Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 91/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 91
Ședința publică din data de 05 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Ene
JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Dumitru Pocovnicu Gabriel Crîșmaru
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva deciziei penale nr. 290/AP din 23 octombrie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av. - apărător ales pentru intimata inculpată, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul Ministerului Public solicită audierea inculpatei, față de soluția de achitare.
Instanța respinge cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public față de faptul că din procesul verbal de executare a mandatului de aducere rezultă că este plecată din localitate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, casarea deciziei penale pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ și sentința penală pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond pronunțarea unei soluții legale și temeinice întrucât s-a comis o eroare de apreciere pentru că infracțiunea există și a fost săvârșită cu vinovăție.
Av. - având cuvântul pentru intimata inculpată - solicită să se ia act că intimata inculpată este bolnavă psihic și de aceea nu se poate prezenta în instanță.
De asemeni, solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, considerând că s-a dispus corect achitarea inculpatei.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 425/29.05.2008, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosarul nr-, în temeiul art. 334 Cod procedură penală s- dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata -, din infracțiunile de înșelăciune prev. și ped. de art.215 al 1.pen. falsificarea instrumentelor oficiale prev. și ped. de art. 286 al 1.pen. folosirea instrumentelor oficiale false prev. și ped. de art. 287 alin 2.pen. fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 al 2.pen. uz de fals prev. și ped. de art. 291.pen. evaziune fiscală prev. de art.11 lit. c din Legea 87/1994 republicată cu referire la Legea 241/2005, art. 37 din Legea 82/1991 cu referire la art.289 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a pen. în infracțiunile de evaziune fiscală prev. de art. 9 al 1 lit. c din Lg.241/2005 cu aplic. art. 13.pen. înșelăciune prev. și ped. de art.215 al 1 și 2.pen. falsificarea instrumentelor oficiale prev. și ped. de art. 286 al 1.pen. folosirea instrumentelor oficiale false prev. și ped. de art. 287 alin 2.pen. fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 al 2.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen. uz de fals prev. și ped. de art. 291 teza I pen. și în această încadrare juridică:
A fost condamnată inculpata -: pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al 1 lit. c din Lg.241/2005 cu aplicarea art. 13.pen. și cu aplicarea art. 74 lit. b pen. art. 76 lit. d pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare;pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art.215 al 1,2.pen. cu aplicarea art. 74 lit. b pen. art. 76 lit. c pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 al 2.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2.pen. la pedeapsa de 8 luni închisoare; pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prev. și ped. de art. 291 teza I pen. la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În temeiul art. 11 pct.2 lit.a pr.pen. raportat la disp. art. 10 lit. a pr. pen. a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunilor de falsificarea instrumentelor oficiale prev. și ped. de art. 286 al 1.pen. și folosirea instrumentelor oficiale false prev. și ped. de art. 287 alin 2.pen.
În temeiul art. 33 lit. a și 34 lit. b pen. s-au contopit pedepsele concurente stabilite, aplicându-se inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În temeiul art. 861și 862.pen. s-a suspendat executarea pedepsei principale sub supraveghere pe o perioada de 7 (șapte) ani.
În temeiul art. 863al.1 pen. a fost obligată inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte o dată la trei luni, în prima zi lucrătoare a lunii la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ;
b) să anunțe, în prealabil, la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ schimbarea locului de muncă;
d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art. 359.pr.pen. atrage atenția inculpatei asupra disp. 864și art.83 pen.
În temeiul art. 14 și 346 al.1 pr.pen. art. 998, 999.civ. și art. 115 al.1 pr. fiscală, s-a admis acțiunea civilă formulată de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția ăa F inanțelor Publice și a fost obligată inculpata să plătească acesteia suma de 1.959 lei reprezentând dobânzi și penalități, sumă ce urmează a fi reactualizată la data plății.
S- a luat act de faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 163.pr.pen. s- dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatei, până la concurența sumei de 1.959 lei.
În temeiul art. 14 al.3 lit.a pr.pen. și art. 348.pr.pen. s-a dispus anularea mențiunilor privind apostilarea conform Convenției d l Haga de pe reversul certificatului de căsătorie seria - nr.- din 3.08.2005 și al certificatului de naștere seria - nr. - din 8.08.2005, a fotocopiilor celor 2 acte de stare civilă aflate la 136, 137 dosar fond, precum și anularea înscrisurilor intitulate "CERTIFICATO DI ", "CERTIFICATO DI " (127,128,129 ).
În temeiul art. 189 și 191.pr.pen. a fost obligată inculpata să plătească statului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele: Inculpata - este administrator al GS SRL P N, societate ce are ca obiect principal de activitate desfășurarea de activități de consultanță pentru afaceri și management. Societatea a desfășurat mai multe activități comerciale producătoare de venituri, iar în perioada 12.11.2003 (data înființării societății) - 31.12.2004 societatea a înregistrat profituri substanțiale, după cum urmează:
- în anul 2003 - 356.965.177 ROL venituri brute, din care 302.247.256 ROL venituri impozabile;
- în anul 2004 - 1.232.725.137 ROL venituri brute, din care 766.216.333 ROL venituri impozabile.
Pentru veniturile realizate societatea datora impozit pe profit.
La data de 29.11.2004, organele de poliție au efectuat un control economic la societatea administrată de către, vizând modalitatea de evidențiere în contabilitatea societății a tuturor activităților. În paralel, a fost efectuată o verificare și de către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția ăa F inanțelor Publice
Verificarea fiscală a stabilit că, inculpata, în calitate de administrator, nu a întocmit evidența contabilă a societății de la înființare și până la acea dată și nici nu a reconstituit-o în urma somației adresate de organul fiscal.
Drept urmare s-a procedat la determinarea obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului pentru întreaga perioadă de la înființare și până la data de 22.11.2004 pe baza documentelor identificate de poliție.
În temeiul art. 102 al.3 din OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, în cauză, s-a procedat la reverificarea agentului comercial, întrucât au apărut date suplimentare, necunoscute la momentul primei verificări.
Raportul de inspecție fiscală nr. 7372/2005, a concluzionat că GS SRL PNs -a sustras de la plata impozitului pe profit cu suma de 3.671 lei, la care se adăugau 1446 lei dobânzi și 420 lei penalități.
Pentru a concluziona astfel, organele de control fiscal au reținut că inculpata a diminuat profitul impozabil al societății cu suma totală de 146.854.153 lei, prin înregistrarea, cu știință, în evidența contabilă a societății a unor cheltuieli fără a avea la bază documente justificative sau a unor cheltuieli care nu sunt aferente realizării veniturilor societății, determinând diminuarea profitului impozabil și implicit a cuantumului impozitului pe profit după cum urmează:
- 9759,9 lei au reprezentat cheltuieli pentru achiziționarea unor bunuri personale ale învinuitei și care au fost înregistrate în mod ilegal ca achiziții ale societății;
- 1262 lei au reprezentat cheltuieli diverse ce au fost evidențiate în documente emise pe numele unor persoane fizice;
- 786,5 lei au reprezentat cheltuieli fără a avea la bază documente justificative;
- 1.747 lei au reprezentat cheltuieli ce au fost înregistrate de două ori;
- 11.299 lei au reprezentat cheltuieli înregistrate în evidența contabilă.
Situația privind cheltuielile nedeductibile aferente perioadei supusă controlului a fost evidențiată în anexa nr.2 la raportul de control fiscal.
Instanța a reținut însă, că suma exactă cu care inculpata a diminuat în mod ilegal veniturile impozabile este de 152.941.308 ROL, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de către doamna expert, aceasta înregistrând ca și cheltuieli deductibile cheltuieli ce nu au legătură cu obiectul de activitate al societății (amendă protecția consumatorului, uscător păr, cheltuieli de spitalizare, jaluzele, 2 televizoare, mașină de spălat, etc). Mai mult, inculpata a vândut societății pe care o administra anumite bunuri, unele dintre ele cu prețuri mult mai mari decât cele pe care ea însăși le plătise, iar anumite cheltuieli le-a înregistrat de 2 ori.
Așa fiind, instanța a constatat că nu pot fi primite apărările inculpatei făcute pe parcursul urmăririi penale potrivit cărora a operat aceste înregistrări de cheltuieli urmare a necunoașterii legislației ce reglementează activitatea de contabilitate a agenților economici. De asemenea, nu pot fi primite nici apărările inculpatei făcute în fața instanței potrivit cărora nu ea ținea contabilitatea societății, ci SC Consult SRL P N, astfel că eventuale erori din contabilitate nu îi sunt imputabile, atâta timp cât în anul 2004 societatea nu a avut contabil, inculpata ocupându-se personal de contabilitatea societății, astfel cum a arătat în declarația din 8.12.2005.
Aceste apărări sunt contrazise de modul în care a fost ținută contabilitatea și înregistrările făcute. Astfel, inculpata nu a întocmit evidența contabilă a societății de la înființare și până la data controlului, deși avea această obligație. Când, în final, a fost întocmită contabilitatea societății, în aceasta au fost înregistrate, în baza dispozițiilor inculpatei, cheltuieli ce nu au legătură cu obiectul de activitate al societății, evidențiind astfel cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale - cheltuieli de spitalizare, ori amendă protecția consumatorului. Intenția de a diminua cu rea credință veniturile impozabile rezultă și din vânzarea de către inculpată către societatea pe care o administra a unor bunuri cu prețuri mult mai mari decât cele pe care ea însăși le plătise, precum și din înregistrarea de 2 ori a acelorași cheltuieli. . în discuție nu au fost făcute din eroare, ci cu intenția evidentă de a diminua obligațiile fiscale.
Instanța a mai reținut că la data de 04.08.2005 între GS SRL P N în calitate de prestator și partea vătămată G în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr.02/04.08.2005.
Obiectul contractului l-a constituit traducerea în limba italiană și apostilarea la Prefectura Județului N și Curtea de APEL BACĂUa certificatului de naștere seria - nr.- al numitei și al certificatului de căsătorie seria - nr.- al părții vătămate
La aceeași dată, partea vătămată a predat inculpatei cele două certificate spre a fi traduse și apostilate, plătind prețul de 425 lei, conform Bonului de comandă nr.2/04.08.2005, fiind totodată stabilit termen pentru ridicarea documentației, ziua de 10.08.2005.
Cu ajutorul unui calculator și al unei imprimante, inculpata a aplicat în fals pe reversul celor două certificate ștampila și apostila Prefecturii județului N, apoi a completat cu scris manuscris rubricile apostilelor, a semnat în fals pentru funcționarul instituției cu atribuții de semnare a apostilei și pentru a crea aparența de legalitate, le-a atribuit numere de înregistrare fictive astfel: certificatul de naștere nr. de înregistrare 2275/08.08.2005 și certificat de căsătorie nr.2237/04.08.2005.
După aplicarea și completarea apostilelor, cele două certificate au fost prezentate pentru autentificare Biroului Notarului Public - P N, str. - -, -.75, astfel:
- fotocopia certificatului de naștere a fost autentificată conform încheierii de legalizare a copiei nr. 4963/09.08.2005 iar traducerea a fost autentificată conform încheierii de legalizarea semnăturii traducătorului nr. 49741/09.08.2005;
- fotocopia certificatului de căsătorie a fost legalizată conform încheierii de legalizare a copiei nr. 4855/04.08.2005 iar traducerea a fost autentificată conform încheierii de legalizare a semnăturii traducătorului nr. 05.08.2005.
Conform adresei nr. 636/2005 a Biroului Notarului Public -, cererea de autentificare a copiilor și traducerilor celor două certificate a fost depusă de GS SRL P
Ulterior, în aceeași modalitate, inculpata a aplicat în fals pe fotocopiile legalizate ștampila și apostila Curții de APEL BACĂU, cărora le-a atribuit numere de înregistrare fictive astfel: certificat de naștere număr de înregistrare 11423/09.08.2005 și certificat de căsătorie nr.11011/05.08.2005.
Cele două certificate falsificate au fost predate părții vătămate G, care s-a prezentat cu ele la SC. Constatând că traducerile certificatelor au fost efectuate de către inculpată, administratorul acestei societăți a îndrumat partea vătămată să verifice autenticitatea apostilelor la Prefectura N, ocazie cu care faptele au fost descoperite.
Apărările inculpatei potrivit cărora doar a tradus cele 2 acte în limba italiană și a legalizat traducerile la Biroul Notarului Public -, după care le-a restituit lui G, restituindu-i și onorariul plătit de acesta pentru traduceri și legalizări și că nu își explică modul în care cele 2 acte au fost falsificate au fost înlăturate ca necorespunzătoare adevărului. Susținerile inculpatei potrivit cărora a primit actele de la partea vătămată, după care aceasta i le-a cerut înapoi și a revenit ulterior cu ele apostilate la Prefectura N, solicitând doar traducerea acestora,au fost contrazise de declarațiile părții vătămate. Astfel, dacă partea vătămată ar fi avut cunoștință de faptul că apostilele sunt falsificate, nu s-ar mai fi dus cu actele la Prefectura N pentru a le verifica, determinând astfel descoperirea faptelor. De asemenea, au fost înlăturate ca necorespunzătoare adevărului, susținerile martorului, afirmațiile acestuia, potrivit cărora inculpata a restituit părții vătămate actele de stare civilă imediat ce le primise de la acesta, fără a efectua nici o operațiune în legătură cu ele, fiind contrazise chiar de către susținerile inculpatei, care a arătat că a tradus acele acte, după care le-a restituit la cererea lui
Faptul că prin concluziile expertizei criminalistice efectuate pe parcursul judecării cauzei nu s-a putut stabili cu certitudine faptul că scrisul ce redă completările manuscris din cadrul rubricilor apostilelor aplicate pe actele de stare civilă falsificate aparține inculpatei (fără aoe xclude pe aceasta ca posibil autor), nu este de natură a înlătura răspunderea penală a inculpatei, atât timp cât vinovăția acesteia cu privire la faptele ce i s-au pus în sarcină, a fost reținută de către instanță în urma coroborării celorlalte probe ale cauzei.
Instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, din infracțiunile de înșelăciune prev. și ped. de art.215 al 1.pen. falsificarea instrumentelor oficiale prev. și ped. de art. 286 al 1.pen. folosirea instrumentelor oficiale false prev. și ped. de art. 287 alin 2.pen. fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 al 2.pen. uz de fals prev. și ped. de art. 291.pen. evaziune fiscală prev. de art.11 lit. c din Legea 87/1994 republicată cu referire la Legea 241/2005, art. 37 din Legea 82/1991 cu referire la art.289 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a pen. în infracțiunile de evaziune fiscală prev. de art. 9 al 1 lit. c din Lg.241/2005 cu aplic. art. 13.pen. înșelăciune prev. și ped. de art.215 al 1 și 2.pen. falsificarea instrumentelor oficiale prev. și ped. de art. 286 al 1.pen. folosirea instrumentelor oficiale false prev. și ped. de art. 287 alin 2.pen. fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 al 2.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen. uz de fals prev. și ped. de art. 291 teza I pen. cu următoarea motivare: prin decizia nr. 4 din 21.01.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, admițându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că fapta de omisiune în tot sau în parte, ori evidențierea, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, ori, evidențierea în actele contabile sau alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, constituie infracțiunea complexă de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.b și c din Legea nr. 241/2005 (fost art.11 lit.c, fost art.13 din Legea nr. 87/1994), nefiind incidente dispozițiile art.43 (fost at.37, fost art.40) din Legea nr. 82/1991 - Legea contabilității, raportat la art.289 din Codul penal, aceste activități fiind cuprinse în conținutul constitutiv al laturii obiective a infracțiunii de evaziune fiscală; în cauză, infracțiunea de înșelăciune a fost săvârșită prin folosirea de mijloace frauduloase (folosirea actelor falsificate); inculpata a falsificat mai multe acte juridice, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, astfel că se impune reținerea săvârșirii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. și ped. de art. 288 al 2.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen.; actele false folosite de către inculpata în fața notarului public erau acte oficiale, astfel că aceasta a săvârșit infracțiunea de uz de fals prev. și ped. de art. 291 teza I pen.
Instanța a constatat însă, că nu poate fi reținută vinovăția inculpatei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de falsificarea instrumentelor oficiale prev. și ped. de art. 286 al 1.pen. și folosirea instrumentelor oficiale false prev. și ped. de art. 287 alin 2.pen. Astfel, potrivit doctrinei și practicii judiciare, aceste infracțiuni există atunci când făptuitorul falsifică un sigiliu ori o ștampilă în sensul falsificării acelei părți a instrumentului ce are menirea de a lăsa amprenta pe înscris sau bun. Aceeași este situația și în cazul infracțiunii de folosire a instrumentelor oficiale false, pentru a cărei existență se impune folosirea fără drept a unui sigiliu ori a unei ștampile cu stema țării, fără drept.
Ori, în speță, inculpata a folosit pentru săvârșirea falsurilor tehnica de calcul, fără a executa operațiunile specifice necesare pentru existența acestor 2 infracțiuni, motiv pentru care, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a pr.pen. raportat la disp. art. 10 lit. a pr. pen. instanța a achitat pe inculpată pentru săvârșirea infracțiunilor de falsificarea instrumentelor oficiale prev. și ped. de art. 286 al 1.pen. și folosirea instrumentelor oficiale false prev. și ped. de art. 287 alin 2.pen.
La individualizarea și dozarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72..pen. respectiv prevederile părții generale a codului penal; limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare; gradul de pericol social mediu al faptelor săvârșite; de persoana inculpatei care nu a mai săvârșit fapte penale. Pe baza acestor considerente, instanța a apreciat că scopul general al pedepsei, prevăzut de art. 52.pen. respectiv acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni poate fi realizat doar aplicând inculpatei pedepse privative de libertate. Față de faptul că inculpata a depus eforturi pentru a înlătura consecințele economice ale faptelor, achitând în parte prejudiciul cauzat părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția ăa F inanțelor Publice N și dezdăunând integral partea vătămată G, instanța a reținut în beneficiul acesteia circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. b pen. iar în temeiul art. 76 lit.c, d pen. a redus pedepsele stabilite pentru infracțiunile de evaziune fiscală și înșelăciune sub minimul special prevăzut de lege, acestea fiind dozate în vederea reeducării inculpatei.
S-a constatat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 10 al.1 din 241/2005, întrucât prejudiciul cauzat prin infracțiunea de evaziune fiscală nu a fost acoperit în totalitate, rămânând nerecuperate accesoriile fiscale (dobânzi și penalități).
Instanța a făcut aplicarea art. 33 lit a și 34 lit.b pen. și a contopit pedepsele concurente stabilite, aplicând inculpatei pedeapsa cea mai grea.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante instanța, față de împrejurările concrete ale cauzei, de faptul că inculpata este căsătorită și față de vârsta acesteia, a apreciat că scopul preventiv - educativ al pedepsei poate fi atins chiar fără executarea efectivă a acesteia, că nu se impune scoaterea inculpatei din mediul familial și plasarea ei în mediul închis. Ținând însă cont de multitudinea faptelor săvârșite și de modul de săvârșirea acestora, instanța a făcut aplicarea disp. art. 861și 862.pen. și a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere, stabilind termenul de încercare spre limita maximă a acestuia.
În temeiul art. 863al.1 pen. a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte o dată la trei luni, în prima zi lucrătoare a lunii la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ;
b) să anunțe, în prealabil, la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ schimbarea locului de muncă;
d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra disp. 864și art.83 pen.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei penale, având în vedere concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, potrivit cărora inculpata, din impozitul pe profit datorat, de 11.085,7 lei a achitat doar 6397 lei, datorând în plus și dobânzi în sumă de 8.101 lei și penalități de 1266 lei, instanța a reținut ca întemeiată și dovedită acțiunea civilă a părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția ăa F inanțelor Publice Reținând că în ce privește latura civilă a cauzei operează principiul disponibilității, și întrucât partea civilă a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 1.959 lei reprezentând dobânzi și penalități, sumă ce urmează a fi reactualizată la data plății, (ce se compune din 1.446 lei dobânzi, 430 lei penalități ce nu au fost achitate, 61 lei majorări de întârziere și 22 lei penalități de întârziere pentru plata cu întârziere a debitului de 3.671 lei), instanța a obligat inculpata la plata acestor sume ce urmează a fi reactualizată la data plății.
S-a lua act că partea vătămată G nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț și inculpata.
În apelul parchetului se critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul achitării inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii de falsificarea instrumentelor oficiale prev. de art.286 Cod penal.
Motivarea instanței de fond este nelegală deoarece legea nu distinge o modalitate anume de falsificare a unui sigiliu, ștampilă sau instrument de marcare fără drept, instrumente apte de a crea impresiunile falsificate. Nu se poate reduce sfera de aplicare a infracțiunii la clasicele ștampile întrucât ar fi o interpretare lipsită de temei juridic, contrară scopului și domeniului de aplicare al infracțiunii. Conform textului de lege infracțiunea se consumă când făptuitorul a realizat fără drept impresiunile caracteristice ale instrumentelor apte de a fi aplicate pe documente. Textul de lege nu distinge nici asupra suportului de păstrare a impresiunii - material sau în format electronic relevantă fiind doar aptitudinea acestuia de a crea impresiuni.
Faptul că la data adoptării textului, nu exista posibilitatea acestei modalități de falsificare, nu înseamnă că practica judiciară nu trebuie să adopte o poziție conformă cu noile realități.
