Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 166/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 166/2009

Ședința publică din 19 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter

JUDECĂTOR 3: Maria Elena

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de

Procuror

Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă a Instanțelor Judecătorești

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 10/14.01.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul recurent, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, apărător desemnat din oficiu și pentru inculpatul recurent, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că Tribunalul Sibiua înaintat răspunsurile comunicate de Compania de Poștă Sibiu cu privire la dovada de comunicare a dispozitivului deciziei penale cu partea civilă pentru a fi cusute la dosarul lor.

Instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații recurenți, avocat, solicită admiterea recursurilor și în rejudecare, redozarea pedepselor. Apreciază că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea mari, față de faptele săvârșite.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca inadmisibil a recursului declarat de inculpatul și ca nefondat a recursului declarat de inculpatul. Apreciază că decizia atacată este temeinică și legală cu privire la cuantumul pedepselor aplicate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurile penale de față:

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 504/2008 Judecătoria Sibiua dispus condamnarea inculpaților și la câte o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. a), b), alin. 21lit. a), b), c prin Cod Penal schimbarea încadrării juridice din art. 211 alin. 1,2 lit. a),b), alin.21lit. a), c).Cod Penal Prin aceeași sentință cei doi inculpați au fost condamnați și la câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

Întrucât s-a constat că aceste infracțiuni erau concurente, în ceea ce-l privește pe, cu infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 104/2007 a Judecătoriei Sibiu, s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 104/2007.

S-a dispus în baza art. 36 alin. 1, 34 alin. 1 b) contopirea Cod Penal celor 3 pedepse urmând ca să execute 9 ani de închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) și Cod Penal 34 b) Cod Penal și în ceea ce-l privește pe inculpatul și s-a stabilit că acesta să execute în final 9 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 88.Cod Penal și 350.C.P.P. în ceea ce-l privește pe inculpatul iar pentru inculpatul s-a constatat că a fost emis un mandat de arestare în lipsă sub nr. 5/2007.

Acțiunea civilă formulată de partea vătămată a fost admisă în parte și au fost obligați cei doi inculpați în solidar, la plata sumei de 8.200 lei cu titlu de daune materiale și 20.000 lei daune morale.

Pentru a pronunța această soluție Judecătoria Sibiua reținut în esență următoarele:

Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu Parchetului din 03.03.2007 pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. a și b, alin. 21lit. a și c).

Cod Penal

Prin sentința Judecătoriei Sibiu 554/2007 în baza art. 334 a C.P.P. fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpaților din infracțiunea prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. a,b alin. 21lit. a,c în Cod Penal infracțiunea prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. a și b, alin. 21lit. a, b, c.

Cod Penal

Cei doi inculpați au fost condamnați la câte o pedeapsă de 8 ani închisoare, pentru inculpatul făcându-se și aplicarea dispozițiilor art. 865alin. 1.

Cod Penal

S-a admis acțiunea părții civile, inculpații fiind obligați să-i plătească acesteia suma de 20.000 lei daune morale și 8.200 lei daune materiale, restul pretențiilor fiind respinse ca nedovedite.

Împotriva sentinței penale nr. 554/2007 au formulat apel inculpații care au solicitat reducerea pedepsei, partea civilă pe latură penală, solicitând majorarea pedepsei și Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. Prin decizia penală nr. 36/2008 apelurile au fost admise, iar sentința penală nr. 554/2007 desființată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât s-a constatat, față de decizia XXXI/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție că fapta întrunea și elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu.

În rejudecare, inculpatul nu a dorit să mai dea declarații, iar inculpatul s-a sustras de la judecată. În urma administrării și a unor probe suplimentare avându-se în vedere și probele din primul ciclu procesual, Judecătoria Sibiua reținut următoarea stare de fapt:

În noaptea de 07./08.10.2006, după ce inculpații au consumat băuturi alcoolice, în jurul orelor 4, s-au deplasat pa șoseaua A I și au decis să pătrundă în depozitul de medicamente aparținând, situat la parterul imobilului în că vor găsi bani. În acest scop inculpații și-au acoperit fețele cu mânecile tăiate ale unui pulover și cu o șurubelniță au forțat o ușă termopan, pe care nu au putut însă să o deschidă. Atunci inculpații au decis să urce la mansarda imobilului pentru a sustrage bunuri. La mansardă se afla locuința părții vătămate, aceasta fiind angajată ca farmacistă.

Cei doi au pătruns în bucătăria apartamentului, unde inculpatul a observat o geantă de damă din care a sustras suma de 200 lei, după care cei doi inculpați s-au îndreptat spre dormitor, unde se afla partea vătămată. Acolo, prin folosirea unui cuțit și a amenințărilor, inculpații au legat partea vătămată de mâini și picioare, au lovit-o, au zgâriat-o cu cuțitul și i-au solicitat acesteia să le comunice locurile unde ține banii și alte bunuri de valoare. Sub presiunea amenințărilor inculpaților, care au stat în apartamentul părții vătămate aproximativ 2-3 ore, aceasta le-a comunicat locul unde are suma de 2000 euro.

Inculpații au luat această sumă, trei telefoane mobile și bijuterii din aur ( un ghiul și trei inele de damă).

În urma agresiunii partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitata pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Prejudiciul material cauzat de inculpați s-a ridicat la suma de 8.400 lei. Din bunurile sustrase, un inel ( în valoare de 200 lei) și un ghiul bărbătesc au fost date de inculpatul martorului, inelul fiind dat apoi martorului HG, ambele fiind predate organelor de poliție și apoi restituite părții vătămate.

Inculpatul a recunoscut pe parcursul urmăririi penale comiterea infracțiunilor ( filele 95-100), susținând că inițiativa săvârșirii lor a aparținut inculpatului.

Faptul că inculpații au fost în apartamentul părții vătămate a fost dovedit și cu raportul de expertiză biocriminalistică nr. -/2007 (76-78) în cuprinsul căruia se reține faptul că microurmele biologice ridicate de pe un rest de țigară au fost create de inculpatul.

Faptul că inculpații au folosit un cuțit cu care au amenințat partea vătămată și chiar i-au creat leziuni rezultă din declarația părții vătămate (arătând că acesta a fost luat probabil de inculpați din bucătăria apartamentului ), se coroborează cu concluziile raportului medico-legal, în care se menționează faptul că leziunile faciale și cervicale au fost create prin zgârierea cu un corp cu vârf ascuțit.

În drept s-a constatat că fapta inculpaților, care în noaptea de 07/08.10.2006 au pătruns în apartamentul părții vătămate, având fețele acoperite cu mânecile unui pulover și prin amenințare cu un cuțit, au agresat-o fizic (inclusiv cu acel cuțit), legând-o de mâini și picioare și au deposedat-o de mai multe bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. a, b, alin. 21lit. a, b, c.

Cod Penal

Având în vedere faptul că prin rechizitoriu inculpații au fost trimiși în judecată pentru infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 21lit. a, c Cod Penal, s-a dispus, în baza art. 334.C.P.P. schimbarea încadrării juridice a faptei din această infracțiune în infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. a, b, alin. 21lit. a, b, c Cod Penal(cererea de schimbare a încadrării juridice fiind pusă în discuția părților la data de 04.06.2008).

Fapta inculpaților și care au pătruns fără drept, împreună, în noaptea de 07./ 08.10.2006 în locuința părții civile, fără consimțământul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prevăzute de art. 192 alin. 2.

Cod Penal

Pentru infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. 2.Cod Penal, extinderea procesului penal a fost făcută de Tribunalul Sibiu, cu ocazia judecării apelului, la termenul de judecată din 13.02.2008 față de ambii inculpați( procurorul a declarat că pune în mișcare acțiunea penală și pentru această infracțiune, iar Tribunalul Sibiua luat act de această manifestare de voință).

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile prev. de art. 72.Cod Penal în sensul:

- infracțiunile reprezintă un grad mediu de pericol social, ambii inculpați fiind sub influența băuturilor alcoolice;

- infracțiunea de tâlhărie a fost comisă în prezența a 5 împrejurări de agravare ( două persoane mascate împreună, noaptea, într-o locuință și prin folosirea uni cuțit), iar partea civilă a fost ținută 2-3 ore în locuință sub amenințările inculpaților, care au legat-o și au exercitat acte de violență asupra ei.

- prejudiciul material cauzat a fost relativ mare și nu a fost recuperat decât în parte.

- partea civilă a suferit o adevărată traumă psihică datorită modului de comitere a infracțiunii și nu și-a revenit nici în prezent. Infracțiunea de violare de domiciliu a fost comisă pe timpul nopții și de două persoane împreună, inculpații fiind și mascați.

- ambii inculpați au antecedente penale în materia infracțiunilor contra patrimoniului. Astfel inculpatul încă din perioada minorității a fost sancționat penal pentru infracțiunea de furt calificat ( internat într-un centru de reeducare și apoi condamnat la pedeapsa închisorii), iar inculpatul ( 65) a mai fost condamnat în anul 1997 la pedeapsa închisorii tot pentru o infracțiune de furt calificat (în privința acestei infracțiuni s-a împlinit termenul de reabilitare). Nici unul dintre inculpați nu are o ocupație.

Sub aspectul laturii civile instanța a reținut că s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei, daune materiale compusă din:

- suma de 7000 lei - contravaloarea în lei a sumei de 2000 euro, sumă ce i-a fost sustrasă de inculpați prin săvârșirea infracțiunii

- suma de 1000 lei - contravaloarea celor trei telefoane mobile (marca, Nokia) ce i-au fost sustrase de inculpați cu ocazia săvârșiri infracțiunii

- suma de 200 lei - contravaloarea a două inele de aur ce i-au fost sustrase de inculpați cu ocazia săvârșirii infracțiunii

- suma de 1.000 lei - contravaloarea aparaturii electronice (uscător de păr, telefon) și a obiectelor de îmbrăcăminte distruse de către inculpați cu ocazia săvârșirii infracțiunii

- suma de 800 lei cheltuieli medicale (eliberare certificat medico-legal, medicamente, terapie psihologică) și 40.000 lei, daune morale și și-a menținut aceste pretenții cu ocazia rejudecării (99).

Instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată, acordând ca dovedite: 7.000 lei contravaloarea sumei de 2000 euro; 1.000 lei contravaloarea a 3 telefoane mobile; 200 lei contravaloarea a 2 inele de aur; celelalte pretenții fiind respinse ca nedovedite.

Din punct de vedere al daunelor morale s-a avut în vedere că este într-o permanentă stare de, stresată de orice zgomot suspect, are tot timpul intenția de a porni alarma, că nu mai poate dormi singură și doarme numai cu telefonul sub pernă gândindu-se că dacă s-ar întâmpla ceva să poată suna imediat la poliție. Din actele aflate la dosarul cauzei reiese că și în prezent merge la psihoterapeut deoarece nu și-a revenit după trauma pe care a suferit-

Împotriva acestei sentințe au formulat apel în termen, dar nemotivat inculpații și și partea civilă.

Inculpatul deși a fost citat la ultimul domiciliu cunoscut și prin afișare la Consiliul Local, emițându-se și mandate de aducere, el nu s-a prezentat în instanță. Din verificările efectuate cu această ocazie ( 57), instanța a reținut că se sustrage de la judecată, întrucât de 2 ani este plecat de la domiciliu, iar părinții nu au date despre locul unde s-ar putea găsi. Apelantul a fost asistat de apărător din oficiu care a solicitat pe fond reducerea pedepsei aplicate.

Inculpatul a arătat personal la termenul din data de 10.12.2008 că își retrage apelul formulat, poziție asupra căreia a revenit la termenul din data de 14.01.2009.

Prin decizia penală nr. 10/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- s-a hotărât următoarele:

S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul în prezent în Penitenciarul Aiud, împotriva sentinței penale nr. 504/25.09.2008, pronunțată de Judecătoria Sibiu.

Au fost respinse apelurile declarate de inculpatul, și de partea civilă, împotriva aceleiași sentințe penale, pe care a menținut-

În baza art. 350.C.P.P. a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88.Cod Penal, 383.C.P.P. s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă începând cu 15.02.2007 la zi.

În baza art. 192 alin. 2 și 4.C.P.P. a fost obligat fiecare apelant la plata a câte 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:

Starea de fapt a fost corect reținută de instanța de fond pe baza probelor judicios administrate: declarațiile părții vătămate care a descris cum s-au petrecut faptele coroborate cu declarațiile martorilor - și și cu declarația inculpatului audiat în cursul primului ciclu procesual și în cursul urmăririi penale. Aceste probe sunt confirmate de probele științifice efectuate în cauză: expertiza biocriminalistică ce confirmă prezența inculpatului în apartamentul părții vătămate și raportul de constatare medico legal ce atestă leziunile pe care le avea victima și faptul că ele se puteau produce cu un cuțit așa cum ea declară. Individualizarea judiciară a fost corect făcută, pedepsele fiind judicios aplicate, față de gravitatea faptei, de modul în care s-a săvârșit, de persoana inculpaților ( recidiviști) și de urmările produse pentru partea vătămată.

Nu s-a impus reducerea acestora, cu atât mai mult cu cât au fost contopite pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie cu cea pentru săvârșirea in fracțiunii de violare de domiciliu, fără a se adăuga vreun spor, iar in ceea privește pe inculpatul și pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 104/2007 a Judecătoriei Sibiu.

Față de faptul că inculpatul și-a retras apelul formulat, tribunalul a lua act de această retragere întrucât nu se poate reveni asupra ei.

Apelul formulat de a fost respins ca nefondat întrucât nu se impune reducerea pedepsei aplicate, chiar dacă el a recunoscut fapta, care însă este gravă și în plus s-a sustras tot timpul de la judecată, pe numele lui fiind emis, în lipsă un mandat de arestare nr. 5/2007.

În ceea ce privește apelul părții civile, s-a constatat că acesta este nemotivat, sens în care instanța l-a examinat prin prisma apelului formulat în primul ciclu procesual, când partea civilă a solicitat desființarea doar a laturii penale, în sensul majorării pedepselor.

Cum față de sentința penală nr. 554/2007 pedepsele au fost majorate pentru ambii inculpați de la 8 la 9 ani închisoare, s-a socotit că sub acest aspect și pentru considerentele expuse anterior privind justa individualizare a pedepsei, apelul ei este nefondat.

Examinând din oficiu latura civilă a cauzei, Tribunalul a constatat că despăgubirile materiale au fost corect acordate, fiind în mod legal respinse despăgubirile materiale ce nu au fost dovedite, conform dispozițiilor art. 1169.civ. Daunele morale au fost corect și justificat acordate, în funcție de traumele suferite de partea civilă, aspecte ce reies din modalitatea de comitere a faptelor precum și din declarațiile martorilor audiați ce au cunoștință de consecințele ulterioare din punct de vedere psihic, al violențelor la care a fost supusă partea vătămată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel au declarat recurs inculpații.

Recursurile au fost declarate în termen și nu au fost motivate în scris, iar în susținerea orală a recursurilor au solicitat reducerea pedepselor aplicate.

Criticile formulate de inculpați se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.

Recursul inculpatului este inadmisibil, din următoarele considerente:

Potrivit art. 3851alin. 4 Cod procedură penală nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362 Cod procedură penală și-au retras apelul.

Din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală, verificând temeinicia criticilor formulate de inculpatul, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, din următoarele considerente:

Raportat la împrejurarea că inculpații au pătruns fără drept în apartamentul părții civile, în timpul nopții, și au amenințat-o cu un cuțit, au legat-o de mâini și de picioare și au sustras mai multe bunuri, aplicarea unei pedepse rezultante de 9 ani este judicioasă, având în vedere existența unui concurs de infracțiuni și limitele pedepsei, respectiv de la 7 la 20 de ani închisoare.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. "a" Cod procedură penală, instanța va respinge ca inadmisibil recursul inculpatului, iar în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpații recurenți.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 10/14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.

din pedeapsa aplicată inculpatului durata executată, începând cu 15.02.2007, la zi.

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva aceleiași decizii penale.

În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpați să plătească statului suma de câte 1100 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 300 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și al Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19.03.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./31.03.2009

jud. apel,

jud. fond

Președinte:Leontin Coraș
Judecători:Leontin Coraș, Tiberiu Peter, Maria Elena

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 166/2009. Curtea de Apel Alba Iulia