și în fața instanței de recurs numai dacă dorește să dea o nouă declarație. În caz afirmativ, tot ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea cât și împotriva sa.
Inculpatul intimat a arătat că nu dorește să dea o nouă declarație în cauză, cu precizarea că își menține cele declarate până în prezent.
Instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Procurorul a pus concluzii de admitere a recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fondul cauzei condamnarea inculpaților, apreciind că din probatoriul administrat rezultă vinovăția acestora sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, constând în aceea că au indus în eroare pe reprezentantul părții civile cu prilejul încheierii convenției cu acesta, prezentându-i drept garanție o filă CEC deși nu aveau disponibil în cont. Mai mult decât atât la acea dată era încheiată procedura de reorganizare a societății. Ulterior l-au menținut în eroare pe același reprezentant, neaducându-i acestuia la cunoștință faptul că intrase în interdicție bancară.
Avocat, pentru inculpatul intimat, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârilor ca legale și temeinice, apreciind că în mod corect s-a reținut că nu există infracțiunea de înșelăciune întrucât acel CEC a fost eliberat pentru garantarea plății tranzacției încheiate între inculpat și administratorul părții civile. Ambele părți în momentul încheierii tranzacției aveau reprezentarea faptului că în cont nu există bani, astfel că este evident că fapta inculpaților nu există. Totodată, a arătat că schimbarea de încadrare juridică a faptelor din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 54/1934, nu poate fi primită atâta timp cât prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților cu privire la această din urmă infracțiune.
Avocat, pentru inculpata intimată, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat apreciind că în mod corect atât instanța de fond cât și cea de apel au reținut că acea convenție încheiată a fost un act negociat între părți. Acestea au cunoscut faptul că la data încheierii tranzacției nu există disponibil în cont, iar fila CEC a fost oferită ca o garanție, societatea inculpatului neaflându-se la data emiterii CEC-ului, în incidență de plăți. A arătat că toate probele administrate conduc la ideea că între părți există un litigiu de natură comercială iar fapta inculpatei nu este prevăzută de legea penală, soluția de achitare în baza art. 10 lit. b Cod procedură penală fiind legală și temeinică.
Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, a arătat că societatea sa nu era în interdicție bancară și că își menține declarațiile date atât la fond cât și în apel.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava nr. 2809bis/P/2004 din data de 06.04.2005, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune - prev. de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, iar inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune - prev. de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal.
S-a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 12.11.2002, cei doi inculpați s-au prezentat la sediul " " S și au negociat cu administratorul acestei societăți, numitul, achiziționarea unei cantități mari de antigel, înțelegându-se cu privire la preț.
Urmare a acestui fapt, s-a emis factura fiscală nr. -/12.11.2002, " " livrând către " " S antigel în valoare de 231.029.817 lei.
Părțile s-au înțeles că în cazul în care plata prețului nu se efectuează într-un termen rezonabil, dar nu mai mult de 3 luni, numitul să folosească o filă CEC completată doar la rubrica societății emitente și lăsată drept garanție de către inculpați.
În aceeași zi, inculpații au livrat cantitatea de antigel achiziționată, către " "
La data de 19.11.2002, inculpații au achiziționat o nouă cantitate de antigel de la partea vătămată, în valoare de 32.300.560 lei, părțile înțelegându-se ca plata să se efectueze în numerar, ulterior, iar în caz contrar să fie utilizată aceeași filă CEC emisă anterior.
Această ultimă cantitate de antigel a fost livrată către "" S, care nu a achitat însă " " S prețul, fiind astfel compensate niște debite anterioare ale societății administrate de inculpați.
Inculpații au achitat în numerar, către " " doar suma de 10.000.000 lei la data de 21.11.2002 și 1.850.000 lei în luna ianuarie 2003.
Întrucât cei doi inculpați nu au mai achitat ulterior nici o sumă de bani din prețul datorat, reprezentantul părții vătămate -, a introdus la data de 26.06.2003 fila CEC la POST S, aceasta fiind refuzată la plată din lipsa disponibilului în cont, refuzul fiind justificat prin aceea că trăgătorul se află în interdicție bancară, iar fila face parte dintr-un set de instrumente de plată retrase din circulație.
Prin sentința penală nr. 302/24.04.2007, instanța a respins cererea formulată de apărătoarea inculpatului, de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art.215 al.1,3 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 84 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și a dispus achitarea celor doi inculpați pentru infracțiunile deduse judecății, conform prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b Cod procedură penală, a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de " " și a obligat partea civilă la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că: la data de 12.11.2002 cei doi inculpați, în calitate de asociați la SC SRL S s-au deplasat la sediul SC SRL S din- unde au negociat cu administratorul acestei societăți numitul, achiziționarea unei cantități de antigel de la societatea acestuia.
Întrucât cele două părți s-au înțeles în privința prețului, cu factura fiscală nr.-/12.11.2002 SC SRL a livrat către SC SRL antigel în valoare de 231.029.817 lei vechi, factura fiscală precizată anterior fiind semnată la rubrica "cumpărător" de inculpata.
Cu ocazia negocierilor purtate între părți în vederea încheierii convenției comerciale în cauză la care au participat, și s-a stabilit că plata antigelului ce va fi livrat să se facă ulterior în numerar în termen de 30 de zile(sau trei luni) de la data livrării mărfii.
Cu aceeași ocazie, cei doi inculpați au lăsat drept garanție numitului fila CEC seria - nr.-, care era completată doar la rubrica societății emitente, semnată de către și ștampilată cu ștampila SC SRL înțelegerea dintre părți fiind ca în cazul în care inculpații nu vor achita factura fiscală precizată anterior într-un termen rezonabil numitul să completeze fila CEC cu suma înscrisă în factură și să o introducă la plată.
La data de 12.11.2002 cei doi inculpați s-au prezentat la SC SRL S și au vândut acestei societăți întreaga cantitate de antigel achiziționată de la SC SRL pentru suma de 250.128.613 lei vechi potrivit facturii fiscale nr.-/12.11.2002 emisă de SC SRL către SC SRL
Deși în actul de sesizare se arată că în perioada 13.11.2002 - 28.11.2002 SC SRL Sae mis un număr de 11 chitanțe consemnându-se însă în mod nereal efectuarea plății sumei de 250.128.613 lei vechi către societatea inculpaților, totuși această susținere nu este probată, din chitanțele existente la dosarul cauzei(14-19) rezultând efectuarea plății sumei respective. În același sens sunt și declarațiile martorului, administratorul la acea vreme al SC SRL
La data de 19.11.2002 cei doi inculpați s-au prezentat din nou la sediul SC SRL de unde au cumpărat o nouă cantitate de antigel în valoare de 32.300.560 lei vechi. Și cu această ocazie părțile s-au înțeles ca plata să se facă în numerar, ulterior, în caz contrar și această sumă să fie înscrisă pe fila CEC lăsată anterior garanție lui.
Această cantitate de antigel a fost livrată de SC SRL către SC SRL S cu factura fiscală nr.-/21.11.2002 pe care era înscrisă suma de 33.806.900 lei vechi. În realitate însă SC SRL S nu a virat în contul SC SRL suma înscrisă în factură, marfa fiind reținută în contul unor datorii mai vechi ale SC SRL, aspecte care rezultă din procesul verbal din data de 15.07.2004 în care este consemnată susținerea numitei, contabilă la SC SRL la acea dată(20 ds.).
