Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 60/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 60
Ședința publică de la 28 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Pocovnicu Dumitru
JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - legal reprezentat prin procuror -
La ordine a venit soluționarea apelului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ împotriva sentinței penale nr.168/P din 21.10.2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimata-inculpată () - asistată de avocat ales, lipsă fiind intimatele-părți vătămate și intimatele-părți civile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care:
Instanța - având în vedere că audierea inculpatei este obligatorie - îi pune în vedere acesteia dispozițiile art.70 al.2 C.P.P. în sensul că are dreptul să nu facă nicio declarație sau că poate declara în fața instanței de apel, dar că ceea ce va declara poate fi folosit împotriva sa.
Intimata inculpată () arată că dorește să dea declarație în fața instanței de apel, s-a procedat la audierea acesteia, a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosar.
Av. solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune o copie după procesul verbal cu care a predat filele CEC, pentru a face dovada că nu mai avea voie să emită file CEC.
Reprezentantul Ministerului Justiției lasă soluția la aprecierea instanței.
Instanța având în vedere relațiile de la Oficiul Poștal N, din care rezultă data când a fost predată societatea, respectiv 1 august 2006, constată că este lipsită de relevanță data predării filelor CEC și a cotoarelor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului parchetului, desființarea sentinței penale nr. 168/21.10.2008, reținerea spre rejudecare și, pe fond, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 al.1, 3, 4, 5 Cod penal cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, condamnarea inculpatei la pedeapsa cu închisoarea.
Apreciază că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală și faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.
Instanța de fond a reținut că inculpata nu a mai emis file CEC după data de 1 august, însă din actele din dosar rezultă contrariul, respectiv a emis file CEC pe data de 2 august, 11 august, 18 august Motivarea inculpatei că nu a mai emis file CEC după 1 august, ci că ar fi fost emise mai înainte, nu este susținută de nicio probă din dosar, motiv pentru care urmează a fi înlăturate susținerile acesteia.
De asemeni, niciunul din reprezentanții societăților nu susține că a avut o înțelegere cu inculpata pentru a se efectua plata într-un alt mod, iar faptul că a încercat să achite din prejudiciu nu înseamnă că nu a săvârșit fapta.
Av. - având cuvântul pentru intimata inculpată - solicită - în baza art.379 al.1 lit.b C.P.P.- respingerea apelului declarat de parchet și menținerea sentinței penale pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ.
În susținerea celor solicitate, arată că n fapt, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și sancționată de art. 215 Cod Penal.
În cursul cercetării judecătorești au fost administrate o serie de probatorii, respectiv audierea unui număr de 13 martori, precum si o expertiză contabilă cu un număr de 7 obiective.
Din analiza probatoriului administrat în cauză rezultă că nu a existat nici un moment inducerea în eroare a părților. Astfel, din declarația martorilor reiese că filele CEC erau emise pe perioade mari, 30 - 60 zile și că după acea dată nu a mai depus alte file. De asemeni, prin expertiza efectuată în cauză s-a dovedit că a încercat să-și achite datoriile pe care le avea.
Nu s-a urmărit un folos material injust, lipsind cu desăvârșire inducerea în eroare. Prin urmare, nu se poate vorbi nici de intenție, precum nici de scopul infracțiunii.
Prin Decizia nr IX din 24.10.2005, publicata in Monitorul Oficial din 09.02.2006, stipulează că, în condițiile în care nu se poate dovedi intenția, fapta constituie infracțiunea prevăzuta de art 84 din L 59/1934, beneficiarul având cunoștință de lipsa acoperirii în cont.
Potrivit art 414 Cod proc pen. - dezlegarea data problemelor de drept judecate de către este obligatorie pentru instanțe.
Depune concluzii în scris la dosar.
Intimata inculpată () - având cuvântul - precizează că toți martorii audiați în proces au arătat care erau termenele stabilite, consideră că nu este vinovată de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.168/P din data de 21.10.2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatei, fiica lui și, născută la data de 2.01.1973, în municipiul, județul N, studii superioare, domiciliată în municipiul R,-, județul N, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii continuate de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 od penal.
În baza art.14 od procedură penală și art.346 alin.2 Cod procedură penală, raportat la art.998 od civil, au fost admise acțiunile civile, astfel cum au fost precizate la urmărirea penală și la instanța de fond și a fost obligată la plata despăgubirilor civile, cu titlu de daune civile contractuale, după cum urmează: 115.305,53 lei, în favoarea părții civile "" O, 46.728 lei, în favoarea părții civile " România ", B, 4.981,61 lei, în favoarea părți civile " GENERAL " B, 144.826,35 lei, în favoarea " ROMÂNIA " B, 1.727,72 lei, în favoarea părții civile " "- B M, 3.318,48 lei, în favoarea părții civile " "
S-a constatat că inculpata a fost asistată de avocat ales.
În temeiul art.191 pct.1 lit.c Cod procedură penală, a fost obligată inculpata să plătească în favoarea statului suma de 5.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În anul 1994 inculpata a înființat " COM" R, societate care funcționează și în prezent și care are ca obiect de activitate de bază comerțul cu produse industriale.
Societatea a avut conturi deschise la. - Sucursala R și SA - Sucursala R, inculpata fiind persoana care se ocupa de efectuarea operațiunilor bancare.
La data de 20.02.2006 între "" O și " COM" R, reprezentată de inculpata, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare comercială nr.213/2006, obiectul reprezentându-l comercializarea de echipamente termotehnice.
Contractul a fost semnat la rubrica "cumpărător" de inculpata, care a luat cunoștință de clauzele contractuale.
În baza contractului, "" Oal ivrat către " COM" R produse industriale, pentru plata cărora inculpata a emis următoarele mijloace de plată:
-fila cec P--/26.07.2006, în valoare de 5.000 RON;
-fila cec P--/28.07.2006, în valoare de 5.000 RON;
-fila cec P--/31.07.2006, în valoare de 5.000 RON.
La data de 01.08.2006, inculpata a emis și un număr de 26 bilete la ordin, în valoare de 5.000 RON fiecare, cu scadența cuprinsă între 01.09.2006 și 06.10.2006.
Fiind introduse în bancă pentru decontare, toate aceste mijloace de plată au fost refuzate la plată, întrucât societatea învinuitei era în interdicție bancară, neavând nici disponibilități monetare în cont.
Cu adresa nr.2219/02.10.2006, "" Oac omunicat inițial că prejudiciul cauzat este de 138.105,34 RON, însă ulterior inculpata a achitat o parte din mărfuri, din declarația lui - juristul "" O, rezultând că societatea se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 115.305,53 RON (fl.28-33 vol.1).
În perioada 31.03 - 11.08.2006, " COM" Raa chiziționat de la "" ROMÂNIA B, produse industriale, pentru plata cărora inculpata a emis următoarele file cec:
-BC--/31.07.2006, în valoare de 2.100 RON;
-BC--/02.08.2006, în valoare de 2.000 RON.
De asemenea, inculpata a mai emis la data de 03.07.2006 un număr de 5 bilete la ordin, în valoare de 3.000 RON fiecare, cu scadența în perioada 26.07-21.08.2006.
Fiind introduse în bancă pentru decontare, toate mijloacele de plată au fost refuzate la plată întrucât societatea inculpatei era în interdicție bancară, neavând nici disponibilități monetare în cont.
Din adresele nr.188/17.10.2006 și nr.81/14.05.2007 ale "" ROMÂNIA B, rezultă că societatea se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 46.728 RON (fl.100-102 vol.1).
La data de 18.07.2006, inculpata a achiziționat mărfuri de la " GENERAL " B - punctul de lucru
Pentru plata mărfurilor inculpata a emis fila cec seria ---/11.08.2006, care - fiind introdusă în bancă pentru decontare, a fost refuzată la plată, întrucât societatea inculpatei era în interdicție bancară, neavând nici disponibilități monetare în cont.
Din adresa nr.25/04.10.2006 a " GENERAL " B și declarația lui - director în cadrul punctului de lucru din Iaa cestei societăți, rezultă că societatea se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 4.981,61 RON (fila 138-138 vol.1).
În luna noiembrie 2005 inculpata a achiziționat de la ""S" I, produse industriale, pentru plata cărora a emis următoarele file cec:
-BM--/02.08.2006, în valoare de 1.500 RON;
-BM--/11.08.2006, în valoare de 909,24 RON;
-BM--/18.08.2006, în valoare de 909,24 RON.
Fiind introduse în bancă pentru decontare, filele cec au fost refuzate la plată, întrucât trăgătorul era în interdicție bancară, neavând nici disponibilități monetare în cont.
Din declarația numitei, salariată în cadrul ""S" I și adresa nr.546/22.09.2006 a acestei societăți, rezultă că societatea se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 3.318,48 RON (fl.151 vol.1).
În perioada ianuarie-august 2006, inculpata a achiziționat de la " ROMÂNIA" B, produse industriale, pentru plata cărora a emis următoarele mijloace de plată:
-fila cec seria ---/24.07.2006, în valoare de 10.000RON;
-fila cec seria ---/27.07.2006, în valoare de 10.000 RON;
-fila cec seria ---/02.08.2006, în valoare de 10.000 RON;
-bilet la ordin în valoare de 12.000 RON, scadent la 06.09.2006;
-bilet la ordin în valoare de 20.000 RON, scadent la 06.09.2006;
-bilet la ordin în valoare de 20.000 RON, scadent la 13.09.2006;
-bilet la ordin în valoare de 12.826,35 RON, scadent la 13.09.2006;
-bilet la ordin în valoare de 15.000 RON, scadent la 04.10.2006;
-bilet la ordin în valoare de 15.000 RON, scadent la 12.10.2006;
-bilet la ordin în valoare de 10.000 RON, scadent la 19.10.2006;
-bilet la ordin în valoare de 10.000 RON, scadent la 17.10.2006.
Fiind introduse în bancă pentru decontare mijloacele de plată au fost refuzate la plată, întrucât societatea administrată de inculpată era în interdicție bancară, neavând nici disponibilități monetare în cont.
Din adresele nr.1501/16.11.2006 și FN/02.07.2007 ale " ROMÂNIA" B, rezultă că societatea se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 144.826,35 RON (fl.168-170 vol.1).
Cu factura fiscală seria ---/06.07.2006, "" BMa livrat către " COM" R, produse industriale în valoare de 2.427,72 RON. Pentru plata facturii inculpata a emis filele cec seriile:
----/09.08.2005, în valoare de 1.200 RON;
----/18.08.2005, în valoare de 1.227,78 RON,
care, fiind introduse în bancă, au fost refuzate la plată, întrucât societatea administrată de inculpată era în interdicție bancară, neavând nici disponibilități monetare în cont.
Ulterior, inculpata a achitat suma de 700 RON, din declarația numitei, administratorul "" B M și adresa nr.1467/16.11.2006 a acestei societăți, rezultând că societatea se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.727,72 RON (fl.249-251 vol.1).
Cu factura fiscală seria ---/07.06.2006, " COM" Raa chiziționat de la " ROMÂNIA" B, produse industriale, pentru plata cărora a emis fila cec seria ---/09.08.2006, în valoare de 900 RON.
Fiind introdusă în bancă pentru decontare fila cec a fost refuzată la plată, întrucât trăgătorul era în interdicție bancară, neavând nici disponibilități monetare în cont.
Ulterior inculpata a achitat prejudiciul cauzat, din adresa " ROMÂNIA" B rezultând că această societate nu se constituie parte civilă în procesul penal (fl.269 vol.1).
În perioada iunie-noiembrie 2006, " COM" Raa chiziționat de la "", produse industriale, pentru plata cărora inculpata a emis următoarele file cec:
----/01.08.2006, în valoare de 313,12 RON;
----/02.08.2006, în valoare de 379,45 RON.
Fiind introdusă în bancă pentru decontare filele cec au fost refuzate la plată întrucât era în interdicție bancară, neavând nici sold disponibil.
Ulterior, inculpata a achitat prejudiciul, din adresa nr.555/28.09.2006 rezultând că "" nu se constituie parte civilă în procesul penal (fl.277 vol.1).
Cu factura fiscală seria ---/04.07.2006 " COM" Ial ivrat către " COM" R produse industriale, în valoare de 391,5 RON, pentru plata cărora inculpata a emis fila cec seria ---/11.08.2006 în valoare de 391,5 RON. Fiind introdusă în bancă pentru decontare, fila cec a fost refuzată la plată întrucât trăgătorul era în interdicție bancară.
Ulterior, inculpata a achitat prejudiciul, din comunicările " Com" I rezultând că societatea nu se constituie parte civilă în procesul penal (fl.316-317 vol.1).
În luna iulie 2006, " COM" R, a achiziționat de la " " P N, produse industriale, pentru plata cărora a emis următoarele file cec:
----/08.08.2006, în valoare de 1.000 RON;
----/09.08.2006, în valoare de 1.000 RON.
Aceste file cec au fost refuzate la plată întrucât trăgătorul era în interdicție bancară neavând nici disponibilități monetare în cont.
Ulterior, inculpata a achitat prejudiciul din declarația lui, direct în cadrul " " P N, rezultând că societatea nu se constituie parte civilă în procesul penal (329 vol.1).
În luna iulie 2006, inculpata a achiziționat mărfuri de la " ROMÂNIA" C N, pentru plata cărora a emis următoarele file cec:
----/02.08.2006, în valoare de 1167,25 RON;
----/09.08.2006, în valoare de 1.188,44 RON;
----/10.08.2006, în valoare de 158,27 RON.
Fiind introduse în bancă pentru decontare filele cec au fost refuzate la plată întrucât societatea inculpatei era în interdicție bancară, neavând cont disponibil.
Ulterior, inculpata a achitat prejudiciul din declarația lui, reprezentant al " ROMÂNIA" C N și adresa /16.11.2006 a acestei societăți, rezultând că societatea nu se constituie parte civilă în procesul penal (fl.358 vol.1).
Cu factura fiscală seria ---/21.09.2006, " Com" Raa chiziționat de la "" Comana, județul G, produse industriale în valoare de 371,34 RON, pentru plata cărora inculpata a emis următoarele file cec:
----/24.07.2006, în valoare de 1.000 RON;
----/10.08.2006, în valoare de 1.000 RON;
----/18.08.2006, în valoare de 1.253,85 RON;
----/21.08.2006, în valoare de 745,93 RON.
Filele cec au fost refuzate la plată întrucât trăgătorul era în interdicție bancară, neavând cont disponibil.
Ulterior, inculpata a achitat prejudiciul, din declarația lui, administrator al "" Comana, județul G, rezultând că societatea nu se constituie parte civilă în procesul penal (fl.374 vol.1).
În perioada iunie-iulie 2006, "" OSa livrat către " COM" R, produse industriale, pentru plata cărora inculpata a emis următoarele file cec:
----/01.08.2006, în valoare de 1270,93 RON;
----/17.08.2006, în valoare de 1090,07 RON;
----/17.08.2006, în valoare de 1667,23 RON.
Și aceste file cec, fiind introduse în bancă pentru decontare au fost refuzate la plată întrucât trăgătorul era în interdicție bancară, neavând disponibilități monetare în cont.
Ulterior, inculpata a achitat prejudiciul cauzat, din declarația lui, administratorul "" O S, rezultând că această societate nu se constituie parte civilă în procesul penal (fl.401 vol.1).
Fiind audiată de organele de urmărire penală, inculpata a avut o poziție procesuală sinceră, recunoscând faptele comise și a susținut că toate mijloacele de plată au fost emise de aceasta sau din dispoziția ei de către salariații societății sale, în filele cec și biletele la ordin refuzate la plată fiind trecută o dată ulterioară de cea a emiterii, întrucât cu sumele provenite din vânzarea mărfurilor urma să alimenteze conturile bancare și să efectueze plățile (fl.16 vol.1).
În vederea recuperării prejudiciului cauzat în valoare totală de 316.887,69 lei s-a procedat la aplicarea inscripției ipotecare pe un imobil aparținând inculpatei, situat în municipiul R, str.- -,.23,.25, județul N (fl.427 vol.1).
Din adresele SA- Sucursala R nr.7156/13.10.2006 și - Sucursala R, precum și din adresa nr.II/4/5695/18.09.2006, rezultă că a fost persoana autorizată care a efectuat operațiunile bancare ale " COM" R, această societate fiind declarată ca fiind în interdicție bancară în perioada 31.07.2006 - 31.07.2007 (fl.5,9,26 vol.1).
Sub aspectul existenței elementelor specifice laturii subiective ale infracțiunii de înșelăciune în modalitatea alternativă prevăzută de art.215 alin.4 Cod penal, se reține că textul de incriminare prevede în mod expres că emiterea unui cec asupra unei instituții de credit știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară trebuie să fie făcută în scopul arătat în alin.1 al art.215 od penal, adică în scopul inducerii în eroare a unei persoane, urmărind a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.
Din declarațiile martorilor audiați în cercetarea judecătorească, reprezentanții ai firmelor părți vătămate, respectiv:, (fl. 87, 111, 112, 135, 136) coroborate și cu concluziile raportului de expertiză contabilă (fl.184-200), rezultă că inculpata, în calitate de administrator al " COM", s-a aflat în raporturi comerciale constante de livrare de mărfuri cu firmele care au calitatea de părți vătămate și părți civile începând cu anul 2004 și, în cazul firmelor " ROMÂNIA" și " " -, începând chiar cu anii 2002 și 2003.
Au fost perioade de raporturi contractuale în care firmele respective, în calitate de furnizori au acceptat firma inculpatei ca partener comercial d e încredere, aceasta onorând la timp creanțele de preț pentru mărfurile livrate.
De asemenea, se reține că pentru plata mărfurilor livrate s-au acceptat termene de scadențe mai lungi ( 30 - 45 zile), mai ales în perioadele de extrasezon în funcție de caracterul specific al unor mărfuri (centrale termice având interes la cumpărare în perioadele de frig), chiar și în situația în care modalitatea de plată era prin utilizarea de file cec.
Concluziile raportului de expertiză, având valoare probatorie obiectiv științifică, confirmă caracterul fluctuant al operațiunilor de vânzare comercială efectuate de magazinele " COM", R, în sensul că s-au realizat încasări maxime în lunile noiembrie, octombrie și septembrie 2005 și în lunile iulie și ian. 2006; vânzări maxime s-au înregistrat în lunile iulie, august și iunie 2006 (fl.4 și 5 din raport de expertiză).
Pe de altă parte, la obiectivul nr.5 din expertiză, se constată că plățile pentru fiecare furnizor - creditor au păstrat o anumită ritmicitate până în perioada lunii august 2006, fiind decontate file CEC emise de inculpata, în calitatea ei de administrator, în sume relativ constante. După acest moment, se înregistrează o mărire treptată a intervalelor de plăți, sub presiunea scăderii volumului de vânzări efectuându-se plăți în numerar direct din încasările de casă.
Este relevant că după data de 31.07.2006 când " COM", Raf ost declarată ca fiind în interdicție bancară conform adreselor nr.7156/13.10.2006 a și Sucursala R și a adresei nr. II/4/5695/18.09.2006 inculpata nu a mai emis file CEC, însă a făcut în continuare eforturi pentru a achita creanțele de preț către furnizori prin alte modalități de plată.
În ce privește filele CEC care s-au emis și au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil în contul bancar al " COM" R, expertiza a stabilit același efort de plată în sume și ritmuri constante, inculpata sperând că va avea în timp util proviziunea necesară prin încheierea unui contract de împrumut bancar care ulterior nu s-a mai finalizat.
Toate aceste elemente de fapt, stabilite în baza probelor administrate anterior, exclud că inculpata în perioada de referință mai - iulie 2006, prin activitatea comercială desfășurată în cadrul căreia a emis file CEC fără acoperire în disponibil bancar, a avut în vedere o acțiune de inducere în eroare a părților vătămate și părților civile cu care s-a aflat în raporturi contractuale de livrare mărfuri.
Mai ales, nu s-a dovedit în cauză în cercetarea judecătorească și, cu atât mai puțin în urmărirea penală, care nu și-a pus această chestiune spre rezolvare, că inculpata a urmărit scopul realizării pentru sine sau pentru firma sa a unui folos material injust, altul decât un profit comercial normal obținut în cadrul contraprestațiilor contractuale derulate cu fiecare dintre părțile vătămate și părțile civile, acestea în calitate de furnizori de marfă.
Dimpotrivă, eforturile inculpatei, în calitatea sa de administrator, pe fondul unei activități comerciale desfășurată pe o arie extinsă și de-a lungul unei perioade de timp mari, cu mai mulți parteneri comerciali, a fost să-și extindă aria de spații comerciale, deschizând un nou magazin în anul 1996, în pct. de lucru, care s-a dovedit neperformant, având efecte negative pentru întreaga activitate a societății comerciale, așa cum au declarat martorii și (fl.88 și 112 ), angajați ai firmei " COM" R în perioada de referință.
De asemenea, inculpata în perioada emiterii filelor CEC ce au format obiect de cercetare penală, s- bazat pe obținerea unui împrumut bancar, care ulterior nu i-a fost aprobat, situație stabilită prin concluziile raportului de expertiză contabilă.
Prin urmare, se constată că nu sunt întrunite în sarcina inculpatei elementele constitutive ale laturii subiective a infracțiunii de înșelăciune prin emitere de file CEC fără acoperirea bancară necesară, în modalitatea prevăzută de art.215 alin.4 Cod penal și în temeiul art.11 pct. 2 lit.a, raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpatei.
În același timp, se constată că faptele care s-au stabilit anterior în această cauză, constituie elementele infracțiunii prevăzute de art.84 pct.2 și 3 din Legea nr.59/1934, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, însă pentru această încadrare juridică prin pct.2 din rechizitoriul nr.2/P/2007 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei, soluția parchetului rămânând definitivă prin neexercitarea căii de atac în cadrul dispozițiilor art.278 și 278/1 Cod procedură penală.
În latura civilă a cauzei, instanța constată că rămâne valabil sesizată cu cererile de constituire ca parte civilă formulate în cauză, în cadrul dispozițiilor art.346 alin.2 Cod procedură penală, constatând că temeiul de achitare îl constituie dispoziția art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, iar pe fond, prejudiciile materiale care sunt pretinse sunt dovedite prin probele care s-au administrat inclusiv prin concluziile raportului de expertiză contabilă.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, care a criticat hotărârea apelată, susținând că aceasta este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
La data emiterii filelor CEC fără acoperire inculpata a avut intenție infracțională sub aspectul laturii subiective, deoarece, așa cum rezultă din adresa nr.7156/13.10.2006, a "" - Sucursala R și adresa nr.983/17.11.2006, a - Sucursala R, Societatea Comercială " Com" R, administrată de inculpată, a fost înștiințată prin somație că se află în interdicție bancară în perioada 31.07.2006 - 31.07.2007 și a fost înregistrată în începând cu 31.07.2006 - adrese la filele 5, 9, 26, vol.II, dosar urmărire penală.
Societatea administrată de inculpată se afla în interdicție bancară de a emite CEC-uri în perioada 31.07.2006 - 25.08.2007; ori, așa cum am enumerat anterior, inculpata a emis file CEC când deja se afla în incidență bancară.
Este greșită motivarea din considerentele hotărârii Tribunalului Neamț prin care se arată că ".este relevant că după 31.07.2006 inculpata nu a mai emis file CEC", deoarece, așa cum s-a menționat, inculpata a emis file CEC până la 21.08.2006, inclusiv.
În prezenta cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prin file CEC, sub aspectul laturii subiective, deoarece părțile vătămate au acceptat, ca mijloc de plată, CEC-uri, pentru că, la data emiterii lor, acestea nu cunoșteau că inculpata nu avea disponibil sau, mai mult decât atât, se afla în interdicție bancară, în acest sens s-a pronunțat înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie a Secțiilor Unite nr.IX/24.10.2005, de admitere a recursului în interesul legii privind aplicabilitatea art.215 alin.4 Cod penal.
Un alt element al laturii subiective a acestei infracțiuni, sub aspectul vinovăției inculpatei, îl constituie momentul consumării infracțiunii prevăzute de art.215 alin.4 Cod penal, acest moment fiind: ".fapta de emitere a unui CEC asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară."; ori inculpata știa și a fost somată anterior emiterii filelor CEC din perioada 01.08.2006-21.08.2006, că se află în interdicție bancară de a emite CEC-uri în perioada 31.07.2006 - 25.08.2007 - adresele de la filele 5, 9 și 26, vol.II, dosar urmărire penală.
Nu are relevanță faptul că inculpata ar fi putut obține un credit bancar pentru existența acestei infracțiuni - art.215 alin.4 Cod penal, sub aspectul laturii obiective și subiective, elemente care sunt întrunite, pentru că dacă ar fi existat anterior emiterii filelor CEC preocuparea inculpatei de a se înțelege cu partenerii de afaceri, în sensul de a le plăti mărfurile la data obținerii împrumutului bancar și totuși ar fi emis file CEC - în această situație partenerii comerciali ar fi cunoscut despre faptul că nu există disponibil necesar în contul inculpatei, în momentul emiterii CEC-urilor și ar fi existat o înțelegere între părți.
În această situație ar fi existat infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, modificată sau părțile vătămate nu ar mai fi formulat plângeri, sesizări prealabile, la poliție.
Dar în cauza prezentă, așa cum am motivat, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prin file CEC, faptă prevăzută de art.215 alin. 1, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru care se impunea condamnarea inculpatei și nu achitarea acesteia.
Din nici o probă administrată la urmărirea penală și instanța de fond nu rezultă că părțile vătămare ar fi cunoscut de înainte situația existentă, conturile inculpatei și faptul că CEC-urile nu aveau acoperire, pentru că acestea nu ar fi furnizat mărfuri inculpatei, fapt care le-au cauzat prejudicii foarte mari.
Este evidentă intenția directă a inculpatei de a induce în eroare părțile vătămate, care au fost de bună-credință, livrându-i mărfuri și după data de 31.07.2006, iar inculpata știa că fapta sa, de a emite file CEC după această dată, nu este urmată de o alimentare ulterioară a contului său bancar (în acest sens s-a pronunțat și Curtea de Apel București prin decizia penală nr. 1633/04.09.2002 - Secția a Ii-a Penală - "Practică judiciară penală pentru anii 2001-2002" - Editura "" P N, 2004, pag. 147).
Hotărârea pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ estenelegalăși sub aspectul modului de soluționare a laturii civile.
Instanța nu a menținut sechestrul asigurător instituit la urmărirea penală, conform art.163 alin.1 și art.166 Cod procedură penală, asupra unui imobil proprietatea inculpatei, imobil situat în municipiul R, str. - -,.23,.25, județul N, aceasta în vederea recuperării pagubelor produse părților civile - încheieri filele 451-457, vol.I, dosar urmărire penală.
De asemenea, TRIBUNALUL NEAMȚ nu a dispus obligarea inculpatei la plata despăgubirilor civile către părțile civile, în formă reactualizată la data executării (și nu daune civile contractuale) și nu s-a dispus anularea filelor CEC emise fără acoperire.
Dată fiind soluția de achitare pronunțată de instanța de fond, văzând dispozițiile art.378 alin.1/1 Cod procedură penală, Curtea le-a adus la cunoștință intimatei-inculpate, în prezența apărătorului ales, dispozițiile art.70 alin.2 Cod procedură penală, respectiv faptele care fac obiectul cauzei în apel, încadrarea juridică a acestora, faptul că au dreptul de a nu face nicio declarație în fața instanței de apel, atrăgându-le atenția că tot ce declară poate fi folosit și împotriva lor. Intimata - inculpată a declarat că este de acord să dea declarație, astfel că instanța de apel a procedat la audiere acesteia.
De asemenea, deoarece la dosarul de urmărire penală și la cel al instanței de fond, nu exista dovada comunicării și al primirii somației transmisă de N către intimata-inculpată, cu privire la aducerea la cunoștință a intrării societății pe care o administrată în incidență de plăți, Curtea a solicitat aceste relații, adresa unității bancare aflându-se la fl.146.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul urmează a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate:
Printre principiile de bază ale procesului penal sunt și principiul rolului activ al organelor judiciare, principiul aflării adevărului și principiul oficialității.
Săvârșirea unei infracțiuni dă naștere raportului juridic de drept substanțial, care, în conținutul său cuprinde, între altele, dreptul organelor de a trage la răspundere penală pe făptuitor și a-l obliga la plata despăgubirilor civile pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat.
Principiul oficialității este consacrat expres în art.2 din Codul d e procedură penală.
Potrivit art.2 alin.2, actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, afară de cazul când prin lege se dispune altfel.
Privite în toată complexitatea lor, activitățile desfășurate în cadrul procesului penal trebuie, potrivit art.3 Cod procedură penală,"să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei."
Numai ca urmare a aflării adevărului, scopul procesului penal poate fi atins și, în acest fel, soluțiile dispuse de organele judiciare dau satisfacție celor care urmăresc înfăptuirea justiției penale.
Aflarea adevărului în procesul penal presupune existența unei concordanțe între concluziile la care ajung organele judiciare și realitatea obiectivă privind fapta și autorul ei.
Fiind considerat ca unul dintre principiile care are un rol fundamental la aflarea adevărului în procesul penal, legiuitorul a consacrat expres rolul activ al organelor judiciare, ca regulă de bază după care trebuie să se conducă organele judiciare penal, inclusiv instanțele de judecată.
Potrivit art.4 Cod procedură penală,"Organele de urmărire penală sunt obligate să aibă rol activ în desfășurarea procesului penal".
În conformitate cu acest principiu, organele de urmărire penală trebuiau să manifeste rol activ și să lămurească cauza sub toate aspectele.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ și-a fundamentat soluția de trimitere în judecată a intimatei - inculpate pe plângerile părților vătămate, la care s-au atașat comenzi ale intimatei, ca administrator al " Com" R, județul N, facturile de livrare a mărfurilor, contracte comerciale, filele CEC emise de intimata-inculpată, corespondența emisă de la unitățile bancare la care firma administrată de inculpată avea deschise conturi bancare, dar și pe depozițiile martorilor:, și.
Intimata-inculpată nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, susținând, în esență, că a convenit cu furnizării termene scadente de plată de 30-180 zile din momentul furnizării mărfurilor, că majoritatea instrumentelor de plată au fost emise anterior intrării societății în incidență de plăți, cu dată a emiterii mult ulterioară livrării mărfurilor și a completării efective a acestora, în funcție de termenele scadente pe plată convenite cu părțile vătămate, că majoritatea au fost emise cu titlul de garanție, în momentul predării unor file, doar le-a semnat, urmând a-i fi restituite după achitarea contravalorii sau emiterea unor bilete la ordin, că unele instrumente de plată nu au fost completate de ea, ci de alte persoane din cadrul societății și că după ce societatea a intrat în incidență de plăți, a contactat toți furnizorii pentru a-i ruga să nu le mai introducă în circuitul bancar pentru plată-fl.16-27, 140-142 dosar urmărire penală.
Organul de urmărire penală, nu a fost preocupat să stabilească pe baza unor probe indubitabile că inculpata se face vinovată de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin emiterea unor cecuri fără acoperire, în sensul dacă acesta avea sau nu disponibil în contul societății în momentul emiterii (stabilirea exactă a datelor emiterii instrumentelor de plată, dacă a indus sau nu în eroare reprezentanții părților vătămate în momentul realizări acordului de voință privind vânzarea-cumpărarea mărfurilor, sau aceștia aveau cunoștință că societatea nu avea bani în cont, mulțumindu-se să solicite părților vătămate facturile în baza cărora au livrat marfă către societatea administrată de intimata-inculpată și filele cec emise de intimata-inculpată, fără să stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii obiective, dar cu deosebire sub aspectul laturii subiective, sau ale infracțiunilor prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea nr.59/1934 privind cecul, sau sunt incidente doar dispozițiile privind răspunderea contractuală și litigiile sunt doar de natură comercială.
Așa cum a susținut și intimata-inculpată și cum rezultă din unele înscrisuri aflate la dosar, termenul de plată al prețului mărfurilor cumpărate de societatea administrată de intimata-inculpată nu era cel al momentului livrării, facturării și recepționării mărfii cumpărate, ci, fie în baza unor clauze contractuale, fie pe baza înțelegerilor verbale cu reprezentanții legali al intimatelor-părți vătămate, termenul de plată era de 30-180 de zile din momentul livrării mărfii, pentru a exista posibilitatea pentru intimata-inculpată să vândă marfa achiziționată și să încaseze prețul.
Intimata-inculpată a susținut că deși filele CEC se completau, de regulă, în momentul recepționării mărfii, pe filele CEC nu se menționa data completării filei CEC, ci instrumentele de plată erau postdatate, trecându-se ca dată a emiterii, o dată mult ulterioară, în raport de termenul scadent convenit cu reprezentanții intimatelor-părți vătămate, așa cum se arăta mai sus.
Ori, aceste aspecte nu au clarificate nici de organul de urmărire penală și nici de instanța de fond.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ și-a motivat apelul și pe faptul că inculpata ar fi emis file CEC și după ce a fost somată de unitățile bancare că societatea a intrat în incidență de plăți, deci după 31.07.2006.
În primul rând se impune a se arăta că relevanță sub aspect juridic are momentul în care s-a primit de societatea administrată de intimata-inculpată somația de la unitatea bancară, iar nu data emiterii somației sau al expedierii acesteia de unitatea bancară.
Ori, din adresa nr.205/1452 din o6.04.2009 -fl.146, Direcția Regională de Poștă B - Oficiul Județean de Poștă rezultă că somația emisă de Sucursala Raf ost primită de inculpata-inculpată la data de 01.08.2006.
În raport de cele mai sus arătate cu privire la termenele scadente pentru plata prețului mărfurilor achiziționate, data emiterii filelor CEC, se impunea a fi administrate probe de instanța de fond pentru a se stabili cu certitudine dacă în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care intimata-inculpată a fost trimisă în judecată, sau ale infracțiunilor prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea nr.59/1934 privind cecul, sau este vorba, în cazul unor părți vătămate doar de litigii comerciale.
În acest sens se impunea a fi avută în vedere și Decizia nr.IX din 24.10.2005 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, dată în soluționarea unui recurs în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curții de Casație și Justiție, prin care s-a statuat că: " 1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei instituții de credit sau asupra unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal.
2. Dacă beneficiarul cecului are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934."
Apoi, era necesar, în raport de declarația dată de intimata-inculpată și în fața instanței de apel, cu privire la data și condițiile emiterii biletelor la ordin către intimatele-părți vătămate: "" O, "" B M și " România" B, acestea fiind emise evident după ce intimata-inculpată a primit somațiile de la unitățile bancare, care este încadrarea juridică a faptelor comise de inculpată, în ceea ce privește aceste instrumente de plată, impunându-se a se stabili pe bază de probe dacă reprezentanții intimatelor-părți vătămate știau la data emiterii acestora că societatea administrată de intimata-inculpată are sau nu disponibil în cont sumele reprezentând contravaloarea mărfurilor și pe cale de consecință dacă este vorba de infracțiune de înșelăciune, sau de litigii de natură comercială.
Printre principiile de bază ale fazei de judecată a procesului penal este și cel al nemijlocirii, ceea ce presupune, în esență, administrarea directă de instanța de judecată a probelor administrate în cursul urmăririi penale.
În conformitate cu prevederile art.11 și 20 din Constituția României, statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Din examinarea acestor dispoziții legale, prin modul în care a procedat, instanța de fond a încălcat dreptul constituțional la apărare și dreptului la un proces echitabil, prevăzute de art. 24 din Constituție și, respectiv, în art. 6 pct.1 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece intimata-inculpată nu a avut posibilitatea de participa la audierea în ședință publică și în condiții de contradictorialitate și să se confrunte cu reprezentanții intimatelor-părți vătămate, cu martorii audiați în cursul urmăririi penal (este vorba, după cum vom arăta, de cei neaudiați nemijlocit de instanța de fond)
Mai mult decât atât, este de remarcat că, în viziunea instanței europene, art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, presupune asigurarea completă a egalității armelor în materie.
Din examinarea dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale rezultă că încă înainte de a stabili temeinicia demersului de tragere la răspundere a unei persoane trimise în judecată (acuzat), aceasta are dreptul fundamental la un proces echitabil.
Ori, în înțelesul unui proces echitabil intră, așa cum reglementează art.6 paragraf 3 lit.d din Convenție și cum relevă jurisprudența, asigurarea dreptului inculpatului trimis în judecată și aflat în fața instanței de a pretinde ascultarea martorilor în prezența lui, cu posibilitatea de a pune întrebări, de a i se admite probe care să se efectueze în mod nemijlocit și contradictoriu cu celelalte părți, în vederea stabilirii adevărului obiectiv.
