Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 475/2008. Curtea de Apel Timisoara

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 475/

Ședința publică de la 05 - 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 2: Constantin Costea

JUDECĂTOR: G -

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpații, și împotriva deciziei penale nr.67/A din 8.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpata, asistată de avocat ales, inculpatul, asistat de avocat ales, pentru inculpatele, și, lipsă, avocat din oficiu, pentru partea civilă intimată - - de Credit D, avocat ales, lipsă fiind celelalte părți civile intimate.

Procedura legal îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al părți civile intimate - - de Credit D, depune la dosar chitanța privind plata onorariului de avocat.

Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatei, arată că aceasta a fost condamnată la 3 ani închisoare cu 81,82.Cod Penal în cauză au fost audiați 101 martori, iar față de complexitatea cauzei și lacunele din faza de urmărire penală, solicită, în principal, trimiterea cauzei la parchet, iar în subsidiar achitarea inculpatei.

Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și în rejudecare, achitarea inculpatului în baza art.10 lit.a C.P.P. arătând că din 77 de contracte, 75 poartă viza de control financiar a numitei, contabil șef, iar declarația acesteia a fost înlăturată cu prea multă ușurință, astfel că nu se poate reține infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, în sarcina sa.

Apărătorul din oficiu al inculpatelor, și, solicită admiterea recursului, în principal trimiterea cauzei la parchet, iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate acestora.

Apărătorul ales al părții civile intimate, - - de Credit D, solicită respingerea recursurilor formulate, ca nefondate, inculpații nu au fost lipsiți de apărare, restituirea cauzei la parchet, trebuia cerută la prima instanță, inculpații au recunoscut, în mare parte, săvârșirea faptelor, prejudiciul a fost recuperat, pedepsele sunt corect aplicate iar hotărârile pronunțate sunt temeinice și legale, cu cheltuieli de judecată.

Procurorul arată că nu s-au invocat considerente pentru care să se dispună restituirea cauzei la parchet, faptele săvârșite de inculpați au fost corect reținute și individualizate de cele două instanțe, prejudiciul, de asemenea, a fost corect reținut, astfel că pune concluzii de respingere a recursurilor formulate ca nefondate.

Inculpata, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul, arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1376/29.06.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:

În baza art. 334.pr.pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată infracțiunilor prin rechizitoriu în privința inculpatei, din art. 215¹alin.1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3.pen. cu aplicarea art. 42.pen. art. 290 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 291.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. în art. 215¹alin.1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 215 alin. 1, 2, 3.pen. cu aplicarea art. 42.pen. art. 290 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 291.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.

A fost respinsă cerea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata, prin apărător.

În baza art. 215¹alin.1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata, CNP - -, fiica lui - și, născută la data de 20.09.1968 în comuna, jud. T, domiciliată în localitatea, nr. 133, jud. T, studii 12 clase, căsătorită, casieră, cercetată în stare de liberate, la o pedeapsă de:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare;

În baza art. 215 alin. 1, 2, 3.pen. cu aplicarea art. 42.pen. a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

În baza art. 290 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de:

- 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată;

În baza art. 291.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de:

- 1 (unu) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals;

În baza art. 33 lit. a pen. rap. la art. 34 lit. b pen. a fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca inculpata să execute:

- 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a - c pen.

În baza art. 86¹.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, stabilind termen de încercare de6 ani, în condițiile art. 86².pen.

În baza art. 86³.pen. pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte în fiecare a doua luna la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, la orele și datele fixate de această instituție;

- să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș și să justifice schimbarea locului de muncă

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere.

În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴.pen. în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.

În baza art. 215 alin. 1, 2, 3.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata, CNP - -, fiica lui și, născută la data de 31.01.1963 în comuna, jud. B, domiciliată în localitatea, nr. 226, jud. T, studii 12 clase, căsătorită, confecționer, cercetată în stare de liberate, la o pedeapsă de:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

În baza art. 290 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de:

- 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată;

În baza art. 33 lit. a pen. rap. la art. 34 lit. b pen. au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca inculpata să execute:

- 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a - c pen.

În baza art. 86¹.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, stabilind termen de încercare de6 ani, în condițiile art. 86².pen.

În baza art. 86³.pen. pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte în fiecare a doua luna la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, la orele și datele fixate de această instituție;

- să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș și să justifice schimbarea locului de muncă

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere.

În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴.pen. în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.

În baza art. 215 alin. 1, 2, 3.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata, CNP - -, fiica lui și, născută la data de 25.09.1962 în comuna Română, jud. C - S, domiciliată în localitatea T,-,. 91,. 1,. 4, jud. T, studii 12 clase, căsătorită, casnică, cercetată în stare de liberate, la o pedeapsă de:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

În baza art. 290 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de:

- 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată;

În baza art. 33 lit. a pen. rap. la art. 34 lit. b pen. au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca inculpata să execute:

- 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a - c pen.

În baza art. 86¹.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, stabilind termen de încercare de6 ani, în condițiile art. 86².pen.

În baza art. 86³.pen. pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte în fiecare a doua luna la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, la orele și datele fixate de această instituție;

- să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș și să justifice schimbarea locului de muncă

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere.

În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴.pen. în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.

În baza art. 215 alin. 1, 2, 3.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata, CNP - -, fiica lui și, născută la data de 02.09.1952 în comuna Român, jud. T, domiciliată în localitatea Român, nr. 390, jud. T, studii 8 clase, căsătorită, secretară, cercetată în stare de liberate, la o pedeapsă de:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;

În baza art. 290 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata la o pedeapsă de:

- 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată;

În baza art. 33 lit. a pen. rap. la art. 34 lit. b pen. au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca inculpata să execute:

- 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a - c pen.

În baza art. 86¹.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, stabilind termen de încercare de6 ani, în condițiile art. 86².pen.

În baza art. 86³.pen. pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte în fiecare a doua luna la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, la orele și datele fixate de această instituție;

- să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș și să justifice schimbarea locului de muncă

- să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere.

În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴.pen. în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.

În baza art. 249.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnat inculpatul, CNP - -, fiul lui și, născut la data de 21.03.1938 în comuna, jud. T, domiciliată în localitatea, nr. 596, jud. T, studii 12 clase, căsătorit, pensionar, cercetat în stare de liberate, la o pedeapsă de:

- 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu;

În baza art. 71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a - c pen.

În baza art. 81.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind termen de încercare de2 an și 6 luni, în condițiile art. 82.pen.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate.

În baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴.pen. în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.

În baza art. 86³alin. 2.pen. s-a dispus comunicarea unui exemplar al prezentei hotărâri Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În baza art. 346 alin. 1.pr.pen. rap. la art. 998-999.civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă DE CREDIT D, cu sediul în -,. 2, jud T, sens în care au fost obligate inculpatele, la plata către partea civilă la plata către partea civilă a sumei de 67.608,88 RON și dobânda contractuală de la data scadenței fiecărui contract în parte și până la achitarea totală a debitului cu titlu de daune materiale.

A fost obligată inculpata și la plata sumei de 696, RON daune materiale către partea civilă DE CREDIT D, cu sediul în -,. 2, jud

În baza art. 346 alin. 1.pr.pen a fost respinsă acțiunea civilă formulată de părțile civile, și, ca neîntemeiate.

S-a luat act că părțile civile, -, au renunțat la pretențiile civile

În baza art. 191 al.1 pr.pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 1500 RON, inculpata la plata sumei 700 RON, inculpata la plata sumei de 700 RON, inculpata la plata sumei de 700 RON, inculpatul la plata de 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 193.pr.pen. au fost obligați inculpații la plata către partea civilă de Credit Das umei de 1000 RON, cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Inculpata a fost angajată in perioada 2002-2003 în funcția de casier la punctul de lucru Român al Cooperativei de Credit (în prezent de Credit D). În această calitate inculpata întocmea contractele de credit solicitate de membrii cooperatori și, după ce verifica ca la dosarul de credit să existe toate actele necesare, întocmea un referat pe care îl înainta împreună cu dosarul de credit în vederea aprobării acestuia de către Consiliul de Administrație, iar ulterior, după aprobarea creditului, înmâna pe bază de chitanță contravaloarea creditului solicitantului.

Documentația obligatorie pentru contractarea unui împrumut, conform Normelor privind organizarea și exercitarea Controlului Financiar Preventiv in unitățile cooperației de credit, aprobate in ședința Consiliului de Administrație al din 13 - 14.09.2001 consta în: carnetul de membru cooperator sau cererea de a deveni membru cooperator pentru cei care nu aveau cotizația plătită la zi, copia de pe actul de identitate al titularului, cererea de credit, adeverințele de venit atât pentru titularul creditului cat și pentru giranți, angajați cu contracte de muncă pe o durată nedeterminată, sau cupoanele de pensie ale acestora, angajamente de plată semnate de titularul creditului, de soțul/soția și de giranți.

Referatul întocmit de nculpată împreună cu documentația mai sus menționată era supus aprobării Consiliului de administrație alcătuit din: președintele consiliului de administrație, inculpatul, contabilul sef, n, și în calitate de consilieri. După aprobarea contractelor de credit acestea erau supuse vizei controlului financiar preventiv de către contabilul sef și pe baza dispoziției de plată se ordona efectuarea plăților către casieră, inculpata.

Întrucât inculpata personal a contractat și ea mai multe credite de la unitatea mai sus menționată, credite pe care nu a reușit să le achite, aceasta, profitând de faptul că avea acces la baza de date cu membrii cooperatori ai Cooperativei de Credit, a început să întocmească contracte de credit inițial in numele unor membri cooperatori, iar ulterior chiar și in numele unor persoane reale care nu erau membri cooperatori, sau unor persone inexistente, cărora le întocmea în fals cereri de a deveni membri, iar după aprobarea creditului își însușea sumele de bani respective.

Având in vedere faptul că avea nevoie de adeverințe de venit, inculpata a apelat la ajutorul învinutei și inculpatei, angajate ale Astfel inculpata îi aducea inculpatei adeverințele de venit semnate și ștampilate de ea sau de învinuita, ulterior adeverințele fiind completate cu date fictive de către inculpata sau de inculpata, după care erau atașate la contractele de credit întocmite fictiv, banii astfel obținuți fiind împărțiți între cele două inculpate.

La rândul său, inculpata, care avea un contract de credit restant a discutat cu inculpata, care i-a sugerat că poate să încheie in numele unor rude contracte de credit, sumele de bani astfel obținute urmând să fie folosite in vederea achitării contractelor de credit restante.

În urma sfatului dat de inculpata, inculpata a completat 9 cereri de acordare de credit, în numele altor persoane - n general rude și cunoscuți ai inculpatei, a atașat la aceste cereri adeverințe de venit purtând ștampila, pe o parte completându-e, a completat și semnat o parte din angajamentele de plată ale giranților fictivi, ulterior inculpata însușindu- sumele de bani astfel obținute.

În modalitatea arătată, inculpata și-a însușit sumele de bani acordate prin următoarele contracte de credit: nr.108/21.03.2002, 194/27.05.2002, 318/22.08.2002, 67/17.03.2003, 142/04.06.2003, 151/11.06.2003, 152/12.06.2003, 236/27.08.2003, 475/17.12.2002.

Inculpata a furnizat adeverințe de venit pe care inculpata le-a folosit pentru plăsmuirea a 19 contracte de credit după cum urmeazâ: 302 din 30.07.2002, 384 din 30.10.2002, 387 din 03.10.2002, 483 din 23.12.2002, 489 din 27.12.2002, 490 din 03.01.2003, 491 din 08.01.2003, 66 din 10.03.2003, 92 din 31.03.2003, 143 din 04.06.2003, 150 din 11.06.2003, 168 din 30.06.2003, 172 din 30.06.2003, 174 din 30.06.2003, 175 din 30.06.2003, 192/ din 29.07.2003, 219 din 13.08.2003, 221 din 13.08.2003, 234 din 20.08.2003, 247 din 08.09.2003, 273 din 01.10.2003, 274 din 02.10.2003.

Ulterior, în același mod, inculpata a completat 11 contracte de credit fictive cu ajutorul inculpatelor: și angajate ale

Inculpatele și au completat cereri de credit în numele unor persoane fictive și au emis adeverințe de venit cu ștampilele Societății Agricole . - societate ce nu are salariați - și -., ambele firme aparținând soțului inculpatei,. Banii obținuți din aceste credite au fost folosiți de inculpate in cadrul Societălii Agricole ., iar contractele de credit au fost înregJ. în contabilitatea societății.

În acest mod au fost completate contractele de credit după cum urmează: 464 din 09.12.2002, 473 din 17.12.2002, 488 din 24.12.2002, 2 din 16.01.2003, 43 din 14.02.2003, 64 din 06.03.2003, 178 din 30.06.2003, 258 din 29.09.2003, 345 din 11.12.2003, 344 din 10.12.2003 contractele de credit fiind n sumă total de 250.000.000 lei.

Banii obținuți din aceste credite au fost folosiți de inculpate in cadrul Societății Agricole .

Inculpatele și au furnizat adeverințe de venit pe care inculpata le-a folosit pentru plăsmuirea a 8 contracte de credit după cum urmeazi: 302 din 30.07.2002, 66 din 10.03.2003, 136 din 26.05.2003, 176 din 30.06.2003, 177 din 30.06.2003 182 din 05.07.2003, 265 din 26.09.2003, 342 din 17.12.2003.

Inculpata, le-a solicitat învinuitelor: și să emită adeverințe în alb in numele celor două societăți pe care ulterior le-a compler^,și le-a folosit pentru a lua credite în numele unor persoane fictive.

Deoarece adeverințele de venit emise pe firmele, Societății Agricole . și, au fost n număr limitat, inculpata a folosit pentru contractele de credit și adeverințe ștampilate cu ștampilele firmelor la care ea le ținea evidența contabilă respectiv:, la, Euro Comerț, Somadia Restul adeverințelor de venit folosite de învinuită au fost adeverințe depuse de persoane care au solicitat acordarea de credite, dar creditele le-au fost respinse.

de pensii folosite la dosarele de credit au fost luate în marea majoritate de la membrii cooperatori, membri ai Cooperativei de credit s-au provin de la rude ale inculpatelor.

În această modalitate inculpata a falsificat un număr de 57 de contracte de credit, banii proveniți din aceste contracte lei fiind însușiți de învinuită. Inculpata a fasificat un nr. de 9 contracte de credit și a înlesnit activitatea infracțională a inculpatei furnizându-i adverințe de venit pentru plăsmuirea a 19 contracte de credit. Inculpatele și au întocmit în fals 11 contracte de credit și au înlesnit activitatea infracțională a inculpatei, furnizându-i adeverințe de venit pentru plăsmuirea a 8 contracte de credit.

În perioada 27.02.2004-01.03.2004, inculpata, în calitate de casieră a anulat primul exemplar de pe un număr de 6 chitanțe prin care un număr de 6 persoane care au credite legal luate de la partea vătămată și-au achitat ratele, nu a mai depus în casierie sumele respective și, și le-a însușit.

Faptele săvârșite de inculpate, așa cum au fost descrise în rechizitoriu și reținute de instanță rezultă din plângerile părților vătămate, declrațiile martorilor audiați în fața instanței și în faza de urmărire penală, a căror date de identitate au fost folosite de inculpate pentru obținerea creditelor, a inculpatelor, actele de control întocmite de CASA CAENTRALĂ Agenția T, expertizele tehnice întocmite în cauză.

Dintre contractele întocmite în fals, descrise prin rechizitoriu următorii titulari de credit au datele de stare civilă falsificate de inculpata:, ,.