Ulterior, la data de 21.11.2002 cei doi inculpați s-au prezentat la sediul SC SRL și au achitat suma de 10.000.000 lei vechi, iar în cursul lunii ianuarie 2003 inculpatul a achitat sumele de 1.850.000 lei vechi la data de 14.01.2003 și 7.300.000 lei vechi la data de 20.01.2003, potrivit chitanțelor aflate la filele 80-84 dosar De asemenea, la data de 04.05.2004 același inculpat a mai achitat către SC SRL suma de 10.007.400 lei vechi potrivit chitanței aflate la fila 83 ds.
La data de 26.06.2003 a completat fila CEC cu suma de 244.180.377 lei vechi lăsată de cei doi inculpați și a introdus-o la plată la POST Fila Cec respectivă a fost însă refuzată la plată pentru lipsă totală disponibil în cont menționându-se totodată în justificarea refuzului că trăgătorul se află în interdicție bancară iar fila CEC respectivă face parte dintr-un set de instrumente retrase din circulație.
Potrivit dispozițiilor art.215 alin.1-3 din codul penal înșelăciunea constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă. Potrivit aceluiași text de lege, înșelăciunea în convenții constă în inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.
Din actele și lucrările dosarului reiese că, în fapt convenția dintre SC SRL și SC SRL, încheiată prin reprezentanții lor, a fost un act negociat, părțile stabilind ca plata antigelului livrat să se facă ulterior în numerar iar fila cec în discuție a fost lăsată de inculpați drept garanție în cazul în care nu vor putea plăti în numerar într-un anumit termen. În acest sens instanța reține că la data la care inculpații au lăsat garanție fila cec SC SRL nu era în interdicție bancară, faptul că la acea dată în contul acestei societăți era doar suma de 149.589 lei vechi fiind fără relevanță față modul în care părțile au stabilit să se facă plata antigelului și de scopul pentru care a fost lăsată fila cec.
Totodată, în acea perioadă SC SRL întâmpina o serie de dificultăți financiare dovedite.
Astfel, în primul rând a doua tranșă din antigelul achiziționat de la SC SRL a fost livrat de SC SRL către SC SRL în contul unor datorii mai vechi pe care le avea la această societate(20 ds.).
De asemenea, în aceeași perioadă SC SRL avea o serie de datorii de onorat și către SC RULMENȚI S SA(75 ds. ).
În același timp prin contractul nr.65 din data de 04.09.2002(64-68 ds. up.) SC SRL a devenit reprezentantul non-exclusiv al SC SA.În cadrul executării acestui contract inculpatul a precizat că în aceeași perioadă, respectiv sfîrșitul anului 2002 și începutul anului 2003 efectuat o serie de cheltuieli în sensul că au fost aduse autoturisme marca în S pe care le-a expus pe esplanada Casei de Cultură, le-a făcut publicitatea necesară și a suportat cheltuielile pentru cazarea și masa reprezentanților SC SA care au venit în S în acea perioadă, aspecte cu privire le care organele de urmărire penală nu au dovedit contrariul.
Față de situația de fapt reținută, prima instanță a apreciat că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată nu sunt prevăzute de legea penală litigiul dintre părți fiind unul de natură comercială, în cauză fiind vorba despre neonorarea obligației comerciale asumate de către SC SRL față de SC SRL.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava arătând că în sarcina inculpaților poate fi reținută săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în cele două modalități prevăzute de alin.3.
Inculpații au achiziționat o mare cantitate de antigel, deși nu aveau în cont decât suma de 149.589 lei, iar contravaloarea mărfii la prima achiziție a fost de 231.029.817 lei, iar la a doua de 32.306.560 lei.
Pentru a câștiga încrederea părții vătămate, aceștia au prezentat, drept garanție, o filă CEC deși aceasta nu avea acoperire, fapt care reiese din extrasul de cont din perioada 01.11.2002-16.03.2004 ( 49 dosar urmărire penală).
Reaua-credință a inculpaților este dovedită și prin faptul că la data de 19.07.2002 se încheiase procedura de reorganizare a societății conform dispozițiilor art. 119 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare, care era în vigoare la acea dată, fapt care reiese din certificatul emis de Oficiul Registrului Comerțului ( 270 din dosarul de fond).
Inculpații au încheiat contractul cu partea vătămată, deși era declanșată procedura reorganizării judiciare a societății, situație despre care aceștia au avut cunoștință în calitate de administratori.
Întrucât prețul produsului ce făcea obiectul convenției dintre părți nu a fost achitat la livrarea mărfii, contractul dintre aceștia era în derulare.
La data de 23.01.2003, POST Saî naintat o adresă către " " S ( 54 dosar urmărire penală), aducându-i la cunoștință anularea unor file CEC, inclusiv a celei lăsate drept garanție la partea vătămată.
Cu toate acestea, cei doi inculpați nu au adus la cunoștință acest aspect părții vătămate, aceasta fiind astfel menținută în eroare în ceea ce privește derularea contractului încheiat cu inculpații, astfel încât la data de 26.06.2003, numitul a completat fila CEC și a introdus-o la plată, fiindu-i refuzată.
Prin decizia penală nr. 360/01.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- s-a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că, chiar din susținerile parchetului se reține faptul că inculpații au lăsat fila CEC drept garanție și nu ca modalitate de plată. Convenția dintre și, încheiată prin reprezentanții lor, a fost un act negociat, părțile stabilind ca plata antigelului livrat să se facă ulterior în numerar iar fila CEC în discuție a fost lăsată de inculpați drept garanție în cazul în care nu vor putea plăti în numerar într-un anumit termen. În acest sens instanța reține că la data la care inculpații au lăsat garanție fila CEC nu era în interdicție bancară, faptul că la acea dată în contul acestei societăți era doar suma de 149.589 lei vechi fiind fără relevanță față modul în care părțile au stabilit să se facă plata antigelului și de scopul pentru care a fost lăsată fila cec.
De asemenea, fila CEC seria - nr. -, era completată doar la rubrica societății emitente, semnată de către și ștampilată cu ștampila înțelegerea dintre părți fiind ca în cazul în care inculpații nu vor achita factura fiscală într-un termen rezonabil numitul să completeze fila CEC cu suma înscrisă în factură și să o introducă la plată.
În cazul în care beneficiarul are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, fapta nu mai poate constitui infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal, deoarece îi lipsește un element constitutiv esențial, respectiv inducerea în eroare, condiție cerută fără echivoc prin alin. 1 al aceluiași articol.
În mod corect prima instanță a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, întrucât existența infracțiunii prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 presupune ca cecul să fie regulat emis, adică să conțină toate elementele prevăzute de lege și toate rubricile sale să fie completate. Ori, în cauză, cecul a fost lăsat de către inculpați drept garanție, neavând toate rubricile completate. De asemenea, prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, s-a arătat că greșit s-a dispus achitarea inculpaților, câtă vreme aceștia au indus în eroare partea civilă atât la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare între cele două societăți, cât și pe parcursul derulării contractului.
Astfel, inculpații au achiziționat o mare cantitate de antigel deși nu aveau în cont decât suma de 149.589 lei, iar contravaloare mărfii la prima achiziție a fost de 231.029.817 lei, iar la a doua de 33.806.9000 lei.
Pentru a câștiga încrederea părții vătămate, aceștia au prezentat drept garanție o filă CEC, deși aceasta nu avea acoperire, fapt ce reiese din extrasul de cont din perioada 01.11.2002 - 16.03.2004 (fila 49 din dosarul de urmărire penală).
Reaua-credință a inculpaților este dovedită și prin faptul că la data de 19.07.2002 se încheiase procedura de reorganizare a societății, conform dispozițiilor art. 119 din Legea nr. 64/1995, privind procedura reorganizării și lichidării judiciare care era în vigoare la acea dată, fapt care reiese din certificatul emis de Oficiul Registrului Comerțului ). fila 270 din dosarul judecătoriei).
