Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 148/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 148/2010

Ședința publică de la 18 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu

JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș

JUDECĂTOR 3: Leontin

Grefier

Prezentul complet a fost constituit potrivit disp.art.95 și urm. din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuliaa fost reprezentat de

Procuror

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.194/A/16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut ședință publică au răspuns inculpatul recurent asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat și inculpatul recurent, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind partea civilă intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Întrebați fiind, inculpații declară că sunt de acord să fie reprezentați de avocat -desemnată din oficiu.

Instanța aduce la cunoștință inculpaților recurenți că au posibilitatea să dea declarații, având în vedere și împrejurarea că în apel nu au fost ascultați.

Inculpații recurenți, având pe rând cuvântul, declară că nu doresc să facă nicio declarație.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Inculpatul recurent învederează că a declarat recurs doar sub aspectul cuantumului pedepsei, care i se pare prea aspră.

Inculpatul recurent solicită admiterea recursului și reducerea pedepsei la care a fost condamnat.

Avocat -apărător desemnat din oficiu pentru inculpații recurenți, solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei atacate și în rejudecare reducerea cuantumul pedepsei la care au fost condamnați inculpații cu o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de lege. Arată că inculpații au fost cooperanți și regretă fapta săvârșită.

Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală. Este de părere că nu se impune reducerea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond reținând circumstanțe atenuante în favoarea acestora.

Inculpații recurenți, având pe rând ultimul cuvânt, solicită menținerea hotărârii primei instanțe, considerând că nu se justifică aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.295/2009 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar penal nr- s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută la art. 211alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a pen. în cea prevăzută la art. 108 alin. 2.pen. și 208 rap. la 209 alin. 1 lit. a și g pen. formulată de inculpatul.

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută la art. 211alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a pen. în cea prevăzută la art. 208 - 209.pen. formulată de inculpatul.

În baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a pen. raportat la art. 74 alin. 1 lit a-c pen. cu aplicarea art. 76 alin. 1 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

S-a făcut aplicare art. 71.pen. și s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b pen.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive a inculpatului de la 05.11.2008 și până la 06.05.2009.

În baza art. 81 - 82.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83.pen.

În baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a pen. raportat la art. 74 alin. 1 lit a-c pen. cu aplicarea art. 76 alin. 1 lit. b pen. a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

S-a făcut aplicare art. 71.pen. și s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b pen.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive a inculpatului de la 05.11.2008 și până la 06.05.2009.

În baza art. 81 - 82.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

În baza art. 71 alin. 5.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83.pen.

S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în proces și în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 118.pen.

S-a acordat onorariul de 300 lei fiecăruia dintre apărătorii din oficiu ai inculpaților, respectiv av. și av. G I, care se achită din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.

S-a stabilit suma de 1.840 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat și au fost obligați inculpații la plata acesteia, după cum urmează: inc. - 920 lei și inc. - 920 lei. Cheltuielile judiciare includ și onorariile apărătorilor din oficiu.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a stabilit următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia inculpații și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin 21lit. a pen.

În actul de sesizare a instanței se arată că, în fapt, în seara zile de 02.11.2008, partea vătămată s-a deplasat la localul stației CFR din de, unde a consumat băuturi alcoolice. La masă cu aceasta s-au așezat și cei doi inculpați, care au venit în local după câteva ore de la sosirea părții vătămate și cărora aceasta din urmă s-a oferit să le achite consumația.

Astfel, cei trei au stat la aceeași masa în intervalul 2400- 0330, timp în care inculpații au consumat mâncare, băuturi alcoolice și cafea, toate fiind achitate de partea vătămată, inculpații observând că aceasta avea mai multe bancnote de 10 lei, 1 leu și una de 50 lei.

În jurul orei 0330, cei trei au părăsit împreună localul, deplasându-se în locul unde se aflau dormitoarele societății la care partea vătămată era angajată.

În momentul în care părțile au ajuns pe rampa de încărcare a vagoanelor, inculpații au luat hotărârea de a sustrage banii părții vătămate, sens în care inculpatul a prins-o pe aceasta de mâini, trăgându-i-le la spate în timp ce inculpatul a căutat banii în buzunarul hainei și i-a sustras.

În aceste împrejurări, partea vătămată s-a lăsat în (în poziția șezut) solicitând inculpaților să nu îl lovească.

După sustragerea banilor, în timp ce partea vătămată se afla, inculpatul i-a restituit actul de identitate pe care îl sustrăsese împreună cu banii și a împins-o iar inculpatul i-a aplicat o lovitură peste față cu dosul palmei. Apoi, inculpații au plecat, abandonând partea vătămată în acel loc.

Inculpații au împărțit banii și s-au întors în stația CFR de unde, în sala de așteptare, au agresat o altă persoană, martorul, care a și depus plângere împotriva acestora, plângere ce face obiectul unui alt dosar.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și inculpații și.

Prin decizia penală nr. 194/A/16.11.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și de inculpatul, a fost desființată sentința atacată sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, modalității de executare a acestora, omisiunii aplicării art. 7 din Legea nr. 76/2008 și sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

Au fost majorate pedepsele aplicate inculpaților la câte 4 ani închisoare pentru fiecare și a fost înlăturat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepselor principale și accesorii aplicate inculpaților.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpați în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a.

A fost înlăturată obligația de plată a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare - onorariul apărătorului din oficiu, stabilită în sarcina inculpatului.

A fost respins apelul formulat de inculpatul.

Au fost menținute în rest dispozițiile hotărârii atacate.

A fost obligat apelantul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut următoarele:

Prima instanță a dat dovadă de o clemență prea mare față de inculpați, dând relevanță doar aspectului că aceștia au recunoscut și regretat faptele și au avut o comportare bună în proces precum și în societate anterior săvârșirii faptei.

Dar a omis a indica împrejurarea că inculpații au comis faptele de violență și sustragere a bunurilor părții vătămate după care l-au abandonat pe o linie de cale ferată necirculată și s-au întors pe peronul CFR de, unde au mai agresat fizic o altă persoană, cauzându-i leziuni de 24-26 zile de îngrijiri medicale.

Conduita bună anterioară procesului nu poate fi reținută în favoarea inculpatului care a mai fost sancționat administrativ pentru fapte prev.de art.208, 209 Cp și fapte prev. de Legea 61/1991 (60 dos.urmărire penală).

Prima instanță a reținut în favoarea inculpaților atât circumstanțe atenuante cât și beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei.

Chiar dacă legea permite reținerea celor două situații favorabile inculpaților, dozarea pedepsei și alegerea modalității de executare trebuiau făcute în așa fel încât să corespundă scopului educativ și preventiv al pedepsei.

Din această perspectivă sancționarea unei fapte de tâlhărie ( urmată și de o altă agresiune în aceeași noapte ) cu pedeapsa de2 ani cu suspendarenu a fost în măsură să corespundă exigențelor art.52 Cp.

Pentru aceste motive s-a impus majorarea pedepsei de la 2 la 4 ani închisoare.

Nu s-a impus înlăturarea circumstanțelor atenuante întrucât inculpatul este la prima confruntare cu legea penală. De asemenea, inculpatul a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate.

Dar având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, gravitatea acesteia, instanța de apel a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins numai prin privare de libertate, impunându-se înlăturarea beneficiului suspendării condiționate.

În cauză se impunea ca în baza art.7 din Legea 76/2008 prima instanță să dispună prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic al inculpaților în baza de date a, aspect care a fost remediat pe calea apelulu.

De asemenea, s-a constatat că, deși inculpatul a avut apărător ales, prima instanță a dispus ca suma de 300 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu să fie suportată de inculpat, impunându-se înlăturarea acestei sume.

Pentru aceste motive, în baza art.379 oct.2 lit.a Cpp s-a admis apelul Parchetului și pe cale de consecință:

A fost desființată sentința atacată sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, modalității de executare a acestora, omisiunii aplicării art. 7 din L 76/2008 și sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare la care a fost obligat inculpatul și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

A majorat pedepsele aplicate inculpaților la câte 4 (patru) ani închisoare pentru fiecare.

A înlăturat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepselor principale și accesorii aplicate inculpaților.

În baza art.7 din L 76/2008 a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații și conform dispozițiilor acestui act normativ în vederea introducerii profilului genetic al acestora în.

A înlăturat obligația inculpatului de plată a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare - onorariu apărător din oficiu.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen și inculpatul solicitând desființarea sentinței doar sub aspectul cheltuielilor judiciare respectiv, să se dispună înlăturarea obligației de plată a sumei de 300 lei stabilită în sarcina inculpatului ca reprezentând onorariul avocatului din oficiu.

Pentru acest motiv doar, apelul inculpatului fost admis în baza aceluiași temei juridic și cu aceeași motivare deja expusă în analiza apelului Parchetului.

S-a solicitat de către inculpat menținerea pedepsei aplicate de instanța de fond iar în subsidiar dacă nu este posibil, majorarea pedepsei dar cu menținerea beneficiului suspendării condiționate.

Și cu privire la această solicitare s-au expus deja considerentele în analiza apelului Parchetului.

În expunerea de motive orală a inculpatului s-a criticat sentința doar sub aspectul cheltuielilor judiciare și s-a solicitat coborârea pedepsei aplicate inculpatului sub 2 ani deoarece a avut o conduită bună și are o situație familială grea.

Apelul inculpatului a fost considerat nefondat.

Cheltuielile judiciare care trebuiau înlăturate îl vizau pe celălalt inculpat.

Reducerea pedepsei sub 2 ani nu a fost posibilă față de gravitatea faptei săvârșite și față de disp.art.52 Cp cu privire la scopul educativ și preventiv al pedepsei.

Nu s-a justificat reducerea pedepsei datorită situației familiale grele a inculpatului.

Situația grea a inculpatului trebuia avută în vedere de inculpat la momentul săvârșirii faptei și astfel putea evita săvârșirea unei infracțiuni grave și nu invocată ulterior ca mijloc de obținere a unei pedepse mai mici.

Pentru aceste motive, Tribunalul în baza art.379 pct.1 lit.b Cpp a respins ca nefondat apelul inculpatului, cu consecința obligării la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs, în termenul legal, inculpații și, aducându-i critici de netemeinicie, solicitând casarea hotărârii, reducerea cuantumului pedepselor aplicate și acordarea beneficiului suspendării condiționate a executării acestora.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele statuate de art. 385 ind. 9 al. 3.pr.pen. Curtea constată că recursurile inculpaților și sunt nefondate.

Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt dedusă judecății, precum și dispozițiile legale aplicabile, însă a aplicat inculpaților pedepse necorespunzătoare, prin raportare la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72.pen.

Acest aspect a fost remediat de instanța de apel, care în mod just a evaluat pericolul prezentat de faptele inculpaților și gravitatea acestora, majorând pedepsele la 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție.

În acest sens, Curtea reține că inculpații au procedat la deposedarea părții vătămate de bunurile sale, prin exercitare de violențe, după ce în prealabil partea vătămată - din proprie inițiativă - a suportat cheltuielile consumației celor doi inculpați.

După comiterea faptei, inculpații au abandonat partea vătămată pe o linie ferată necirculată și au revenit în gara de, unde au agresat o altă persoană.

Împrejurările expuse imprimă faptei inculpaților un grad de pericol social deosebit de ridicat și justifică aplicarea unei pedepse în cuantumul stabilit de instanța de apel, aceasta fiind de natură să contribuie la atingerea scopului prevăzut de art. 52.pen.

Nu se justifică reducerea pedepselor, având în vedere că instanțele au dat deja eficiență circumstanțelor atenuante reținute în sarcina inculpaților, coborând pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.

De asemenea, cu toate că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale și au avut o atitudine sinceră pe parcursul procedurilor, executarea pedepsei în regim de detenție este pe deplin justificată, având în vedere gravitatea faptelor reținute.

Pentru considerentele expuse, apreciind nefondare criticile aduse deciziei atacate, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea va respinge recursurile declarate în cauză, iar în baza art. 192 al. 2.pr.pen. va obliga fiecare recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.194/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare inculpat recurent să plătească statului suma de 540 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de către 300 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 18 Februarie 2010

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Dact.2ex/24.02.2010

Jud..

Jud.fond

Președinte:Maria Elena Covaciu
Judecători:Maria Elena Covaciu, Monica Farcaș, Leontin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 148/2010. Curtea de Apel Alba Iulia