Activitatea infracțională a inculpatei a fost facilitată și de conducerea Cooperativei de Credit, în special prin activitatea președintelui, inculpatul, care nu a respectat Regulamentul Cadru de organizare și funcionare a cooperativei de credit, a angajat în funcția de casier o persoană ce nu avea diplomă de bacalaureat, i-a dat inculpatei carnetele de membru cooperator semnate și ștampilate în alb și nu a luat măsuri pentru ca dosarele de credit să fie completate cu copii de pe actele persoanelor care solicitau credite, astfel fiind posibil ca prin intermediul inculpatei să devină membri cooperatori persoane care nu îndeplineau condiliile necesare (nu aveau domiciliul pe raza com. ) sau persoane fictive ale căror date de stare civilă au fost inventate de inculpata.

Din verificările efectuate a rezultat că inculpatul a angajat-o pe inculpata în funcția de casier fără organizarea unui concurs și nu a verificat depunerea la dosarul de credit a actelor copiilor actelor de identitate, deși a semnat un proces verbal de control din 15.11.2002, în care s-a consemnat obligativitatea depunerii acestor copii

Din declarațiile inculpatelor, și a rezultat faptul că acestea au discutat anterior obținerii creditelor cu inculpatul și acesta le-a sfatuit să solicite credite în numele membrilor Societăii Agricole . chiar dacă aceștia nu sunt salariații acestei societăți, simplul fapt că dețin teren agricol fiind suficient. Inculpatul a recunoscut faptul că a avut o discuție cu inculpatele, dar a declarat că el a crezut în urma discuției ca solicitanții de credite sunt angajați ai Societălii Agricole . neavând cunoștință de faptul ca adeverințele de venit sunt false.

În drept, faptele inculpatei care, în mod repetat, în calitate de casieră, și-a însușit din gestiunea proprie, suma de 6.963.000 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prev. și ped. de art. 215¹.pen. cu aplic. art.41 a1.2 pen.

Faptele inculpatei, care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, in calitate de casieră, a indus-o in eroare pe partea vătămată cu prilejul încheierii unui număr de 77 contracte de credit, cauzând un prejudiciu părții vătămate de Credit D întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped.de art. 215 al.1,2,3 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen. Având în vedere că din întreg ansamblul probator a rezultat că forma de participare este cea a autoratului și nu a complicității, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei reținută prin rechizitoriu, în sensul că va înlătura dispozițiile art. 26.pen.

Faptele inculpatei care, în baza aceleiași rezoluții infracționale a înscris date nereale pe actele necesare acordării unui număr de 77 de credite și a înscris date nereale pe mai multe adeverințe de venit folosite in același scop, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped.de art. 290.pen. cu aplic. art.41 a1.2 pen.

Faptele inculpatei, care, în baza aceleiași rezoluții infracționale a folosit adeverințe de venit falsificate de alte persoane, cunoscând faptul că acestea cuprind date nereale in vederea însușirii mai multor sume de bani din gestiune, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz fals, prev. și ped. de art.291 pen. cu aplic. art.41 a1.2C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatei, prima instanță a avut în vedere prevederile art. 72 alin. 1.pen. respectiv limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru infracțiunile săvârșite de inculpată, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatei, precum și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

S-a apreciat de către prima instanță că faptele reținute în sarcina inculpatei prezintă un pericol social concret, constând în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei juridice, rezultatul periculos constând în diminuarea patrimoniului părții civile prin înșelăciune și însușirea unor sume de bani di gestiune, în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la credibilitatea cetățenilor în validitatea înscrisurilor sub semnătură privată.

Inculpata a fost sinceră în faza de urmărire penală, recunoscând săvârșirea faptei, dar și în fața primei instanțe s-a prezentat la toate termenele de judecată.

Din fișa de cazier a inculpatei a rezultat că aceasta nu are antecedente penale.

În raport de criteriile de individualizare prezentate, prima instanță a condamnat inculpata în limitele prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa, respectiv la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215¹alin.1 pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 215 al.1,2,3 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen.și la câte 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 și art. 291.pen. cu aplicarea art.41 alin. 2.pen.

În ceea ce privește individualizare executării pedepsei rezultantă, având în vedere că inculpata a avut un comportament sincer, că nu are antecedente penale, prima instanță apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate. Întrucât sunt îndeplinite și celelalte condiții prev de art. 86¹. pen. executarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatei, a fost suspendată sub supraveghere, stabilindu-se termen de încercare în condițiile art. 86².pen. precum și măsurile de supraveghere menționate mai sus.

Faptele inculpatei care, în baza aceleiași rezoluții infracționale a ștampilat mai multe adeverințe de venit cu ștampila, pe care ulterior a înscris date nereale întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped.de art. 290.pen, cu aplic. art. 41 a1.2C.pen.

S-a apreciat de către prima instanță că faptele inculpatei care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a completat un număr de 9 cereri de credit in numele altor persoane, completând și o parte din angajamentele de plată ale giranților fictivi și a furnizat adeverințe de venit inculpatei pentru a le folosi la întocmirea unor contracte de credit fictive, inducând-o astfel in eroare pe partea vătămată de Credit și cauzându-i un prejudiciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al.1,2,3 pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată acestei inculpate, prima instanță a avut în vedere prevederile art. 72 alin. 1.pen. respectiv limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru infracțiunile săvârșite de inculpată, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatei, precum și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

S-a apreciat de către prima instanță că faptele reținute în sarcina inculpatei prezintă un pericol social concret, constând în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei juridice, rezultatul periculos constând în diminuarea patrimoniului părții civile prin înșelăciune, în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la credibilitatea cetățenilor în validitatea înscrisurilor sub semnătură privată.

Inculpata a fost sinceră în faza de urmărire penală recunoscând săvârșirea faptei, dar și în fața primei instanțe s-a prezentat la toate termenele de judecată, iar din fișa de cazier a inculpatei a rezultat că aceasta nu are antecedente penale.

În raport de criteriile de individualizare prezentate, prima instanță a condamnat inculpata în limitele prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 215 al.1,2,3 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen.și la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 și pen. cu aplicarea art.41 alin. 2.pen.

În ceea ce privește individualizare executării pedepsei rezultantă, având în vedere că inculpata a avut un comportament sincer, că nu are antecedente penale, instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate. Întrucât sunt îndeplinite și celelalte condiții prev de art. 86¹. pen. executarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatei a fost suspendată sub supraveghere, stabilindu-se termen de încercare în condițiile art. 86².pen, precum și măsurile de supraveghere menționate mai sus.

Faptele inculpatei care, în baza aceleiași rezoluții infracționale ștampilat adeverințe de venit cu ștampila și. Agricol . pe care ulterior a înscris date nereale întrunesc elementele constitutive a! infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290.pen. cu apl art. 41 al. 2.pen.

Faptele inculpatei care, împreună cu inculpata, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a solicitat un număr de 11 de credite in numele unor persoane ce figurau ca salariate ale și. Agricolă . deși in realitate nu erau angajate, completând o parte din angajamentele de plată ale giranțil fictivi și a furnizat adeverințe de venit inculpatei pentru a le folosi la întocmir unor contracte de credit fictive inducând-o astfel in eroare pe partea vătămată de Credit D și cauzându-i un prejudiciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al. 1,2,3 pen. cu aplic. art.41 al.2.

La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatei, prima instanță a avut în vedere prevederile art. 72 alin. 1.pen. respectiv limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru infracțiunile săvârșite de inculpată, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatei, precum și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Faptele reținute în sarcina inculpatei prezintă un pericol social concret, constând în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei juridice, rezultatul periculos constând în diminuarea patrimoniului părții civile prin înșelăciune, în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la credibilitatea cetățenilor în validitatea înscrisurilor sub semnătură privată.

Inculpata a fost sinceră în faza de urmărire penală recunoscând săvârșirea faptei, dar în fața instanței sa refuzat să dea declarație.

Din fișa de cazier a inculpatei a rezultat că aceasta nu are antecedente penale.

În raport de criteriile de individualizare prezentate, prima instanță a condamnat inculpata în limitele prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 215 al.1,2,3 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen.și la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 și pen. cu aplicarea art.41 alin. 2.pen.

În ceea ce privește individualizare executării pedepsei rezultantă, având în vedere că inculpata a avut un comportament sincer, că nu are antecedente penale, prima instanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate. Întrucât sunt îndeplinite și celelalte condiții prev de art. 86¹. pen. executarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatei a fost suspendată sub supraveghere, stabilindu-se termen de încercare în condițiile art. 86².pen. precum și măsurile de supraveghere menționate mai sus.

Faptele inculpatei care, în baza aceleiași rezoluții infracționale a ștampilat adeverinte de venit cu ștampila și. Agricolă, pe care ulterior a înscris date nereale întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped, de art. 290.pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen.

Faptele învinuitei, care, împreunâ cu inculpata, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a solicitat un număr de 11 de credite n numele unor persoane ce figurau ca salariate ale și. Agricolă . deși in realitate nu erau angajate, completând o parte din angajamentele de plată ale giranților fictivi și a furnizat adeverințe de venit inculpatei pentru a le folosi la întocmirea unor contracte de credit fictive inducând astfel în eroare pe partea vătămată de Credit și cauzându-i un prejudiciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de inșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al.1,2,3 pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatei, prima instanță a avut în vedere prevederile art. 72 alin. 1.pen. respectiv limitele de pedeapsă fixate de legiuitor pentru infracțiunile săvârșite de inculpată, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatei, precum și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.

Faptele reținute în sarcina inculpatei prezintă un pericol social concret, constând în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei juridice, rezultatul periculos constând în diminuarea patrimoniului părții civile prin înșelăciune, în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la credibilitatea cetățenilor în validitatea înscrisurilor sub semnătură privată.

Inculpata a fost sinceră în faza de urmărire penală recunoscând săvârșirea faptei, dar în fața instanței a refuzat să dea declarație

Din fișa de cazier a inculpatei a rezultat că aceasta nu are antecedente penale.

În raport de criteriile de individualizare prezentate, prima instanță a condamnat inculpata în limitele prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa, la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 215 al.1,2,3 pen. cu aplic. art. 41 al.2 pen.și la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 și pen. cu aplicarea art.41 alin. 2.pen.

În ceea ce privește individualizare executării pedepsei rezultantă, având în vedere că inculpata a avut un comportament sincer, că nu are antecedente penale, prima instanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate. Întrucât sunt îndeplinite și celelalte condiții prev de art. 86¹. pen. executarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatei a fost suspendată sub supraveghere, stabilindu-se termen de încercare în condițiile art. 86².pen.

Faptele inculpatului care, în calitate de președinte al Cooperativei de credit nu și-a respectat obligațiile ce-i reveneau și prin aceasta a dat posibilitatea creării unei pagube în gestiunea societății întrunesc elementele constitutive ale nfracțiunii de neglijentă de serviciu prev. și ped. de art.249 pen. cu aplic. art. 41 al. 2.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost stabilită în sarcina inculpatului, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1.pen. reținând că, în ceea ce privește pericolul social, acesta este unul concret, specific infracțiunii, prin faptă aducându-se atingere relațiilor sociale referitoare la obligațiile funcționarului public în legătură cu serviciul.

Cu privire la persoana inculpatului, prima instanță a reținut că acesta a avut un comportament nesincer atât în faza de urmărire penală, cât în faza de judecată, iar din fișa de cazier judiciar rezultă că nu are antecedente penale.

Având în vedere aceste considerente, s-a apreciat că o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, este necesară pentru atingerea scopului special prev. de art. 52.pen.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a executării pedepsei, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, prima instanță a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate. Întrucât sunt îndeplinite și celelalte condiții prev de art. 81. pen. executarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului a fost suspendată condiționat, stabilindu-se termen de încercare în condițiile art. 82.pen.

În ceea ce privește acțiunea civiă, s-a constatat de către prima instanță că, în faza de urmărire penală, partea vătămată de Credit D a apreciat valoarea prejudiciu cauzat la suma de 1.207.963.000 lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă in cauză.

s-a constituit parte civilă cu suma de 40.000.000 lei daune morale și cheltuieli de judecată, dar a renunțat în faza de judecată la pretenții (vol 1, fila 59).

s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000.000 lei, dar ulterior, tot în faza de urmărire penală, în declarația de la fila 1348 dos, a arătat că nu are pretenții civile de la inculpate, fapt menționat și in fața instanței (vol 1, fila 59).

- s-a constituit parte civilă cu suma de 40.000.000 lei, dar a renunțat în faza de judecată la pretenții (vol 1, fila 59).

s-a constituit parte civilă în cauză fără a preciza suma, arătând că solicită cheltuielile de transport (fila 277 dos ), arătând în fața instanței că își menține pretențiile (vol 1, fila 45).

s-a constituie parte civilă cu suma de 20.000.000 lei, dar a renunțat la pretențiile formulate (vol 1, fila 45).

s-a constituit parte civilă cu suma de 40.000.000 lei, dar a renunțat în faza de judecată la pretenții (vol 1, fila 59).

s-a constituit parte civilă fâră a preciza suma arătând că solicită cheltuielile de transport (fila 303 dos )

s-a constituit parte civilă fâră a preciza suma, dar a renunțat în faza de judecată la pretenții (vol 1, fila 59)

a s-a constituit parte civilă cu suma de 10. 000.000 lei reprezentând cheltuielile de transport și lipsa de la serviciu fila 324 dos, arătând în fața instanței că își menține pretențiile (vol 1, fila 45)

s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000.000 penală în declarația de la fila 689 în faza de urmărire penală, arătând în fața instanței că își menține pretențiile (vol 1, fila 45).

s-a constituit parte civilă cu suma de 2.000.000 lei, prejudiciu moral și material, fila 1129 dos, arătând în fața instanței că își menține pretențiile (vol 1, fila 45)

s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000.000 lei, reprezentând cheltuielile de transport, fila 1528 dos, arătând în fața instanței că își menține pretențiile (vol 1, fila 63)

În ceea ce privește răspunderea civilă a inculpatelor, prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 - 999.civ, respectiv existența faptei, conduita culpabilă a făptuitoarelor, un prejudiciu material produs părții vătămate de credit D, precum și raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Din actele de control și expertiza financiar contabilă întocmită în cauză, prima instanță a reținut că inculpata a ordonat la plată 77 de contracte falsificate din care 57 falsificate de ea cu ajutorul celorlalte inculpate, 11 falsificate de inculpata și 9 de inculpatele și, în valoare totală de 1.201.000.000 lei, inculpata creând și un prejudiciu de 6.963.000 lei vechi prin delapidare, la care aceasta din urmă a fost obligată să îl plătească părții civile, inculpata însușindu-și această sumă de bani din gestiune.

A mai rezultat, de asemenea, că, din suma totală de 1.201.000.000 lei vechi, unitatea a încasat ca fond social suma de 64.400.000 lei ca fond social creditelor fictive, suma de 21.700.000 lei ca părți sociale aferente creditelor fictive și suma de 437.811.145 lei vechi a fost achitată ca rate de credit scadente creditelor fictive, astfel că s-a creat un prejudiciu de 676.088.855 lei vechi, la care s-a adăugat suma de 120.120.185 lei vechi calculată până la data de 31.03.2004.

Prin urmare, având în vederea că inculpatele au indus în eroare partea vătămată cu prilejul întocmirii celor 77 de contracte, acestea vor răspunde solidar pentru paguba de 676.088.855 lei vechi și dobânda contractuală de la data scadenței fiecărui contract în parte și până la achitarea totală a debitului, a apreciat prima instanță.

Referitor la celelalte păți civile, persoane fizice în numele cărora s-au întocmit contractele de credit fictive, sau au figurat ca giranți, prima instanță a reținut că pretențiile nu au fost dovedite, nici una din părți nu a făcut dovada cheltuielilor ocazionate de audierea la poliție, motiv pentru care a respins pretențiile formulate de părțile civile, și.