Inculpații au încheiat contractul cu partea vătămată deși era declanșată procedura reorganizării judiciare a societății, situație despre care aceștia au avut cunoștință în calitate de administratori.
Întrucât prețul produsului ce făcea obiectul contractului dintre părți nu a fost achitat la livrarea mărfii, contractul dintre aceștia era în derulare.
La data de 23.01.2003, POST Saî naintat o adresă către S (fila 54 din dosarul de urmărire penală), aducându-i la cunoștință anularea unor file CEC, inclusiv a celei lăsate drept garanție la partea vătămată.
Cu toate acestea, cei doi inculpați nu au adus la cunoștință acest aspect părții vătămate, aceasta fiind astfel menținută în eroare, în ceea ce privește derularea contractului încheiat cu inculpații, astfel încât la data de 26.06.2003, numitul a completat fila CEC și a introdus-o la plată, fiindu-i refuzată.
Din cele mai sus arătate, reiese faptul că inculpații l-au indus în eroare pe reprezentantul părții vătămate cu prilejul încheierii convenției cu acesta, prezentându-i acestuia drept garanție o filă CEC, deși nu aveau disponibilul necesar în cont la acea dată, ba mai mult decât atât era încheiată procedura de reorganizare a societății, iar ulterior l-au menținut în eroare pe parcursul executării acestui contract, neaducându-i la cunoștință faptul că intrase în interdicție bancară, iar fila CEC fusese retrasă, producându-i astfel un prejudiciu.
Dacă reprezentantul părții vătămate ar fi cunoscut aceste aspecte nu ar fi încheiat contractul cu inculpații, respectiv nu ar fi livrat marfa solicitată, neputându-și astfel încasa prețul acesteia.
Trebuie menționat faptul că prejudiciul nu a fost acoperit nici ulterior, deși inculpații au dat un angajament de plată, în cursul urmării penale (fila 89), inculpata părăsind România la data de 08.09.2003, iar a fost radiată din Registrul Comerțului la data de 31.05.2006.
În subsidiar, în cauză sunt date elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, având în vedere că faptul că fila CEC emisă de către inculpați nu era completată decât la rubrica societății emitente, fără a conține celelalte elemente esențiale arătate în alineatele 1, 2, 3, 5 ale art. 1 și art. 11 din aceeași lege. În această situație, având în vedere Decizia nr. IX/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mod corect se impunea reținerea în sarcina inculpaților a acestei infracțiuni.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 17, 18 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
După cum corect s-a reținut în cauză, infracțiunea de înșelăciune, în convenții se comite, ca formă de vinovăție, numai cu intenție. Făptuitorul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și prin aceasta pricinuiește o pagubă, urmare a cărei producere o dorește.
Or, din lucrările dosarului nu se poate reține nici desfășurarea unei astfel de activități și nici intenția de a produce o pagubă părții civile.
După cum însuși administratorul S, numitul, precizează în declarația sa din data de 14.01.2004 (fila 4 și urm. dosar urmărire penală), negocierile între cei doi inculpați și acesta s-au purtat la data de 12.11.2002, finalizate prin cumpărarea de către firma celor dintâi a unei cantități de antigel în valoare de 231.029.817 lei vechi.
Prețul nu a fost achitat, înțelegerea fiind plata să se facă "într-un anumit termen, nedefinit exact", iar ca garanție inculpații au lăsat părții civile o filă CEC, "semnată, ștampilată și completată cu denumirea firmei emitente".
Pe data de 19.11.2002, inculpații au contractat o nouă cantitate de antigel, în valoare de 32.300.560 lei vechi, tot fără a achita prețul.
La 21.11.2002, cei doi inculpați au achitat suma de 10.000.000 lei.
Cum în cursul lunii decembrie 20002 nu a mai primit nicio sumă de bani cu acest titlu, partea civilă a luat legătura cu inculpatul care i-a comunicat că are probleme financiare, la rândul său neîncasând banii de la cei cărora le-a dat marfa.
Mai arată partea civilă că ulterior, cei doi inculpați "au mai venit de câteva ori pe la depozitul firmei, invocând aceleași motive, respectiv că nu au încasat de la clienții lor și promițând că vor achita cât mai repede posibil, rugându-mă să nu introduc fila de CEC la bancă".
Mai mult, în luna ianuarie 2003, inculpații au mai efectuat două plăți, respectiv: 1.850.000 lei la data de 14.01.2003 și 7.300.000 lei la data de 20.01.2003.
La data de 03.05.2004, inculpatul și-a asumat un angajament de plată, în sensul achitării a câte 300 USD lunar, până la stingerea debitului.
Ulterior, a mai achitat, la data de 04.05.2004, suma de 18.507.400 lei și la 04.06.2004 suma de 8.500.000 lei.
Conform adresei de la fila 63 din dosarul de urmărire penală, la data emiterii filei CEC lăsată garanție, societatea inculpatului nu era în interdicție de plată, aceasta intervenind la data de 20.06.2003.
Este real că s-a aflat în procedură de reorganizare judiciară, în baza Legii nr. 64/1995, însă această procedură a fost închisă la data de 04.07.2002, conform încheierii pronunțate de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 6475/2000 (fila 85 dosar urmărire penală), fără niciun efect asupra desfășurării activității ulterioare a acesteia, în sensul impunerii vreunei restricții care ar limita-o în vreun fel.
Închiderea acestei proceduri, fără a se intra în procedura falimentului conduce, dimpotrivă, la concluzia că problemele financiare cu care firma s-a confruntat la un moment dat au fost depășite, iar debitele (care au stat la baza pornirii ei) stinse.
Din analiza mai sus efectuată și avându-se în vedere și cele reținute în considerentele sentinței penale și ale deciziei penale atacate, nu se poate reține, fără putință de tăgadă, intenția inculpaților de a induce în eroare partea civilă, nici la data încheierii contactelor de vânzare-cumpărare antigel, și nici pe parcursul derulării lor.
Inculpații au colaborat cu partea civilă, au încunoștiințat-o atât despre faptul că, la momentul cumpărării mărfii și emiterii CEC-ului cu titlu de garanție, nu aveau bani în cont, cât și despre problemele financiare intervenite în cadrul firmei a cărei activitate o coordonau, achitând, în rate și parțial, anumite sume din cele datorate cu titlu de preț.
Potrivit art. 52Cod procedură penală, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă.
Or, vinovăția sa se impune a fi stabilită fără putință de tăgadă, orice îndoială profitându-i inculpatului.
Cum cu nicio probă administrată în cauză reaua intenție a inculpaților nu a fost astfel dovedită, în mod corect s-a dispus achitarea lor conform art. 10 lit. b Cod procedură penală, faptele comise nefiind prevăzute de legea penală, constituind litigii comerciale rezultate din nerespectarea clauzelor contractuale.
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 3 Cod penal.
Prin același rechizitoriu, s-a dispus scoaterea acestora de sub urmărire penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, conform art. 10 lit. d Cod procedură penală.
Față de încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată (înșelăciune în convenții și nu înșelăciune prin emitere de file CEC fără acoperire), dar și de soluția pronunțată (neînceperea urmăririi penale) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, instanța nu putea proceda la schimbarea încadrării juridice în această din urmă infracțiune, cum corect a reținut instanța de apel.
Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând că decizia atacată este legală și temeinică, în conformitate cu dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, împotriva deciziei penale nr. 360 din data de 01.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocați din oficiu inculpați intimați se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red:
Dact:
Jud. fond:
Jud. apel:
3 ex./14.01.2008
Președinte:Samoilă VioricaJudecători:Samoilă Viorica, Andrieș Maria, Andronic Tatiana Luisa
