Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 387/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 215 Cod penal -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA Nr. 387
Ședința publică din 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ghertner
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de partea civilă, împotriva deciziei penale nr. 179 din 22 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 octombrie 2009 și au fost menționate în încheierea de ședință de la acea dată și când pentru a putea efectua verificări cu privire la aspectele invocate de partea civilă a amânat pronunțarea pentru astăzi.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 311 din 2.04.2009, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunii de "înșelăciune", prev. de art. 215 al.1 Cod penal, părți vătămate fiind și, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza disp. art. 81,82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei timp de 3 ani.
Pe aceeași durată s-a suspendat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
I s-a pus în vedere inculpatului disp. art. 83 Cod penal.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1100 lei și 100 EURO cu titlu de despăgubiri civile.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că, inculpatul - l-a cunoscut pe minorul în toamna anului 2007, promițându-i facilitarea achiziționării unui calculator cu plata în rate, sugerându-i să caute prin casă și "banii ascunși de părinți".
Procedând în acest mod, inculpatul a luat de la suma de 1500 lei și 100 EURO, bani pe care acesta îi sustrăgea periodic de la bunicul său,.
Apreciind că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, la individualizarea pedepsei au fost avute în vedere natura și gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana și conduita inculpatului, care este infractor primar, contextul concret în care a fost săvârșită fapta, criterii prin prisma cărora s-a apreciat că scopul reeducării inculpatului poate să fie atins și în condiții neprivative de libertate.
În baza disp. art. 998, 999 cod civil prim instanță l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 1100 lei și 100 EURO cu titlu de despăgubiri civile, aceasta fiind suma pe care minorul i-a dat-o inculpatului ca preț pentru calculatorul promis și nepredat, nefăcându-se dovada că minorul, care a luat de la unchiul său, o sumă mai mare, de 1500 lei și 100 EURO, i-ar fi dat întreaga sumă inculpatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal partea civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare și a sumei de 300 lei cu titlu de daune materiale.
Prin decizia penală nr. 179 din data de 22.06.2009 a Tribunalului Suceavas -a respins apelul declarat de partea civilă, ca nefondat.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea în drept a faptei.
Sub aspectul criticilor formulate de către partea civilă apelantă, Tribunalul a constatat că acesta confundă instituția răspunderii delictuale cu cea e executării unor obligații. Soluționarea laturii civile a procesului penal presupune determinarea corectă a prejudiciului de orice natură suferit de partea căreia i s-a produs o vătămare prin săvârșirea infracțiunii și obligarea inculpatului la plata sumei respective. Această procedură a fost urmată de către prima instanță care a și procedat la obligarea inculpatului la plata sumei de 1100 lei și 100 euro. Deși inculpatul a fost obligat să achite această sumă către partea civilă, această dispoziție nu poate fi apreciată ca nelegală în condițiile în care aceasta este partea indusă în eroare și care a achitat efectiv banii inculpatului. Partea civilă apelantă nu a avut legături directe sau vreo înțelegere cu inculpatului și poate proceda, în măsura în care consideră oportun, la formularea unei acțiuni împotriva nepotului său, partea civilă.
Împrejurarea că inculpatul nu a achitat suma la care a fost obligat reprezintă o situație de fapt ce nu este supusă examinării instanței penale. În măsura în care hotărârea va rămâne definitivă partea interesată poate apela la mijloace coercitive de determinare a debitorului la achitarea obligației sale - executarea silită.
Sub aspectul criticii referitoare la neobligarea inculpatului la plata sumei de 300 lei, Tribunalul a reținut că prima instanță a reținut cu privire la situația de fapt că doar suma de 1100 lei a fost achitată de către partea civilă inculpatului. Acest cuantum a fost stabilit în mod corect, avându-se în vedere declarația minorului ( 81 ds. prima instanță), coroborată cu declarația inculpatului ( 63). În consecință, susținerea părții civile apelante în senul că suma ce i-ar fi fost luată de nepotul său este mai mare nu prezintă relevanță sub aspectul determinării prejudiciului cauzat prin acțiunea ilicită a inculpatului, iar acest motiv de apel este de asemenea nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata tuturor despăgubirilor, precum și reactualizarea lor.
Din analiza probelor de la dosar, rezultă că, la data de 22.06.2009 s-a judecat pe fond apelul, fiind prezentă la judecată și partea civilă recurentă, iar pronunțarea hotărârii s-a făcut la aceeași dată.
Potrivit disp. art. 3853alin. 1 Cod procedură penală, termenul de recurs este de 10 zile și curge în speță de la pronunțare, astfel încât declararea recursului la data de 06.07.2009 este peste termenul legal.
A susținut partea civilă că cererea de recurs a fost depusă în termenul prevăzut de lege, însă la Judecătoria Rădăuți, susținere infirmată de nota nr- din 22 octombrie 2009 încheiată de Judecătoria Rădăuți.
Cum în cauză nu s-a invocat o cauză temeinică de împiedicare în declararea căii de atac care să justifice repunerea în termen, în condițiile art. 3853alin. 2 cu referire la art. 364 Cod procedură penală, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. a Cod procedură penală va respinge recursul ca tardiv introdus.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca tardiv introdus recursul declarat de partea civilă domiciliat în com.,-, jud. S, împotriva deciziei penale nr.179 din data de 22.06.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Obligă partea civilă să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.10.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
RED.
TEHNORED BC
2ex/02.11.2009
Judecători:Androhovici Daniela, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner