Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 88/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 88

Ședința publică din data de 05 februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ecaterina Ene

JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Dumitru Pocovnicu Gabriel Crîșmaru

- -

GREFIER: - -

***********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror

La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de inculpații, și, împotriva deciziei penale nr. 502/A din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av., recurenta inculpată - asistată de apărător desemnat din oficiu av., recurentul inculpat - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av. și intimata parte responsabilă civilmente, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Recurenta inculpată - la cererea instanței, precizează că nu și-a angajat apărător pentru că a avut copilul bolnav și nu a mai avut bani.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - solicită admiterea recursului având în vedere că la data săvârșirii faptei era minor, nu are antecedente penale, este la prima abatere, era sub influența alcoolului și a celor doi inculpați majori. Consideră că la vârsta de 17 ani nu este perfect conștient de ceea ce făcea. Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, loviturile nu au fost chiar atât de grave și a achitat prejudiciul.

Solicită admiterea recursului, coborârea pedepsei sub minimul legal, cu suspendare, iar pe latură civilă a se avea în vedere că a fost achitat prejudiciul, precum și plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Av. - având cuvântul pentru inculpatul - solicită admiterea recursului și reducerea pedepsei, avându-se în vedere că era în stare de ebrietate, precum și plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Av. - având cuvântul pentru recurenta inculpată - solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză și, pe fond, reducerea pedepsei, chiar aplicarea acesteia sub supraveghere având în vedere că nu s-a dat curs circumstanțelor personale, nu are antecedente penale, este mamă a doi copii minori și este singurul întreținător ai acestora. de asemeni, solicită plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Recurenții inculpați, și - având cuvântul pe rând. lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA

- DELIBERÂND -

Asupra recursurilor penale de față,

Prin sentința penală nr.98 din 23.06.2008 pronunțată de Judecătoria Buhuși în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art.211 al.2 lit.b, al.2/1 lit.a, c Cod penal cu aplicarea art.99 al.3 Cod penal, 109 Cod penal și 74 lit.a, c Cod penal și 76 lit.c Cod penal, condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 23.03.1990 în B, domiciliat în com. sat, jud.B, cetățean român, 7 clase, fără ocupație, necăsătorit, nesatisfăcut stagiul militar, fără antecedente penale, CNP--, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.193 al.2 Cod penal cu aplicarea art.99 al.3, 109 Cod penal, 74 lit.a,c și 76 lit.d Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.208 al.1-209 al.1 lit.e,g Cod penal cu aplicarea art.99 al.3, 109 Cod penal și 74 lit.a, c și 76 lit.d Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa de executat fiind de 3 ani închisoare.

A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 06.06.1983 în R, jud.N, domiciliat în com., sat, jud.B, cetățean român, 5 clase, fără ocupație, recidivist, CNP--, necăsătorit, 2 copii minori, nesatisfăcut stagiul militar, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- tâlhărie, prevăzută de art.211 al.2 lit.b, al.271 lit.a, c Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a, 75 lit.c Cod penal, 74 lit.c și 76 lit.b Cod penal, la pedeapsa de 4 ani închisoare.

- violare de domiciliu prevăzută de art. 192 al.2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, 75 lit.c Cod penal, 74 lit.c și 76 lit.c Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa rezultantă fiind de 4 ani închisoare.

În baza art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală 34/2007 a Judecătoriei Buhuși, care se execută alături de pedeapsa rezultantă aplicată în cauză, pedeapsa de executat fiind de 7 (șapte) ani închisoare.

A fost condamnată inculpata, fiica lui și, născută la 18.06.1983 în B, domiciliată în com. sat, jud.B, cetățean român, 8 clase, fără ocupație, necăsătorită, 2 copii minori, fără antecedente penale, CNP--, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

- tâlhărie, prevăzută de art.211 al.2 lit.b, al.2/1 lit.a,c cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal, 74 lit.a,c Cod penal și 76 lit.b Cod penal, la pedeapsa de 4 ani închisoare;

- violare de domiciliu, prevăzută de art.192 al.2 Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c, 74 lit.c și 76 lit.c Cod penal la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art.33 lit.a și 34 șit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, pedeapsa de executat fiind de 4 ani închisoare.

S-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II a, b Cod penal, pe durata și în condițiile art.71 al.2 Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive a inculpaților după cum urmează:

- reținerea de 24 de ore, pe data de 10.01.2008 pentru inculpații și și arestarea preventivă de la 11.01.2008 la zi;

- reținerea de 24 de ore, pe data de 10.01.2008 și arestarea preventivă de la 11.01.2008 la 08.04.2008 pentru inculpata.

În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților și.

În baza art.14, 346 Cod procedură penală, 998, 1000 al.2 și 1003 Cod civil, au fost obligați inculpații, în solidar și inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile către partea civilă, în sumă de 509 lei.

A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească părții civile Asigurări SA - Sucursala B, suma de 775,48 lei cu titlu de despăgubiri civile.

S-a constatat că partea civilă SC " Protect" SA B nu are pretenții în cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

În seara zilei de 09.01.2008, ora 20,00 cei trei inculpați au mers la un bar pentru a consuma băuturi alcoolice. Întrucât nu au avut bani, cei 3 s-au hotărât să sustragă bani de la partea vătămată, la care inculpata lucrase și cunoștea că este singur și în vârstă.

Inculpatul, a sărit gardul și a deschis poarta celorlalți doi inculpați.

Întrucât auzise zgomote, partea vătămată a ieșit afară și a început să strige "hoții". În momentul în care partea vătămată a intenționat să închidă ușa, inculpații și, s-au izbit în ușă și au deschis-o, lovind partea vătămată în zona capului. Cei doi inculpați au imobilizat partea vătămată ținând-o de mâini, în timp ce inculpatul a amenințat-o cu moartea, ca să nu mai țipe.

În acest timp inculpata a mers în camera alăturată și dintr-un șifonier, unde știa că sunt banii, a sustras 430 lei. Inculpatul a mers în altă cameră de unde a sustras de pe o masă 79 lei, în bancnote și monede.

Ulterior, cei 3 inculpați au mers la bar unde au consumat băuturi alcoolice, iar inculpatul, și-a achitat datoria, după care s-au deplasat la locuința inculpatei, iar de aici au plecat la B, cu un taxi, unde au cheltuit banii.

Din certificatul medico legal nr.105/11.01.2008 eliberat de SML B, s-a reținut că partea vătămată a suferit excoriații, tumefacții, echimoze, o plagă excoriată, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-9 zile îngrijiri medicale.

Inculpații și au recunoscut fapta săvârșită, dar au susținut că au sustras 250 lei și respectiv 30 lei.

Având în vedere decizia ICCJ nr.XXXI din 16.04.2007, privind soluționarea recursului în interesul legii, instanța a extins procesul penal împotriva celor 3 inculpați și cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 al.2 Cod penal.

S-a apreciat că faptele inculpaților întrunesc în drept elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie și violare de domiciliu prevăzute de art.211 al.2 lit.b, al.2/1 lit.a, Cod penal și art.192 al.2 Cod penal și sunt probate cu plângerea și declarația părții vătămate, certificatul medico legal, planșele fotografice, raportul criminalistic, procesul verbal de reconstituire, declarațiile martorilor din lucrări, coroborate cu declarațiile și recunoașterea inculpaților.

S-a mai reținut că, în noaptea de 16/17.11.2007, inculpatul a consumat băuturi alcoolice, după care s-a deplasat în stația CFR, pentru a se deplasa la

În parcarea stației se afla autoturismul marca Toyota-, cu nr. de înmatriculare B-60-, aparținând SC " Protect" SA

Profitând de faptul că nu se afla nici o persoană în preajmă, inculpatul a sustras oglinda retrovizoare, după care s-a urcat în tren.

Prejudiciul cauzat părții vătămate este de 775,48 lei, însă aceasta nu are pretenții, autoturismul fiind asigurat, reparațiile fiind suportate de societatea de asigurare.

- Asigurări a soluționat dosarul de daune și s-a constituit parte civilă în cauză împotriva inculpatului cu suma de 775,48 lei.

S-a apreciat că fapta inculpatului, deși recunoscută de acesta, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 al.1 209 al.1 lit.e,g Cod penal și este probată cu sesizarea părții civile, procesul verbal de reconstituire, planșele fotografice, declarațiile martorilor, coroborate cu declarația inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpaților, instanța a avut în vedere gradul sporit de pericol social al faptelor, împrejurările comiterii lor (pe timp de noapte, în grup, asupra unei persoane în vârstă), dar și persoana inculpatului.

Astfel, inculpatul nu posedă antecedente penale, este fără ocupație, minor, a adoptat un comportament delincvent, părăsind domiciliul părinților în repetate rânduri, adoptând un stil de viață negativ pe fondul unei supravegheri diminuate din partea părinților, așa cum concluzionează și raportul de evaluare.

Față de acest inculpat s-au aplicat dispozițiile art.99 al.3 Cod penal, 109 Cod penal precum și ale art.33 lit.a Cod penal, faptele săvârșite fiind concurente și 74 lit.a, c Cod penal și 76 lit.c și d Cod penal, cu privire la circumstanțele atenuante.

În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a reținut că este fără ocupație, este predispus la săvârșirea de fapte penale și este recidivist, instanța reținând starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art.37 lit.a Cod penal.

Starea de recidivă rezultă din aceea că inculpatul are numeroase condamnări, ultima fiind de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată prin sentința penală 34/2007 a Judecătoriei Buhuși faptele deduse judecății fiind săvârșite în termenul de încercare al suspendării, urmând ca instanța să revoce suspendarea condiționată conform art.83 Cod penal.

Față de acest inculpat, instanța a făcut și aplicarea dispozițiilor art.75 lit.c Cod penal, dar și ale art.74 lit.c și 76 lit.b și c Cod penal și art. 33 lit.a Cod penal.

Referitor la inculpata, s-a reținut că este fără ocupație, are doi copii minori, a avut o poziție sinceră și este infractor primar.

Instanța a aplicat inculpatului dispozițiile art.74 lit.a, c și 76 lit.b,c Cod penal, dar și ale art.33 lit.a Cod penal.

Coroborând gradul de pericol social al infracțiunilor cu finalitatea aplicării sancțiunii penale, instanța a apreciat că modalitatea de individualizare judiciară a pedepsei de executat pentru toți inculpații este privarea de libertate.

Potrivit art.71 Cod penal, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii sau detențiunii pe viață se interzic drepturile prevăzute de art.64 lit.a-c Cod penal.

În aplicarea jurisprudenței CEDO, instanța, nu a aplicat în mod automat pedeapsa accesorie, prevăzută de art.64 lit.a teza I Cod penal ci a analizat dacă aceasta se impune.

În speță, instanța a apreciat că această măsură nu se impune, întrucât s-ar încălca art.3 din Protocolul adițional, astfel cum a stabilit CEDO în cauza Hirst contra Marea Britanie.

Instanța a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute deart.64 lit.a teza a II-a, b Cod penal, pe durata și în condițiile art.71 al.2 Cod penal.

Inculpații au fost reținuți 24 de ore, pe data de 10.01.2008 și arestați preventiv.

Pentru inculpata s-a înlocuit măsura arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, fiind pusă în libertate la data de 08.04.2008.

În baza art.88 Cod penal, instanța, a dedus din pedeapsa de executat a fiecărui inculpat durata reținerii și arestării preventive.

În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și.

În baza art.14, 346 Cod procedură penală, 998, 1000 al.2 și 1003 Cod civil, au fost obligați inculpații în solidar, iar inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile către partea civilă, reprezentând suma sustrasă.

Împotriva sentinței penale menționate, în termen legal, au declarat apel inculpații, fără nicio motivare în cererile scrise.

Oral, în instanță, personal și prin apărător, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate și reținerea dispozițiilor art.81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei. A invocat inculpatul, în susținerea apelului, împrejurarea că dorește să își continue studiile și că a înțeles să despăgubească partea vătămată.

Inculpatul, personal și prin apărătorul desemnat din oficiu, a invocat netemeinicia hotărârii atacate, sub aspectul individualizării pedepsei. A solicitat reducerea pedepsei aplicate, prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.b, iar pe latură civilă, se constată că au fost achitate despăgubirile civile solicitate de partea vătămată.

Inculpata, personal și prin apărător, a solicitat aplicarea dispozițiilor legale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei ori cele referitoare la suspendarea pedepsei sub supraveghere. A mai cerut inculpata reținerea și a circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.b Cod penal, având în vedere că în apel au fost achitate despăgubirile civile către partea vătămată.

Tribunalul, examinând actele și lucrările din dosar, prin prisma motivelor invocate, și din oficiu, a constatat că apelurile declarate sunt admisibile pentru considerentele ce se vor expune:

Pedeapsa aplicată inculpatului este bine individualizată fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptelor comise și consecințele produse.

Inculpatul a fost condamnat pentru trei infracțiuni, o infracțiune de tâlhărie, o infracțiune de violare de domiciliu și o infracțiune de furt calificat.

Faptele reținute în sarcina acestuia, prin modalitatea în care au fost concepute, dar mai ales prin aceea în care au fost săvârșite, relevă un grad ridicat de pericol social. Astfel infracțiunea de tâlhărie a fost comisă de trei persoane, împreună, pe timp de noapte, în locuința părții vătămate, asupra căreia au fost exercitate violențe. Loviturile aplicate au cauzat părții vătămate leziuni corporale vindecabile în 7-9 zile îngrijiri medicale.

Inculpații au sustras în modalitatea reținută suma de 509 lei, prejudiciu recuperat de partea vătămată după sesizarea instanței de apel.

Prima instanță a ținut seama la stabilirea pedepselor de datele ce caracterizează persoana inculpatului, reținând în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.a, c, cu efecte în ceea ce privește cuantumul pedepselor ce a fost coborât sub limitele minime prevăzute de textele de lege incriminatoare. În aceste condiții, instanța a apreciat că nu se impune acordarea unei mai largi eficiențe prevederilor legale menționate și, prin urmare, nu se justifică nici reducerea pedepsei și nici aplicarea art.81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Sub acest aspect, s-a constatat de asemenea neîntemeiate și apelurile declarate de inculpații și.

În cauză nu se justifică reducerea pedepsei aplicate inculpatului, ținând seama de gravitatea faptelor săvârșite și de antecedentele penale pe care acesta le posedă. Împrejurarea că inculpatul a avut o conduită sinceră, a fost reținută de prima instanță, care a făcut aplicarea art.74 lit.c Cod penal (circumstanța atenuantă) și art.76 Cod penal, cuantumul pedepselor stabilite situându-se sub limita minimă prevăzută de lege. Inculpatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a Cod penal, aspect ce conferă acestuia o periculozitate sporită, motiv pentru care, s-a apreciat că nu se impune reducerea pedepsei aplicate. Faptul că partea vătămată a fost despăgubită în apel, nu conduce în mod automat la reținerea și a circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.b Cod penal, aplicarea dispozițiilor art.74 Cod penal nefiind obligatorie pentru instanță.

În ceea ce o privește pe apelanta inculpată, instanța a apreciat că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare.

Faptele săvârșite de inculpată, în calitate de coautor prezintă, așa cum s-a arătat mai sus, o periculozitate crescută ce trebuie sancționată în mod corespunzător prin executarea efectivă a unei pedepse.

Instanța a apreciat că singura modalitate de reeducare a inculpatei este privarea sa de libertate, în speță, suspendarea executării pedepsei nefiind justificată.

Apelurile declarate de inculpați au fost admise în ceea ce privește rezolvarea laturii civile a cauzei, parte vătămată. Prin hotărârea atacată, inculpații au fost obligați în solidar, inculpatul minor în solidar și cu partea responsabilă civilmente, la plata de despăgubiri civile către partea civilă, în cuantum de 509 lei.

În apel, inculpații au despăgubit partea civilă, aspect confirmat de acesta în declarația aflată la fila 75 din dosar.

În această situație, instanța a luat act că partea civilă și-a recuperat integral prejudiciul.

Examinând din oficiu hotărârea atacată, instanța de control judiciar a constatat că este nelegală în ceea ce privește neaplicarea dispozițiilor art.350 alin.1 Cod pr. penală pentru inculpata.

S-a reținut că, inculpata a fost arestată în cauza de față, începând cu data de 11.01.2008, iar prin încheierea din 07.04.2008 (fila 135 dosar), s-a dispus înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În aceste condiții, prin hotărâre, instanța era obligată să dispună revocarea acestei măsuri, așa cum prevede art.350 alin.1 Cod pr. penală.

Împotriva deciziei au declarat recurs în termen legal inculpații, fără nicio motivare în cererea scrisă.

Oral, cu ocazia dezbaterilor, prin apărători, au reinterat motivele din apel privind individualizarea pedepselor sub aspectul cuantumului, iar pentru inculpații și și sub aspectul modalității de executare a acesteia, solicitându-se suspendarea executării.

Deși recursul nu a fost motivat în termenele prevăzute de art.38510al.1 și 2 motivul C.P.P. invocat de inculpați constituie cazul de casare prevăzut de art.3859pct.14, care potrivit art.3859al.3 se C.P.P. ia în considerare din oficiu.

Verificând decizia pe baza motivelor invocate, Curtea constată că recursurile declarate de inculpații și sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare.

Inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 al.2 lit.b, al.21lit.a, c Cod penal, sancționată cu pedeapsa închisorii de la 7 la 20 de ani.

În cursul judecății s-au extins procesul penal împotriva acestora și pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art.192 al.2 Cpd penal.

În plus, inculpatul minor a fost condamnat și pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat.

La individualizarea pedepselor aplicate s-au avut în vedere în egală măsură toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, prima instanță ținând seama atât de gradul sporit de pericol social concret al faptelor, conferit printre altele de împrejurările în care s-au comis (pe timp de noapte, în locuința părților vătămate și prin exercitarea violenței fizice, dar și de împrejurările ce atenuează răspunderea penală. Astfel, s-au reținut în favoarea inculpaților circumstanțelor atenuante prin efectul cărora pedepsele au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

Datele ce caracterizează persoana celor doi inculpați, alături de celelalte criterii, au condus cele două instanțe la concluzia că pedepsele aplicate sunt just individualizate.

Inculpatul avea 17 ani și 9 luni la data comiterii infracțiunii de tâlhărie, iar din referatul de evaluare rezultă că acesta a adoptat un comportament delincvent de la o vârstă foarte mică, părăsind domiciliul părinților în repetate rânduri și în această modalitate a respins autoritatea acestora.

Inculpatul a comis noile infracțiuni în termenul de încercare al unei suspendări condiționate, iar din fișa de cazier (fl.54 ) rezultă că a suferit mai multe condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului și de violență.

Din considerentele arătate, în baza art.38515pct.1 lit.b se C.P.P. vor respinge recursurile declarate de cei doi inculpați ca nefondate, urmând ca pe temeiul culpei procesuale să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Având în vedere că aceștia au fost arestați preventiv, se va deduce din durata pedepsei rezultante perioada executată de la data pronunțării deciziei recurate și până în prezent.

În ce privește recursul declarat de inculpata, Curtea constată că acesta este fondat numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate pentru infracțiunea de tâlhărie.

În primul rând este de reținut că prima instanță i-a aplicat inculpatei aceeași pedeapsă ca și coinculpatului, deși recurenta nu are antecedente penale și nu a participat la acțiunea de exercitare a violenței împotriva părții vătămate, împrejurări cărora instanța nu le-a acordat relevanță în cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei.

În consecință, se va admite recursul numai cu privire la acest aspect și reținând cauza spre rejudecare, Curtea va reduce cuantumul pedepsei aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie, ceea ce va conduce și la reducerea pedepsei rezultante, cu precizarea că modalitatea de executare stabilită de prima instanță corespunde gradului de pericol social al infracțiunii și conferă pedepsei aptitudinea de reeducare și prevenție.

Se vor menține celelalte dispoziții din decizie și sentință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

1. În baza art.38515pct.2 lit.d admite C.P.P. recursul declarat de inculpata, împotriva deciziei penale nr. 502/A/20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- numai cu privire la cuantumul pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și la cuantumul pedepsei rezultante.

Casează în parte decizia și sentința penală nr. 98/23.06.2008, pronunțată de Judecătoria Buhuși, reține cauza spre rejudecare și în fond:

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art.211 al.2 lit.b, al.21lit.a,c cu aplicarea art.75 lit.c, 74 lit.c, 74 lit.a,c, 76 lit.b de Cod Penal la 4(patru) ani la 3 (trei) ani închisoare.

Pedeapsa rezultantă este de 3 (trei) ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții din decizie și sentință.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 300 lei reprezentând onorar pentru avocat, desemnat din oficiu pentru inculpată.

În baza art.192 al.3 cheltuielile C.P.P. judiciare avansate de stat în recursul inculpatei rămân în sarcina statului.

2. În baza art.38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva aceleiași decizii.

În baza art.38517al.4 deduce C.P.P. din durata pedepselor aplicate celor doi inculpați perioada executată în continuare prin arest preventiv începând cu 20 noiembrie 2009 până la 5.02.2009.

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 600 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu pentru acești inculpați.

În baza art.192 al.2 obligă C.P.P. pe fiecare din cei doi inculpați să plătească statului câte 450 lei cheltuieli judiciare, în cuantumul cărora se includ și onorariile de avocat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5.02.2009 în prezența inculpaților arestați.

PREEȘDINTE, JUDECĂTORI: Ecaterina Ene, Dumitru Pocovnicu Gabriel Crîșmaru

GREFIER,

Red. -

Red. - /

Red. -

Tehnored. - - 4 ex.

16.02.2009

Președinte:Ecaterina Ene
Judecători:Ecaterina Ene, Dumitru Pocovnicu Gabriel Crîșmaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 88/2009. Curtea de Apel Bacau