De, asemeni, instanța nu a avut în vedere că este vorba de o infracțiune atât de rezultat cât și de pericol social.
Activitatea de falsificare a instrumentului oficial la care se referă instanța de fond presupune o activitate de confecționare, la fel, și în cazul aplicării ștampilei cu imprimanta, mai întâi se realizează imaginea pe calculator și apoi se aplică prin imprimare pe document.
Așadar instanța de fond a restrâns nejustificat sfera de aplicare a dispozițiilor art.286 Cod penal.
Inculpata a arătat oral prin apărător că situația de fapt reținută nu constituie conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală. În privința infracțiunilor de fals și uz de fals, din concluziile expertizei criminalistice nu se poate stabili cu certitudine cine este autorul scrisului de pe înscrisurile falsificate.
Analizând apelurile în raport de motivele invocate și de dispozițiile art.371 Cod procedură penală instanța a reținut următoarele:
Conform dispozițiilor art.286 Cod penal, falsificarea unui sigiliu, a unei ștampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc unitățile la care se referă art.145 Cod penal constituie infracțiune.
Sub aspectul laturii obiective infracțiunea presupune o acțiune de falsificare care se realizează princontrafacere, prin executarea materială a unui duplicat al ștampilei, sigiliului sau instrumentului de marcare. Ceea ce se falsifică este partea instrumentului care va lăsa amprenta pe înscris sau pe bun. Orice altă activitate dacă nu privește partea materială a instrumentului de marcare, mai precis a amprentei acestuia nu se încadrează în dispozițiile art.286 Cod penal.
Infracțiunea incriminată este una de pericol deoarece prin protejarea obiectului special respectiv încrederea publică în autoritatea instrumentelor de marcare sau autentificare, se descurajează simpla intenție a oricărei persoane de a contraface o ștampilă sau sigiliu. Folosirea ulterioară a unui astfel de instrument falsificat constituie infracțiunea distinctă reglementată de art.287 Cod penal. De aici se poate desprinde ca și concluzie că legiuitorul când a incriminat fapta prevăzută la art.286 Cod penal a avut în vedere doar contrafacerea, realizarea unui duplicat în materialitatea lui sau modificarea pe un suport preexistent a unei ștampile, sigiliu ori instrument de ratificare. Chiar dacă la momentul incriminării ar fi existat tehnica de calcul aptă să producă clone virtuale pe înscrisuri și să le aplice prin imprimare este evident că legiuitorul nu le-ar fi avut în vedere și nu le-ar fi inclus în elementul material al acestei infracțiuni. Asta pentru că astfel de ștampile aplicate prin copiere și imprimare nu sunt apte să creeze acea aparență conformă cu instrumentul autentic. Între amprenta lăsată de la un instrument autentic și cea aplicată prin copiere și imprimare diferențele sunt vizibile chiar și cu ochiul liber. În schimb între urma lăsată de un instrument autentic și unul contrafăcut nu există diferențe vizibile și din acest motiv doar contrafacere, realizarea materială a unui duplicat al instrumentului a fost considerată periculoasă de către legiuitor și sancționată în consecință. unei amprente de pe un document și aplicarea prin imprimare pe un alt document cu ajutorul tehnicii de calcul este similară cu falsificarea amprentei deja imprimată pentru a-i da acesteia aparență de legalitate și constituie infracțiunea de fals în înscrisuri oficiale.
S-a apreciat astfel că rațiunile indicate în motivele de apel ale parchetului nu fundamentează încadrarea juridică a faptei în disp. art.286 Cod penal soluția corectă fiind cea de achitare a inculpatei pe motiv că fapta nu există, adoptată de prima instanță. Pe cale de consecință soluția se impune și pentru infracțiunea de folosirea instrumentelor oficiale false prev. de art.287 Cod penal în lipsa infracțiunii prev. de art.286 Cod penal.
În privința motivelor de apel invocate de inculpată, Tribunalul a reținut că profitul societății administrată de inculpată, supus impozitării, a fost redus prin înregistrarea unor cheltuieli fără să existe documente justificative precum și înregistrarea unor cheltuieli care nu mai aveau nimic în comun cu activitatea societății de realizare a veniturilor.
Reducându-se astfel valoarea profitului, s-a diminuat și suma datorată cu titlu de impozit fără a exista un fundament legal. Inculpata a acționat cu bună știință și nu poate invoca necunoașterea legii în privința cheltuielilor care pot fi deduse din profitul societății. Activitatea sa întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.87/1994.
De asemeni, cu privire la infracțiunile de înșelăciune prev. de art.215 alin.1, 2 Cod penal fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.288 alin.2 Cod penal și uz de fals prev. de art.291 teza I Cod penal situația de fapt reținută corect de prima instanță rezultă cu evidență din probe; concluziile raportului de expertiză criminalistică, declarația părții vătămate și a martorului dovedesc fără echivoc faptul că inculpata este cea care a primit documentele în vederea aplicării apostilei și a legalizării și ea este cea care s-a angajat să îndeplinească aceste formalități.
În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpatei acestea au fost corect individualizate în privința cuantumului și a modalității de executare cu observarea dispozițiilor art.72 Cod penal.
Acțiunea civilă a fost soluționată integral instanța pronunțându-se asupra cererii părții civile și a măsurii asiguratorii solicitată.
De asemeni, în mod corect prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art.14 alin.3 lit.a Cod procedură penală în privința anulării mențiunilor contabile ca fiind falsificate.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, reinterând criticile de nelegalitate și netemeinicie a soluției de achitare a inculpatei pentru infracțiunile prevăzute de art.286 al.1 și 287 al.2.
Cod PenalTotodată, s-a reținut că sentința și decizia sunt nelegale, ambele instanțe omițând să aplice inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod Penal, a cărei executare urma apoi să fie suspendată în temeiul art.71 al.5.
Cod PenalVerificând decizia și sentința pe baza motivelor invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de art.3859al.3 C.P.P. Curtea constată că acestea sunt legale și temeinice.
În mod corect atât prima instanță, cât și cea de apel au reținut că nu există infracțiunile prevăzute de art.286 al.1 și 287 al.2 Cod Penal, cu mențiunea că motivarea acesteia din urmă, mai amplă decât cea a primei instanțe, argumentează în mod corect soluția de achitare, argumente se sunt însușite și de instanța de recurs.
În plus, se impune precizarea că esențial pentru existența unei infracțiuni este să se stabilească dacă fapta comisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina făptuitorului.
Potrivit art.286 al.1 constituie Cod Penal infracțiune fapta de falsificare a unui sigiliu, a unei ștampile sau a unui instrument de marcare.
Toate infracțiunile de fals au un obiect material asupra căruia făptuitorul acționează.
În cazul infracțiunii prevăzută de art.286 al.1 acțiunea Cod Penal de fals se realizează în două modalități:
a) contrafacere, care constă în confecționarea unui instrument care îl imită pe cel adevărat;
b) alterare, care constă în modificarea unui instrument adevărat.
În speță, inculpata nu a realizat niciuna din cele două acțiuni, ci a creat imaginea impresiunii (nemodificată în vreun fel) pe calculator și apoi a aplicat imaginea pe înscris, activități care intră în conținutul infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, prevăzute de art.288 Cod Penal, infracțiune pentru care de altfel, inculpata a fost trimisă în judecată și condamnată.
În ce privește cea de a doua critică privind omisiunea instanțelor de a aplica pedeapsa accesorie, este de observat că în apel parchetul nu a invocat acest motiv, iar potrivit art.3851al.4 nu C.P.P. putea invoca pentru prima dată în recurs acest motiv.
Pe de altă parte, infracțiunile deduse judecății au fost comise în cursul anilor 2004 și 2005, iar art.71 al.5 a Cod Penal fost introdus prin 278/2006. În legătură cu aplicarea pedepsei accesorii în cazul infracțiunilor pentru care s-a dispus suspendarea condiționată, în practică s-a exprimat opinia că trebuie avute în vedere dispozițiile art.13 Cod Penal, în raport de care nu se aplică pedeapsa accesorie pentru infracțiuni comise anterior 278/2006.
Din considerentele arătate, în temeiul art.38515pct.1 lit.b se C.P.P. va respinge recursul declarat de parchet.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva deciziei penale nr. 290/AP/23 octombrie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ.
Constată că inculpata a fost asistată de avocat angajat.
În baza art.192 al.3 cheltuieli C.P.P. judiciare avansate în recurs de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Dumitru Pocovnicu Gabriel Crîșmaru
GREFIER,
Red. -
Red. - /
Red. -
Tehnored. - - 2 ex.
17.02.2009
Președinte:Ecaterina EneJudecători:Ecaterina Ene, Dumitru Pocovnicu Gabriel Crîșmaru