Chiar dacă în dreptul procesual penal român situația prevăzută în art.6 paragraf 3 lit.d din Convenție nu are o consacrare expresă, cerința realizării condiției este obligatorie sub sancțiunea nulității și, deci, a desființării hotărârii pronunțate cu încălcarea acestei exigențe.
Cerințele paragrafului 3 lit.d din art.6 din Convenție reprezintă aspecte speciale ale dreptului la un proces echitabil, garantat de paragraful 1 ( împotriva Austriei, Hotărârea din 26.04.1991, seria A nr.203, pag.10 & 25,și alții împotriva Olandei, Hotărârea din 23.04.1997, de hotărâri și decizii 1997-III, & 49, împotriva Elveției, Hotărârea 15.06.1992).
În condițiile în care acuzatul nu a avut o ocazie adecvată și suficientă să conteste declarațiile reprezentanților intimatelor-părți vătămate și ale martorilor, utilizarea lor încalcă în sine art.6 alin.1 și 3 lit.d din Convenție.
Elementele probatorii trebuie, în principiu, să fie prezentate în fața acuzatului în ședință publică, în vederea unei dezbateri în contradictoriu.
Prevederile art.6 paragraful 1 din Convenție, impun să se acorde acuzatului o ocazie adecvată și suficientă de a contesta o mărturie a acuzării și de a interoga autorul, în momentul depoziției sau ulterior, obligând statele contractante să ia măsuri pozitive, care constau în special în a-i permite acuzatului să interogheze, sau să obțină interogarea părților vătămate și a martorilor acuzării(Barbera, și împotriva Spaniei,Hotărârea din 06.12.1988. Astfel de măsuri, țin, într-adevăr de "diligența" de care statele contractante trebuie să dea dovadă pentru a asigura exercitarea efectivă a drepturilor garantate de art.6( și alții împotriva Turciei, nr.29.900/96, 29.901/96, 29.902/96, 29.903/96, & 67, CEDO 2001/VIII).
Drepturile de apărare sunt limitate într-un mod incompatibil cu garanțiile art.6 atunci când hotărârea se bazează, exclusiv sau într-o măsură hotărâtoare, cum este și în caza dedusă judecății, pe declarațiile date de o persoană pe care acuzatul nu a putut să o interogheze sau a cărei audiere nu a putut fi obținută nici în cursul urmăririi penale și nici în timpul dezbaterilor (împotriva Franței, Hotărârea din 13.11.2003 șiîmpotriva Germaniei,Hotărârea din 20.12.2001, împotriva Italiei, Hotărârea din 14.12.1999,împotriva Franței, Hotărârea din 20.09.1993 ).
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ și-a fundamentat soluția de trimitere în judecată a intimatei-inculpate și pe depozițiile martorilor:.33-35 din vol.I, -fl.138-139 vol.I, -fl.151-152 vol.I, a -fl.2449-251 vol.I și, aceștia fiind menționați pe conceptul de citare.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că instanța de fond a ignorat principiile analizate mai sus și nu a procedat la audierea acestor martori, iar martorii din lucrări audiați nu au fost întrebați cu privire la aspectele esențiale de natură să stabilească dacă intimata-inculpată se face sau nu vinovată de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, sau de infracțiunile la legea cecului.
Apoi, având în vedere înscrisurile depuse de intimatele - părți civile, cu deosebire facturile de livrarea a mărfurilor, pentru elucidarea aspectelor menționate mai sus, prima instanță trebuie să aprecieze dacă nu era util și concludent pentru justa soluționare a cauzei a se dispune, audierea reprezentanților legali ai tuturor intimatelor-părți vătămate, precum și a numiților: -fl.53 vol.I, -fl.55 vol.I, -fl.57, -fl.58, -fl.59, -fl.104 din.I, .
În ceea ce privește expertiza efectuată în cauză, în raport de infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată intimata-inculpată, se impune a se stabili, pe lângă examinarea, în ansamblu a raporturilor comerciale dintre părți, determinarea, în concret, în ordine cronologică a tuturor raporturilor comerciale dintre acestea, modul de executare al acestora, modalitățile de plată practicate, specificul acestor practici acceptate de părți, situația și stadiul plăților și valoarea exactă a sumelor rămase de recuperat, cu deosebire la părțile vătămate constituite părți civile în cauză și stabilirea, pe baza probelor privind datele emiterii instrumentelor de plată, daca în momentul emiterii acestora societatea administrată de intimata-inculpată avea sau nu disponibil în cont, suma disponibilă, în raport de sumele pentru care a emis filele CEC, respectiv biletele la ordin și, apoi, așa cum se arăta, dacă, reprezentanții părților vătămate știau dacă " COM" R, are sau nu disponibil în cont sumele reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate, dacă inculpata i-a indus sau nu în eroare în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust.
În audierea atât a reprezentanților legali ai intimatelor părți vătămate și ai martorilor instanța de fond avea obligația să insiste cu deosebire pe aspectele referitoare la împrejurările emiterii instrumentelor CEC, pentru a constata eventuala infracțiune pe care ar fi săvârșito intimata-inculpată, iar nu numai doar la aspectul doar comercial al raporturilor dintre părți.
În baza efectului devolutiv al apelului, se produce o nouă judecată în fond, ca regulă, pe baza probatoriului administrat în cauză de prima instanță, însă, și a altor probe pertinente, concludente și utile administrate pentru prima dată în apel.
Însă, efectul devolutiv al apelului nu poate fi însă înțeles ca o administrare a întregului material probator și deci, ca o efectuare a cercetări judecătorești de instanța de apel.
În caz contrar, s-ar putea ajunge la situația în care, prima instanță, în urma unei cercetări judecătorești neefectuate sau superficiale, soluționează cauza în fond, considerându-se dispensată de respectarea principiilor care guvernează faza de judecată, întemeindu-se pe argumentul că, în baza efectului devolutiv, instanța de apel va administra ea însăși probele, pe care, din motive subiective instanța de fond nu le-a administrat în mod nemijlocit.
Numai printr-o cercetare judecătorească completă, cu respectarea principiilor care guvernează faza de judecată și după administrarea oricăror alte probe apare necesară pentru stabilirea adevărului, instanța de fond, motivat, poate pronunța o hotărâre cu privire la faptele și vinovăția persoanelor trimise în judecată.
Realizarea în apel a cercetări judecătorești, ar răpi intimatei - inculpate un grad de jurisdicție și i-ar afecta în mod grav dreptul la apărare și la un proces echitabil, câtă vreme ar avea la dispoziție ulterior numai o singură cale de atac, recursul, care este preponderent devolutivă asupra chestiunilor de drept, neputând fi puse în discuție, ca regulă, aspecte de fapt și neputându-se administra alte probe în recurs, cu excepția înscrisurilor.
Expunerea sau considerentele hotărârii trebuie să cuprindă constatările la care a ajuns instanța cu privire la fapta care a generat conflictul de drept penal, la temeiurile răspunderii penale ale inculpatului, la probele pe care se întemeiază aceste constatări și alte date în legătură cu soluționarea cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art.356 Cod procedură penală, expunerea trebuie să cuprindă, printre altele, și analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei, cât și a celor care au fost înlăturate, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția.
Din examinarea hotărârii apelată rezultă că aceste dispoziții legale au fost nesocotite.
Instanța de fond avea obligația să motiveze pe baza căror probe își fundamentează soluția, să arate probele pe care le înlătură și să argumenteze înlăturarea acestora, să examineze susținerile din actul de sesizare a instanței, apărările pe care și le-a făcut inculpata și să argumenteze care dintre acestea și de ce sunt neconforme cu realitatea.
Prima instanță nu putea pronunța o hotărâre, fie ea și de achitare, decât după administrarea tuturor probelor pentru stabilirea raporturilor juridice dintre părți și a adevărului.
Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției, inerent oricărui act jurisdicțional.
Hotărârea judecătorească nu este un act discreționar, ci rezultatul unui proces logic de analiză științifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii situației de fapt desprinse din acestea, prin înlăturarea motivată a unor probe și reținerea altora, urmare a unor raționamente logice făcute de instanță și care își găsesc justificarea în motivarea hotărârii judecătorești.
Hotărârea reprezintă astfel, rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a rațiunii care îl determină pe judecător să adopte soluția dispusă în cauză. Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale propuse de participanți și, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaște oportunitatea promovării căilor de atac.
Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor și formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă două poziții de includere a capacității apreciative a instanței în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare care ar fi în consens și cu R (94) 12 Comitetului de Miniștri ai Membre asupra eficacității și rolului judecătorilor, potrivit căreia"judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente și să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcțiile lor".
Deși formarea propriei convingeri a judecătorului printr-o muncă de reflecție și de conștiință constituie suportul rațional al demersului judiciar pentru cunoașterea faptelor, drept garanție a unui proces echitabil și în concordanță cu disp.art.6 paragraf 2 din Convenția Europeană și Protocolul nr.7, instanța are obligația de a-și motiva soluția dată cauzei, ceea ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor. Această poziție a instanței de apel este reliefată și de practica CEDO - cauza Boldea contra României în care se arată că:"judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile și mijloacele de apărare invocate de părți".
Dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 alin.1 din Conveție înglobează, între altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră elocvente pentru cauza lor.
Convenția nedorind să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (împotriva Italiei, Hotărârea din.13.05.1980), acest drept nu poate trece drept efectiv decât dacă observațiile sale sunt într-adevăr "ascultate", adică examinate cum trebuie de instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art.6 implică în special în sarcina instanței obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și ofertele de probă ale părților( împotriva Franței,Hotărârea (GC), nr.47287/99, CEDO 2004-1 șide împotriva Olandei,Hotărârea din 19.04.1994).
Din examinarea hotărârii apelate rezultă că aceasta nu respectă aceste exigențe.
Curtea, având în vedere considerentele de mai sus, declarațiile date de intimata-inculpată, precum și faptul că încălcarea dreptului la apărare, în sensul arătat mai sus, precum și cel la un proces echitabil potrivit art.6 paragraf 1 și 3 lit.d din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu pot fi înlăturate, decât prin anularea hotărârii apelate, fiind incidente cazurile de nulitate prevăzute de art.197 alin.1, 2 și 4 teza finală Cod procedură penală, în temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, va admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, va fi desființată în totalitate sentința penală apelată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe - TRIBUNALUL NEAMȚ.
Cu ocazia noii judecăți în fond, cercetarea judecătorească se va efectua cu respectarea celor patru principii fundamentale, obligatorii în faza de judecată și în urma exercitării rolului activ, prin administrarea probelor arătate mai sus, precum și a oricăror altor probe care apar necesare, Tribunalul trebuie să ajungă, motivat, la o soluție temeinică și legală, ca unic rezultat care exprimă cert adevărul impus de probele obținute și administrate și analizate conform legii.
Referitor la nesocotirea dispozițiilor art.163 alin.1 și art.166 Cod procedură penală, instanța de trimitere va examina respectarea dispozițiilor legale de organele de urmărire penală la luarea măsurilor asiguratorii și va verifica și susținerea intimatei-inculpat, în sensul că organele finanțelor publice și unele dintre intimatele - părți civile au pus în executarea silită cecurile și biletele la ordin, iar bunul imobil pe care s-a luat inscripție ipotecară, ar fi fost valorificat pentru recuperarea acelor creanțe.
Instanța de trimitere va avea în vedere și celelalte motive de apel.
În conformitate cu prevederile art.383 alin.3 Cod procedură penală, vor fi menținute actele procedurale efectuate în cauză până la termenul de judecată din data de 16.10.2008, inclusiv.
Se va constata că intimata-inculpată a fost asistată de apărător ales atât la prima instanță, cât și la instanța de apel.
Văzând și prevederile art.192 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ împotriva sentinței penale nr.168/P din data de 21.10.2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ.
Desființează sentința penală apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe - TRIBUNALUL NEAMȚ.
În baza art.383 alin.3 Cod procedură penală, menține actele procedurale efectuate în cauză până la termenul de judecată din 16.10.2008 - inclusiv.
Constată că intimata-inculpată a fost asistată de apărător ales, atât la instanța de fond, cât și la instanța de apel.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru intimata-inculpată și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.sent.
Red.dec.
El. - 3 ex.
12.05.2009
Președinte:Pocovnicu DumitruJudecători:Pocovnicu Dumitru, Bogdan Adrian