S-a luat act că părțile civile, -, au renunțat la pretențiile civile.

Au fost avute în vedere prevederile art. 191,.pr.pen. inculpații fiind obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații, și, în termenul prevăzut de lege.

În motivele de apel depuse la dosar, fila 48, apelanta inculpată a criticat sentința penală apelată pentru motive de netemeinicie și nelegalitate și, în consecință, a solicitat următoarele:

- pe latură penală a solicitat desființarea în parte a sentințe penale apelată, și în rejudecare să se dispună reducerea pedepsei aplicată, cu orientare spre minimul general, cu aplicarea măsurii suspendării condiționate a executării pedepsei. De asemenea, s-a solicitat să se rețină în sarcina sa doar infracțiunea de delapidare prevăzută de disp. art. 215 ind. 1.Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal, înlăturându-se celelalte infracțiuni reținute în sarcina sa, respectiv cele de înșelăciune, fals material în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals.

- pe latură civilă se solicită desființarea în parte a sentinței apelată, cu reținerea cauzei spre rejudecare, urmând a se stabili în sarcina sa suma de 34.062 RON, conform calculului efectuat în concluziile scrise depuse la instanța de fond, să se înlăture efectele instituției solidarității în ceea ce privește suma menționată de către inculpată, diferența de sumă urmând a rămâne în sarcina celorlalte inculpate. Cu privire la dobânzile stabilite prin sentința penală apelată, se solicită înlăturarea tuturor dobânzilor aplicate la contractele de împrumut reținute în sarcina inculpatei.

Apelantul inculpat, în motivele sale de apel, depuse la dosar, fila 27, criticat, de asemenea, sentința penală apelată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, și a solicitat admiterea apelului, în baza art. 379 pct. 1 lit. a C.P.P. desființarea sentinței atacată, reținerea cauzei spre rejudecare și, în consecință, pronunțarea unei hotărâri judecătorești de achitare a acestuia, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat C.P.P. la art. 10 lit. a C.P.P. dat fiind că, din probele adminJ. în cauză, nu a rezultat vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În susținerea apelului se precizează că prima instanță nu a arătat în concret care erau obligațiile de serviciu prevăzute în fișa postului în sarcina inculpatului și au fost încălcate de acesta, se apreciază că nu se face vinovat pentru angajarea casierei deoarece dosarul a fost verificat de forul ierarhic. Cu privire la carnetele de membru semnate și ștampilate în alb, inculpatul susține că acestea nu aveau regim special și exista nici un impediment ca oricine să ridice aceste carnete inclusiv inculpata.împrejurarea că inculpatul nu a luat măsuri pentru ca dosarele de credit să fie completate cu copii ale actelor de stare civilă nu are relevanță, deoarece rezultatul socialmente periculos al activității infracționale al inculpatei sap rodus și în situația unor dosare complet. Conform regulamentului, contabilului șef îi revenea obligația de a supune controlului financiar preventiv operațiunile efectuate și de a organiza circulația documentelor, dar față de aceasta sad ispus neînceperea urmăririi penale, pentru infracțiunea prevăzută de art. 249.Cod Penal, în dosarul nr.2062 P 2005 al Parchetului d e pe lângă Judecătoria Timișoara, situație în care nu se justifică condamnarea inculpatului. Împrejurarea că două contracte nu poartă viza de control preventiv,dar pentru acestea casiera a emis dispoziție de plată, nu poate fi decât răspunderea directă a acesteia, față de dispozițiile Regulamentului.

Apelanta inculpată a solicitat admiterea apelului, nemotivând în scris apelul declarat.

Apelantele inculpate și, nu au motivat în scris apelurile declarate. La termenul de judecată din data de 28.01.2008, apărătorul ales al acestora, avocat, a solicitat amânarea pronunțării în vederea depunerii concluziilor scrise, cerere admisă de către tribunal, motiv pentru care a fost amânată pronunțarea la datele de 04.02.2008 și 08.02.2008.

Prin serviciul registratură, la data de 04.02.2008, apelantele au solicitat redeschiderea dezbaterilor și încuviințarea administrării unor probe, respectiv audierea martorilor Rata și și efectuarea unei expertize contabile, iar în situația în care nu se va admite această cerere, înțelege să recuze,completul de judecată compus din președinte a și celălalt judecător nominalizat pe afișajul public să judece această cauză, și la data de 07.02.2008, apelantele menționate mai sus, au depus un înscris prin care au adus la cunoștința tribunalului faptul că, întrucât au formulat cerere de strămutare a judecății cauzei, cerere anexată în copie, și au solicitat redeschiderea dezbaterilor, pentru aceste considerente, în situația în care nu se va da curs acestei cereri,suntem nevoite din stare de necesitate și cu bună credință să recuzăm completul de judecată format din D-na Președinta și deoarece ați refuzat să redeschideți dezbaterile ,invocând în drept dispozițiile art. 48 lit. d p Cod Penal, interes sub orice formă nematerială.

La termenul de judecată din 28.01. 2008, apelantele și nu au solicitat probe pentru a fi puse în discuția părților, astfel că, declarând încheiată cercetarea judecătorească în apel,s-a acordat cuvântul părților pentru a pune concluzii, iar amânarea pronunțării a fost dispusă la cererea apelantelor pentru a depune concluzii scrise, art. 306.C.P.P. prevăzând această posibilitate, dar nu și pe aceea a redeschiderii dezbaterilor pentru a se discuta probațiunea ce nu a fost solicitată în timpul desfășurării dezbaterilor.

Părțile pot formula cereri de strămutare a cauzei, acestea se depun și se soluționează la Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 3.C.P.P. poate dispune suspendarea judecării cauzei, iar dacă această dispoziție nu a fost dată, soluționând cererea în condițiile art. 60.C.P.P. în situația admiterii acesteia, se indică instanța care va soluționa cauza, actele care se mențin, iar în situația în care cauza a fost soluționată în fond, hotărârea pronunțată este desființată potrivit art. 60 alin 4 din

C.P.P.

Cererea de recuzare, potrivit art. 51.Cod Penal, poate fi formulată de părți în cursul judecății, iar în speță dezbaterea în fond a cauzei s-a încheiat, cererile fiind depuse după data de 28.01.2008.

Având în vedere cele reținute, nu se impune redeschiderea dezbaterilor pentru motivele invocate de inculpatele și.

Prin DP nr.67/A/08.02.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în temeiul art. 379 pct. 1, lit. b din Codul d e Procedură Penală, s-au respins ca nefondate apelurile formulate de către inculpatele apelante, domiciliată în comuna Român, sat nr. 8, jud. T, domiciliată în comuna Român, sat nr. 226, jud. T, domiciliată în T,-, bloc 91,. 1,. 4, jud. T, domiciliată în comuna Român nr. 390, jud. T, și de inculpatul apelant, domiciliat în comuna nr. 810, jud. T.

În temeiul dispozițiilor art. 192 aliniat 2 și 4 din Codul d e Procedură Penală, a obligat pe fiecare dintre apelanți la câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel, din analiza motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2.C.P.P. a constatat următoarele:

Inculpata a solicitat, atât în fața primei instanțe, cât și în apel, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa în rechizitoriu, în sensul de a se reține doar infracțiunea de delapidare în formă continuată prevăzută de art. 215¹.Cod Penal, deoarece nu poate fi reținută infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal deoarece nu există pagubă, nu au fost folosite nume sau calități mincinoase, deoarece tot ceea ce a făcut sau a semnat, a făcut în nume propriu, iar persoanele în numele cărora au fost încheiate contractele nu au semnat aceste acte și nu au avut cunoștință de încheierea lor, deci nu puteau fi induse în eroare, iar infracțiunile de fals prevăzută de art. 290.p și uz de fals prevăzută de art. 291.Cod Penal sunt absorbite de infracțiune de delapidare, fiind chiar mijloacele care au dus îndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii, dar susținerile acesteia nu sunt întemeiate.

Infracțiunea de înșelăciune în convenții prin inducerea în eroare a membrilor Consiliului de Administrație, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în scopul de a obține, atât pentru inculpata, cât și pentru inculpatele, și, un folos material injust, și a fost săvârșită prin nume și calități mincinoase cu prilejul încheierii și avizării celor 77 de contracte de credit, a fost săvârșită de inculpata față de partea vătămată, constituită parte civilă de Credit, în prezent de Credit Data și nu față de titularii contractelor de credit cum greșit susține inculpata, iar din expertiza contabilă ce s-a efectuat în cauză rezultă care este prejudiciul cauzat prin înșelăciune, respectiv s-a stabilit de către expertul, la data de 28.03.2007, că,în evidența contabilă a Cooperativei, doamna figurează cu un debit de 686.567.394 lei, ca urmare a prejudiciului creat din contractele de credit încheiate în perioada martie 2002 - decembrie 2004 (fila 154 vol II, dosarul instanței de fond), rezultă că fapta săvârșită de inculpată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă continuată, încadrarea juridică reținută de instanța de fond, cea prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin 2.Cod Penal, fiind legală și temeinică.

În mod corect prima instanță a pus în discuția părților și a dispus schimbarea încadrării juridice din complice în autor la infracțiunea de înșelăciune, rezultând din probele adminJ. forma de participare la săvârșirea faptei.

Susținerile inculpatei, că infracțiune de fals și uz de fals sunt absorbite de infracțiunea de delapidare, este greșită, deoarece aceste infracțiuni au servit pentru realizarea infracțiunii de înșelăciune.

Faptele inculpatei care a înscris date nereale pe actele necesare acordării a 77 de credite și a înscris date nereale pe mai multe adeverințe de venit folosite în același scop, înșelarea părții vătămate și însușirea în mod repetat a unor sume de bani, acestea fiind săvârșite cu intenție directă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev de art. 290.Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2.

Cod Penal

În baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpata a folosit adeverințe de venit falsificate de alte persoane, cunoscând faptul că acestea sunt nereale în vederea însușirii mai multor sume de bani din gestiune, faptele acesteia întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 291.p cu aplic. art. 41 alin. 2.

Cod Penal

Infracțiunea de delapidare în formă continuată este recunoscută de inculpată, iar prin expertiza contabilă în mod corect sas tabilit prejudiciul cauzat de inculpată ca fiind suma de 6.963.000 lei.

Prima instanță a reținut corect starea de fapt în ceea ce o privește pe inculpata, încadrarea în drept dată faptelor fiind legală, și a apreciat că există vinovăție sub forma intenției directe, a condamnat - o pe aceasta pentru faptele reținute în sarcina sa, aplicând apoi regulile concursului de infracțiuni prevăzute de art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod Penal, iar pentru individualizarea pedepselor a aplicat și respectat criteriule generale de individualizare prevăzute de art. 72.Cod Penal, a fost avută în vedere de instanța de fond, întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpată, gradul de pericol social al faptelor comise de inculpată, constând în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei și modalitatea concretă de săvârșire, rezultatul produs fiind prejudiciul cauzat părții civile prin infracțiunile de înșelăciune și delapidare, aducându-se atingere relațiilor sociale referitoare la credibilitatea cetățenilor în validitatea actelor sub semnătură privată și modalitatea concretă de săvârșire a acestora, atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatei, atât în timpul urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești, recunoașterea faptelor comise, comportamentul avut de inculpata înainte de săvârșirea faptelor, nefiind cunoscută cu antecedente penale, astfel că, atât cuantumul pedepsei rezultante aplicată, cât și modalitatea de executare a acesteia, prin suspendarea sub supraveghere a acesteia, sunt de natură să realizeze scopul represiv, educativ și preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52.Cod Penal, aplicarea unei pedepse cu închisoarea care apoi să fie suspendată condiționat nu este suficientă pentru a asigura scopul educativ al pedepsei.

Criticile formulate de apelantă cu privire la modul de soluționare a laturii civile a cauzei sunt neîntemeiate, deoarece prima instanță a stabilit, conform expertizei, paguba creată de inculpata prin infracțiunea de delapidare și a obligat-o pe aceasta să o plătească singură părții civile, respectiv suma de 696 RON, deoarece valorile exprimate în expertiză sunt în lei vechi (ROL), iar pentru prejudiciul produs prin infracțiunea de înșelăciune, prin expertiza contabilă s-a stabilit prejudiciul total cauzat părții vătămate de toate inculpatele în sarcina cărora a fost reținută această infracțiune, precizându-se că nu există elemente suficiente în contabilitate pentru a calcula separat prejudiciul cauzat de fiecare inculpată, astfel încât le-a obligat în solidar pe inculpatele, și la plata sumei de 67.608, 88 RON.

Pentru stabilirea prejudiciului cauzat de inculpate, pentru încadrarea în drept a faptelor și angajarea răspunderi penale, are relevanță paguba cauzată la data săvârșirii infracțiunii, dar partea civilă are dreptul la recuperarea întregului prejudiciu cauzat, inclusiv a beneficiului nerealizat. cooperativei de credit conform contractelor de creditare este credit cu dobândă, astfel că, pentru a-și recupera întreaga pagubă, în mod corect prima instanță a obligat inculpatele la plata în continuare a dobânzilor contractuale până la data plății, cu titlu de daune materiale.

Susținerile inculpatei, privind stornarea oricăror dobânzi începând cu data controlului, nu sunt dovedite și nici motivate în drept.

Având în vedere cele reținute și constatând legală și temeinică sentința apelată, raportat la criticile formulate de inculpata, s-a apreciat ca nefondat apelul declarat de aceasta.

Apelul declarat de inculpata nu a fost motivat în scris, iar oral s-a susținut că faptele pentru care a fost condamnată inculpata nu au fost săvârșite de aceasta, astfel că se impune achitarea acesteia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a p Cod Penal rap. la art. 10 lit. c din C.P.P. susținere neîntemeiată și contrazisă de probele adminJ. în cauză.

La solicitarea inculpatei, inculpata și învinuita i-au predat adeverințe de venit semnate și ștampilate cu ștampila -., ulterior acestea erau completate cu date fictive de către inculpata sau de și erau atașate la contractele de creditare întocmite fictiv, iar banii încasați în baza acestor contracte erau împărțiți între cele două inculpate.

Inculpata avea la rândul său un contract de credit, fiind restantă la plata ratelor și, sfătuită de inculpata, a completat 9 cereri de acordare de credit în numele altor persoane, a atașat la acestea adeverințe de venit pe care parțial le-a completat și semnat, de asemenea a completat și semnat o parte din angajamentele de plată ale giranților care erau tot persoane fictive, iar urmare a avizării creditării, și-a însușit sumele de bani pentru aceste contracte.

În timpul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, inculpata a recunoscut săvârșirea faptelor, confirmate și prin declarațiile inculpatei și învinuitei, care se coroborează cu contractele depuse la dosar și anexele la aceste contracte, aflate în dosarul de urmărire penală, iar prejudiciul cauzat părții vătămate, constituită parte civilă, a fost stabilit prin expertiza contabilă efectuată în cauză.

Faptele inculpatei, de a ștampila cu ștampila - mai multe adeverințe de venit pe care apoi a completat date nereale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290.Cod Penal cu aplic. art. 41 alin 2.p și a fost săvârșită cu intenție directă.

Faptele aceleiași inculpate care, în baza aceleași rezoluții infracționale, a completat 9 cereri de credit în numele altor persoane, completând o parte din angajamentele de plată și o parte din angajamentele de plată ale giranților fictivi, la care a atașat adeverințe de venituri fictive, inducând în eroare partea vătămată de Credit D la încheierea și avizarea contractelor de credit, cauzându-se prejudiciul stabilit prin expertiza contabilă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3, din Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod Penal, fiind săvârșită cu intenție directă.

Stabilind corect starea de fapt pentru faptele reținute în sarcina inculpatei, pe baza probelor adminJ. în cauză, prima instanță a făcut o legală încadrare în drept a acesteia, iar pentru individualizarea pedepselor aplicate inculpatei a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72.Cod Penal Instanța de fond a reținut atitudinea sinceră a inculpatei, atât în timpul urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești, aceasta recunoscând săvârșirea faptei, dar și conduita anterioară a inculpatei care nu are antecedente penale, gradul de pericol social al faptelor comise de inculpată constând în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la patrimoniul persoanei, modalitatea concretă de săvârșire, rezultatul produs fiind prejudiciul cauzat părții civile prin infracțiunea de înșelăciune, aducându-se atingere relațiilor sociale referitoare la credibilitatea cetățenilor în validitatea actelor sub semnătură privată, aplicând pedepse orientate spre minimul special, iar atât cuantumul pedepsei rezultantă 3 ani închisoare, cât și modalitatea de executare a acesteia, fiind suspendată sub supraveghere executarea pedepsei, realizează scopul represiv, educativ și preventiv al pedepsei, prevăzut de art. 52.Cod Penal Având în vedere înțelegerea existentă între inculpata și, prima instanță a dispus obligarea în solidar a inculpatelor la recuperarea prejudiciului stabilit de expertiza contabilă efectuată în cauză.

Pentru considerentele expuse, s-a reținut că apelul declarat de inculpata este nefondat.

Inculpatele și au declarat apel, dar nu l-au motivat, și deși s-a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea apărătorului ales al inculpatelor să depună concluzii scrise, acestea nu s-au depus.

Având în vedere apărările formulate de inculpate în primă instanță și materialul probator administrat în cauză, analizând din oficiu legalitatea și temeinicia sentinței apelată, s-a constatat că prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatelor.

În timpul urmăririi penale, inculpatele și au dat declarații în care descriu faptele și recunosc că au completat 11 cereri de credit pe numele altor persoane, au completat adeverințe de venit ștampilate de Societatea Agricolă . din Român și - SRL, de asemenea au fost completate angajamente de plată pentru giranți, dar susțin că au procedat în acest mod deoarece așa au fost sfătuite de inculpatul și contabila șefă, iar pentru 8 dintre aceste contracte au primit aprobare, inculpata a fost personal la președintele părții vătămate pentru aprobare (declarațiile sale sunt la filele 513 - 517 din. I dosar UP), iar inculpata confirmă aceeași stare de fapt ( declarațiile sale sunt la filele 518 - 521 vol. I dosar UP.). Inculpatele susțin că pentru contractele completate pe numele G și G, inculpata le-a comunicat că nu au fost aprobate, astfel că nu au ridicat banii, aceștia fiind încasați de casieră. Împrejurarea că inculpatele au întocmit acte false și le-au folosit pentru obținerea unor credite, fiind sfătuite de alte persoane, nu le exonerează de răspundere penală, cu atât mai mult cu cât susținerile lor nu sunt susținute de declarațiile inculpatului și cea a lui. În fața instanței inculpatele au refuzat să dea declarații, dar au depus în scris precizări în care sugerează că partea vătămată ar fi avut debite anterior încheierii acestor contracte și prin plângerea depusă încearcă acoperirea lor, însă aceasta este contrazisă de declarația lui dată în fața instanței, iar martora, fosta casieră, nu a fost de acord să dea declarații, fiind în prezent soția inculpatului.

Faptele inculpatei care a ștampilat adeverințe de venit cu ștampila - SRL și Societatea Agricolă . pe care le-a completat cu date nereale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290.Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, fiind reținută vinovăția inculpatei sub forma intenției directe.

Faptele inculpatei care, împreună cu inculpata, a solicitat 11 credite pe numele unor persoane care figurau ca și angajați la - SRL și Societatea Agricolă . dar în realitate aceștia nu erau angajații acestor societăți, completând și o parte din angajamentele de plată ale giranților fictivi și furnizând adeverințe de venit inculpatei pentru ale folosi la întocmirea altor contracte fictive, inducând în acest mod în eroare pe partea vătămată e Credit D, producându-i prejudiciul stabilit prin expertiza contabilă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3,.Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, reținând vinovăția acesteia sub forma intenției directe.

Individualizarea pedepselor aplicate inculpatei este corectă, fiind aplicate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72.Cod Penal, respectiv atitudinea sinceră manifestată de aceasta în timpul urmăririi penale, lipsa antecedentelor penale, dar și gravitatea faptelor comise, raportat la gradul de pericol social al infracțiunilor și la modalitatea concretă de săvârșire a acestora, apreciind că, atât cuantumul pedepsei rezultantă de 3 ani închisoare, cât și modalitatea e executare a acesteia, suspendarea executării sub supraveghere, prevăzută de art. 86¹.Cod Penal, realizează scopul represiv, educativ și preventiv al pedepsei prevăzut de art. 52.

Cod Penal

Faptele inculpatei care a ștampilat adeverințe de venit cu ștampila Sc SRL și Societatea Agricolă . pe care apoi a înscris date nereale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 290.Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 .p., fapte săvârșite cu vinovăție sub forma intenției directe.

Corect a fost reținută de prima instanță în sarcina acestei inculpate și infracțiunea de înșelăciune în convenții, în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3.Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, modalitatea de săvârșire fiind descrisă mai sus la prezentarea infracțiunii pentru inculpata, fapta fiind comisă cu vinovăție sub forma intenției directe.

Individualizarea pedepselor aplicate inculpatei respectă criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72.Cod Penal, fiind avute în vedere gradul e pericol social al faptelor și modalitatea concretă de comitere, dar și atitudinea sinceră a inculpatei și lipsa antecedentelor penale, astfel că pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere, realizează scopul represiv, educativ și preventiv al pedepsei astfel cum este prevăzut de art.52

Cod Penal

Apărările inculpatelor, în sensul că vinovații principali în cauză sunt președintele și contabila șefă, nu au fost reținute de instanță deoarece inculpatul nu recunoaște că a avut cunoștință de faptele comise de acestea în modalitatea reținută mai sus, și dacă au existat discuții, acestea au fost generale, vizând posibilitatea de creditare la nivel de principiu, iar contabila șefă nu este parte în cauză, față de aceasta s-a disjuns cauza, iar cu privire la această soluție nu au fost formulate contestații în cauză, iar soluția pronunțată în dosarul disjuns nu a fost contestată de nimeni.

Soluționând latura civilă a cauzei, prima instanță a avut în vedere expertiza contabilă efectuată în anul 2006 și suplimentele din 2007, prin care au fost analizate toate contractele de credit și au fost avute în vedere plățile efectuate până la data întocmirii primului raport, 22.05. 2006, aflat la filele 202-205, I dosar primă instanță, deci și chitanțele de plată depuse la dosar și care au stabilit prejudiciul, urmare a verificării evidențelor contabile ale părții vătămate.

Susținerile inculpatului din apel sunt nefondate deoarece reținerea de către prima instanță a nerespectării Regulamentului Cadru de organizare și funcționare a Cooperativei de Credit este corectă. Acest regulament se găsește în dosarul de urmărire penală, volumul I, filele 32-40, iar la capitolul,principalele atribuții ale conducătorilor cooperativei de credit și ale compartimentelor funcționale", sunt prevăzute obligațiile președintelui cooperativei, fila 34, din care rezultă că acesta coordonează activitatea unității, angajează, promovează și desface contractele de muncă ale personalului de execuție al cooperativei de credit. Compartimentul de creditare este subordonat președintelui.

În calitatea de președinte, inculpatul răspundea de angajarea personalului de execuție, deci a casierei, motiv pentru care trebuia să organizeze un concurs pentru aceasta, dar nu a procedat în acest mod, iar împrejurarea că forul superior a avizat angajarea acesteia fără a îndeplini condițiile legale, nu îl exonerează pe acesta de răspunderea pentru angajarea avizată, deoarece din dosar nu rezultă că acesta a semnalat lipsa diplomei de bacalaureat a casierei sau că i-a pus în vedere acesteia să facă dovada existenței acestui act.

Împrejurarea că pentru contabilul șef nu s-a dispus trimiterea în judecată, excede obiectului cauzei, deoarece inculpatul nu este exonerat de răspundere pentru obligațiile stabilite prin Regulamentul cadru și Normele de creditare, chiar dacă pentru anumite activități există și alte persoane responsabile, în speță contabilul șef și casiera, sau dacă a delegat propriile atribuții.

Contabilul șef a fost audiat în instanță, dar a răspuns generic, afirmând că nu își aduce aminte dacă anumite persoane fizice au contractat credite pentru a finanța persoane juridice, dosarele de creditare erau întocmite de casieră și erau controlate preventiv de către ea, semnate de președinte și prezentate Consiliului de Administrație, dar pentru că actele anexate erau semnate și ștampilate, nu avea dubii cu privire la acestea, dar instanța de fond nu a analizat în mod special această declarație, deoarece există contracte care nu poartă viza contabilului șef, dar sunt semnate de președinte și, din declarațiile inculpatelor și, rezultă că acestea au fost sfătuite de inculpatul cum să procedeze pentru a beneficia de credit, și au mers personal la acesta pentru semnarea actelor, iar inculpatul nu a negat.

Ceea ce își amintește sau nu martora are mai puțin relevanță deoarece există un proces verbal de control încheiat la data de 15.11.2002, semnat de inculpatul, prin care s-a stabilit obligația ca, la depunerea dosarului de credit, să se anexeze copiile actelor de identitate, dar nu a mai efectuat verificări în acest sens.

Împrejurarea că inculpata a făcut plăți fără semnătura contabilului șef, încălcând dispozițiile din Norme, nu îl exonerează de răspundere pe inculpatul, iar numărul contractelor semnate de acesta singur are relevanță doar la individualizarea pedepsei.

Cu privire la modul de gestionare a carnetelor, chiar dacă nu există o dispoziție expresă, există obligația președintelui de a coordona întreaga activitate a unității pentru ca aceasta să funcționeze normal și dacă această obligație era îndeplinită nu era posibilă activitatea infracțională a inculpatei și apoi a celorlalte inculpate și nici nu s-ar fi creat o pagubă părții vătămate.

Instanța de fond a reținut corect că faptele inculpatului, de a nu-și respecta obligațiile care îi reveneau în calitate de președinte al cooperativei de credit, prin aceasta dând posibilitatea creării prejudiciului stabilit prin expertiza contabilă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 249.Cod Penal cu aplic. art. 41 alin. 2.

Cod Penal

Pentru a individualiza pedeapsa aplicată inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72.Cod Penal, gradul de pericol social al faptei, atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la obligațiile funcționarului public, atitudinea procesuală a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, astfel că pedeapsa aplicată, de 6 luni închisoare pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării în condițiile art. 81.Cod Penal, este de natură să realizeze scopul represiv, educativ și preventiv prevăzut de art. 52.

Cod Penal

Văzând cele reținute și apreciind legală și temeinică sentința apelată, în baza art. 379 pct. 1, lit. b din Codul d e Procedură Penală, instanța de apel a respins ca nefondate apelurile formulate de către inculpatele apelante, .

În baza dispozițiilor art. 192 aliniat 2 și 4 din Codul d e Procedură Penală, a obligat pe fiecare dintre apelanți la plata sumei de câte 150 lei cheltuieli judiciare către stat și a dispus plata din fondul MJ a sumei de 100 lei către Baroul Timiș, reprezentând onorariul avocatului din oficiu pentru inculpata.

Împotriva DP nr. 67/A/08.02.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, au declarat recurs inculpații, și.

Pentru inculpata s-a solicitat, în principal, trimiterea cauzei la parchet, deoarece urmărire penală este lacunară, iar în subsidiar s-a solicitat achitarea.

Pentru inculpatul, s-a solicitat achitarea în baza art.10 lit.a

C.P.P.

Pentru inculpații, și s-a solicitat de către avocatul desemnat din oficiu, trimiterea cauzei la parchet, iar în subsidiar reducerea pedepselor aplicate.

Recursurile sunt nefondate.

Analizând decizia penală recurată, în raport cu cele solicitate în apărare, precum și de celelalte părți și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului administrat și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.

În privința cererilor de trimitere a cauzei la parchet se constată că nu s-a invocat nici un motiv din cele prev. de art. 332.C.P.P. care să justifice această soluție.

Art.332 C.P.P. reglementează în mod expres cazurile când se poate lua măsura restituirii cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, cum nu s-a invocat niciuna din situațiile reglementate de textul menționat nu poate fi reținută această cerere formulată în apărare.

În privința inculpatei, se constată că aceasta a avut un contract de credit și fiind restantă la plăți și sfătuită de inculpata a completat 9 cereri de acordare de credit în numele altor persoane, a atașat la acestea adeverințe de venit pe care parțial le-a completat și semnat. De asemenea, a completat și semnat o parte din angajamentele de plată a giranților persoane fizice, iar ca urmare a avizării creditării și-a însușit sumele de bani aferente contractelor.

Această stare de fapt este confirmată prin declarațiile inculpatei și a numitei, prin contractele și anexele depuse la dosar, prin prejudiciul stabilit prin expertiză și prin declarațiile inculpatei date în faza de urmărire penală.

În consecință se apreciază că cererea de achitare a inculpatei nu poate fi reținută, deoarece nu se întemeiază pe probele adminJ. în dosar.

Referitor la inculpatul se constată că, în mod corect instanța a reținut că acesta, conform Regulamentului Cadru de organizare și funcționare a Cooperativei de Credit, coordonează activitatea unității, angajează, promovează și desface contractele de muncă ale personalului de execuție al cooperativei de credit, iar compartimentul de creditare era subordonat președintelui.

Din declarațiile inculpaților și, rezultă că inculpatul le-a sfătuit cum să procedeze pentru a beneficia de un credit și au mers personal la acesta pentru semnarea actelor, iar faptul că au mai existat nereguli în creditare, imputabile și altor persoane, nu îl exonerează pe inculpat de răspundere.

În consecință, se apreciază că instanța în mod corect a reținut că inculpatul în calitatea lui de președinte al cooperativei de credit nu și-a respectat sarcinile statutare și prin aceasta a dat posibilitatea creării unei pagube în gestiunea societății, săvârșind infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută și pedepsită de art.246 Cod Penal, cu aplicarea art.42

Cod Penal

În privința pedepselor, atât în ceea ce privește cuantumul acestora cât și ca modalitate de executare, se apreciază că, instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 Cod Penal, pedepsele acordate fiind de natură a conduce la realizarea scopului prev.de art.52

Cod Penal

Așa fiind, Curtea apreciază că, în raport cu dispozițiile art.385⁹C.P.P. nu există temeiuri de fapt sau de drept care să conducă la modificarea hotărârii, urmând ca în baza art.385¹⁵pct.1, lit.b C.P.P. recursurile declarate să fie respinse ca nefondate.

Potrivit art.192 alin.2 recurenți C.P.P. vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge recursurile declarate de inculpații, și împotriva deciziei penale nr.67/A din 8.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondate.

Obligă inculpații și la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 150 lei, iar pe inculpații, și la câte 250 lei.

Obligă inculpații în solidar la plata către partea civilă Copoperativa de Credit Das umei de 1500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Dispune plata sumei de 300 lei din fondurile MJ către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpatele, și.

DEFINITIVA.

Pronunțată în ședință publică azi 05 mai 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky

- - - - G -

GREFIER

- -

RED: VI/15.05.2008.

Dact: 2 exempl/ 08 - 2008

Primă instanță: Judecătoria Timișoara

Jud:

Apel: Tribunalul Timiș

Jud:

:

Președinte:Victor Ionescu
Judecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Infractiuni silvice Spete. Decizia 474/2008. Curtea de Apel Timisoara Furtul (art.208 cod penal). Decizia 437/2008. Curtea de Apel Timisoara Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 470/2008. Curtea de Apel Timisoara