Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 650/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 650/2008
Ședința publică din 27 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 153/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpata asistată de apărător ales, avocat, lipsă fiind partea civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatei recurente, avocat, solicită în principal achitarea inculpatei, pentru motivul că fapta a fost dezincriminată și nu subzistă vinovăția, iar în subsidiar solicită aplicarea prevederilor art. 181Cod penal, având în vedere că inculpata a luat banii pentru societate și suma a fost integral rambursată, astfel că atingerea socială este minimă. Învederează instanței faptul că prejudiciul a fost recuperat integral, așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 79, astfel că apreciază că în mod greșit inculpata a fost obligată la despăgubiri. Mai arată că încadrarea juridică dată infracțiunilor reținute în sarcina inculpatei este greșită, acestea circumscriindu-se Legii nr. 78/2000, precum și împrejurarea că în prezent fapta este dezincriminată.
Reprezentantul Parchetului consideră că recursul este nefondat, apreciind că în mod corect instanțele au înlăturat cererea de schimbare a încadrării juridice.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că se consideră nevinovată și că achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 304/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr- inculpata a fost condamnată la
- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al. 1,2, 3 Cp cu aplic art. 74-76 Cp.
- 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped de art. 290 al. 1 Cp cu aplic art. 74-76 Cod penal.
n baza art. 33, 34 Cp s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71-64 lit. a teza II și lit. b Cp.
În baza art. 81, 82 Cp s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2,6 ani.
În baza art. 71 al. 5 Cp s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale:
S-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art. 83 Cp. fost obligată inculpata la plata sumei de 6283 lei cu titlu cheltuieli contractuale aferente până la data lichidării creditului, în favoarea SC Bank SA.
S-a făcut aplicarea art. 191 Cp.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut ca stare de fapt că în cursul lunii septembrie 2006, inculpata a falsificat un formular de adeverință de salariu și vechime în muncă, aparținând SC Bank, pe care 1-a completat cu date false, după care 1-a prezentat la bancă, depunându-l la dosarul de credit, în vederea obținerii unui credit bancar. De asemenea, în cursul aceleiași luni, inculpata a indus în eroare pe reprezentații Bank - Agenția Cetate A I, cu prilejul încheierii unui contract de credit pentru nevoi personale nenominalizate, prezentându-se ca angajată a SC Com SRL și prezentând o adeverință de salariu și vechime în muncă falsificate, în scopul de a obține pentru sine o sumă de bani, prejudiciind banca cu o sumă egală cu contravaloarea creditului.
În drept s-a reținut că faptele inculpatei așa cum au fost descrise și dovedite cu probele administrate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 al. 1 Cp și de înșelăciune în convenții, prev. de art. 215 al. 1,2, 3 Cp.
În baza acestor texte de lege, s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa închisorii, conform criteriilor prev. de art. 72 Cp și reținându-se în favoarea acesteia disp. art. 74-76 Cp.
S-au aplicat inculpatei și pedepsele accesorii în concordanță cu practica CEDO în materie și Decizia nr. 623/2007 a ICCJ și totodată s-a dispus suspendarea executării acestora, conform art. 71 al. 5 Cp, instanța de fond alegând ca modalitate de executare a pedepsei principale, suspendarea condiționată. Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a dispus obligarea inculpatei la plata sumei de 6283 lei în favoarea părții civile SC Bank SA.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal prevăzut de lege inculpata, aducându- critici pentru nelegalitate și netemeinicie.
În expunerea motivelor de apel s-a relevat în principal că s-a dat o greșită încadrare juridică infracțiunilor deduse judecății, solicitând schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni reținute în sarcina sa în infracțiunea prev. de art. 10 lit. b din Legea 78/2000, iar pe cale de consecință să se constate că acest articol a fost dezincriminat.
În subsidiar s-a relevat că infracțiunile deduse judecății nu au fost săvârșite cu intenție, solicitând achitarea sa conform art. 10 lit. d Cpp - lipsă latura subiectivă.
Într-un alt subsidiar se relevă că faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, solicitând achitarea sa conform art. 18/1 Cp.
Prin decizia penală nr. 153/15.09.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 304/2008 a Judecătoriei Alba Iulia.
În considerentele deciziei Tribunalul Albaa reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:
Sentința instanței de fond este legală și temeinică.
Astfel, din coroborarea probatoriului administrat în cauză, plângerea formulată de SC Bank SA, declarația martorei, consilierul de credit de la Bank - Agenția Cetate din A I, care a primit de la inculpată adeverința falsificată și a completat cererea de credit, adeverința de salariu și vechime în muncă falsificată, cererea de credit pentru persoane fizice nr. -/20.10.2006, contract de credit nr. RF3 50- și graficul de rambursare, actul constitutiv al SC SRL, din care rezultă că inculpata era administrator și asociat unic al societății, neputând fi astfel angajată cu contract individual de muncă la societate, foaia de vărsământ, din care rezultă că la data de 14.06.2007 inculpata a plătit o de credit, declarațiile inculpatei, rezultă că în cursul lunii octombrie 2006, inculpata administrator și asociat unic al societății SC SRL a indus în eroare pe reprezentanții Bank- Agenția Cetate din A I cu prilejul încheierii unui contract de credit pentru nevoi personale nenominalizate, prezentându-se ca angajată a societății SC SRL, prezentând o adeverință de salariu și vechime în muncă falsificată (completată în prealabil de inculpată cu date false) în scopul de a obține pentru sine o sumă de bani, prejudiciind banca cu o sumă egală cu contravaloarea creditului.
Or, din starea de fapt așa cum a fost descrisă și dovedită cu probele sus menționate a rezultat că faptele săvârșite de inculpată întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 al. 1 Cp și de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 Cp și nicidecum ale infracțiunii prev. de art. 10 lit. b din Legea 78/2000, care nu-și găsește aplicabilitatea în cauza dedusă judecății (acest text de lege incriminând acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor creditare, neurmărirea conform legii sau normelor de creditare, a destinațiilor contractate ale creditelor sau subvențiilor ori neurmărirea creditelor restante, fapte săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite).
Întrucât din probatoriul administrat rezultă indubitabil existența faptelor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată și săvârșirea acestora cu vinovăție de către inculpată (susținerile acesteia că faptele nu au fost săvârșite cu intenție fiind infirmate cu probatoriul administrat ), în mod corect instanța fondului a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii conform criteriilor prev. de art. 72 Cp și chiar reținând în favoarea acesteia dispozițiile art. 74-76 Cp aplicându-se prin urmare o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege (aceste fapte nefiind lipsite de gradul de pericol social al unor infracțiuni așa cum nefondat susține inculpata, art. 18/1 Cp nefiind aplicabil în speță).
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, întrucât prin faptele sale, inculpata a cauzat un prejudiciu părții civile, în mod corect instanța fondului, prin prisma dispozițiilor art. 998, 999 cod civil a antrenat răspunderea civilă delictuală a acesteia și a dispus obligarea la plata de despăgubiri civile.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal prevăzut de art. 3853Cod procedură penală inculpata, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
1. Încadrarea juridică dată infracțiunilor reținute în sarcina sa este greșită, acestea circumscriindu-se Legii nr. 78/2000.
2. Infracțiunile nu au fost comise cu intenție.
3. Infracțiunea nu prezintă gradul de pericol social cerut de art. 18 Cod penal.
4. Instanțele au omis a constata faptul că prejudiciul a fost recuperat în totalitate.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate, în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
1. Vizând încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei, Curtea arată că acestea nu pot fi circumscrise dispozițiilor cu caracter special prevăzute de Legea nr. 78/2000 întrucât valorile sociale ocrotite de lege în acest caz sunt diferite.
2. Curtea amintește că Legea nr. 78/2000 vizează acordarea de credite sau subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare, destinațiile contractate ale creditelor și subvențiilor ori neurmărirea creditelor restante, fapte săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, activități ilicite ce nu se regăsesc în conduita inculpatei.
3. Actele materiale comise de inculpată reprezintă acțiuni specifice laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 215 al. 1, 2, 3 și art.290 Cod penal, astfel încât critica adusă este vădit nefondată.
4. Vizând latura subiectivă a infracțiunilor, Curtea arată că în cauză elementul volitiv, intențional este cu prisosință dovedit, el rezultând din specificul actelor materiale comise de inculpată.
Curtea arată că nu se poate reține lipsa intenției atâta timp cât inculpata a completat în fals adeverința de salariu tocmai pentru a uza de ea în obținerea creditului, cunoscând împrejurarea că în lipsa acesteia nu poate obține creditul.
5. În ce privește solicitarea constatării incidenței dispozițiilor art. 181Cod penal, Curtea arată că în cauză nu se poate reține lipsa vădită de importanță a unor atari fapte și nici o atingere minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege.
Curtea constată că modul în care a acționat, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, specificul valorilor sociale ocrotite de lege nu pot fi circumscrise exigențelor prevăzute de art. 181Cod penal, faptele nefiind în mod vădit lipsite de importanță.
6. Curtea sesizează însă un aspect de nelegalitate atât în hotărârea instanței de fond, aspect menținut în mod greșit și de către instanța de apel, și anume, acela privind latura civilă a cauzei.
Conform înscrisului atașat la fila 79 din dosarul de fond, creditul obținut de către inculpată prin mijloace frauduloase a fost lichidat la data de 18.06.2008.
În aceste circumstanțe atât Judecătoria, cât și Tribunalul, se impuneau să constate că prejudiciul a fost recuperat în integralitatea sa.
pe inculpată la plata unor despăgubiri civile deși aceasta își onorase creditul, instanțele de fond și de apel au adoptat soluții nelegale, ce urmează a fi reformate, în sensul celor expuse mai sus.
7. Ca atare, conform art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul inculpatei cu consecința casării atât a deciziei penale, cât și a sentinței penale, în sensul constatării recuperării integrale a prejudiciului cauzat părții civile SC Bank.
Se va face aplicarea art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 153/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
Casează decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 304/1 iulie 2008 Judecătoriei Alba Iulia numai sub aspectul laturii civile a cauzei în sensul constatării recuperării integrale a prejudiciului cauzat părții civile SC Bank
Menține în rest toate celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
În baza art. 192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.11.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./ 04.12.2008
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș
