Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 25/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 25/2009
Ședința publică de la 19 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda președinte secție
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de - procuror
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul împotriva Încheierii penale pronunțată la 11.03.2009 de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: - recurent Inculpat - personal în stare de arest în Penitenciarul Aiud și asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Inculpatul recurent declară că este de acord să fie asistat de apărător desemnat din oficiu.
În conformitate cu art. 322 cod pr. penală, instanța a pus în vedere inculpatului recurent că are dreptul de a fi ascultat, atrăgându-i totodată atenția asupra dispozițiilor acestui articol.
Inculpatul recurent a consimțit să dea declarație, instanța procedând la audierea acestuia, declarația fiind consemnată separat la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat cu consecința punerii acestuia în stare de libertate. Susține că în prezent nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri, întrucât inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, și deși a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, acest fapt nu poate sta la baza menținerii măsurii arestării preventive, cu atât mai mult cu cât soluția nu este definitivă, în cauză putând fi administrate probe din care să rezultă că acesta este nevinovat de fapta reținută în sarcină.
Mai arată că declarațiile martorilor sunt contradictorii, iar în faza procesuală în care se află dosarul, se poate schimba situația, inculpatul fiind arestat din data de 12 martie 2008, se impune admiterea recursului declarat de inculpat și punerea lui în libertate.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, susținând că nu au intervenit elemente noi de la luarea măsurii arestării preventive, ba mai mult există bănuiala legitimă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea pentru care a fost arestat, fiind condamnat la pedeapsa închisorii de 5 ani.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și punerea sa în libertate, susținând că au intervenit elemente noi, întrucât în cauză au fost audiați martori din care rezultă că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcină, urmând să se administreze și alte probe.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea penală pronunțată la 11.03.2009 de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosar nr- s-a dispus, printre altele, în baza disp. art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală și art. 148 lit. f) Cod procedură penală și art. 5 pct. 1 lit. a) CEDO menținerea arestării preventive a inculpatului, fiul lui și al lui, la data de 30.04.1961.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, că împotriva inculpatului instanța de fond a pronunțat o soluție de condamnare de 5 ani închisoare, cu menținerea stării de arest preventiv și că actele dosarului relevă că în cauză subzistă temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, astfel că sunt îndeplinite exigențele disp. art. 300/2 și 160/b Cod procedură penală și ale dispozițiile CEDO în materie.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat recurs în termen, nemotivat în scris inculpatul.
Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la Secția penală sub ds. nr-.
Prin încheierea penală pronunțată la data de 17 martie 2009 Secția penală a dispus în baza disp. art. 40 din Legea nr. 304/2004 transpunerea cauzei la Secția pentru cauze cu minori și de familie din cadrul Curții de Apel Alba Iulia.
Dosarul a fost înregistrat la această secție sub ds. nr-.
În susținerea orală a motivelor de recurs inculpatul, personal și prin apărătorul legal a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate cu consecința revocării măsurii arestării preventive și punerii în stare de libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii nu mai subzistă, declarațiile martorilor sunt contradictorii, iar în faza procesuală în care se află dosarul, se poate schimba situația, inculpatul fiind arestat din data de 12 martie 2008, că s- redus pericolul concret pentru ordinea publică, în cauză au fost audiați martori din care rezultă că nu se face vinovat de fapta reținută în sarcină, urmând să se administreze și alte probe.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, cu referire la disp. art.300/2, 160/b Cod procedură penală, și respectiv art. 143, 148 lit. f) din același cod, Curtea de Apel constată că recursul nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
În conformitate cu prevederile art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală menținerea arestării preventive în cursul judecății are caracter legal atunci când instanța constată că temeiurile care au justificat această măsură impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, în caz contrar, arestarea preventivă trebuie revocată cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, potrivit alin. 2 al textului de lege amintit.
Inițial, măsura arestării preventive față de inculpatul a fost admisă în baza disp. art.149/1 alin. 10 rap. la art. 148 lit. f) Cod procedură penală, texte de lege aflate în deplină concordanță cu art. 5 pct. 1 lit. c) din Convenția europeană a drepturilor omului, existând motivelor verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani- art. 329 alin. 1) și 3) Cod penal cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol public concret pentru ordinea publică.
Ulterior, privarea de libertate a inculpatului are ca justificare condamnarea pronunțată de o instanță competentă la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiuni prev. de art. 329 alin. 1) și 3) Cod penal cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b) Cod penal, potrivit sentinței penale nr. 614 din 5 noiembrie 2008 Judecătoriei Sibiu, situație de natură a evidenția și menținerea pericolului social concret pentru ordinea publică, în condițiile în care ar fi dispusă lăsarea în libertate a acestuia.
Ca atare, menținerea arestării preventive în cursul soluționării apelului declarat de către inculpatul se află în deplină concordanță cu disp. art. 300/2, rap. la art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală și art. 2 pct. 1 lit. a) din Convenția europeană a drepturilor omului.
În ce privește susținerile recurentului inculpat referitoare la nevinovăția sa și, implicit, la existența unor contradicții în ce privește declarațiile de martori este de arătat că acestea nu au nicio relevanță în actualul stadiu procesual - verificarea legalități și temeinicie măsuri arestări preventive, ele urmând a fi eventual învederate instanței de apel, singura competentă să se pronunțe asupra temeinicie sau netemeinicie acuzaților ce i se aduc inculpatului prin actul de inculpare.
În consecință, recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respins, conf. art. 385/15 alin. 1 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală.
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat numitul recurent la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul împotriva Încheierii penale pronunțată la 11.03.2009 de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosar nr-.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 180 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 19 Martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
/ 2 ex./20.03.2009
Jud. fond
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
MINUTA DECIZIEI PENALE Nr. 25/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul împotriva Încheierii penale pronunțată la 11.03.2009 de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosar nr-.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 180 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 19 Martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
ss - - ss - - - ss -
Pentru conformitate,
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda
