Lovirea sau alte violențe (art. 180 cod penal). Decizia 168/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 168/2009
Ședința publică din 19 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 3: Maria Elena
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă a Instanțelor Judecătorești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații jr. și sr. împotriva deciziei penale nr. 14/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care se constată că partea civilă Spitalul Orășenesc a depus la dosar o adresă prin care arată că înțelege să se constituie parte civilă în cauză cu suma de 495 lei, plus dobânda și penalitățile de întârziere.
De asemenea, se constată că părțile vătămate au depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea recursurilor, iar inculpații au depus la dosar memoriu cu motivele de recurs.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca inadmisibil, având în vedere că acesta a fost declarat împotriva unei hotărâri definitive.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 551/15.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu în baza art. 180 al. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul- parte vătămată jr. și inculpatul sen. la 1500 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de partea vătămată - inculpat.
În baza art. 180 al.1 pen. a fost condamnată partea vătămată - inculpat la pedeapsa de 300 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe față de inculpatul - parte vătămată jr.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d proc.pen. a fost achitată partea vătămată - inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare, prevăzută de art.193 pen. față de inculpatul - parte vătămată jr.
În baza art. 14.pr.pen. coroborat cu art. 346.proc.pen. și art. 998 - art. 999 civ. art.1003 Civ a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul sen. și inculpatul - parte vătămată jr. în solidar la plata sumei de 1400 lei daune morale.
Au fost respinse celelalte pretenții.
În baza art. 14 și 346 alin. 1.pr.pen. rap. la art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Orășenesc și s-a dispus obligarea inculpatului sen și inculpatul - parte vătămată jr. in solidar la plata sumei de 495 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care se adaugă dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data plății efective.
În baza art. 14.proc.pen. coroborat cu art. 346 cpp și art. 998 - art. 999 civ. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă jun. și obligată partea vătămată - inculpat la plata sumei de 200 lei daune morale.
Au fost respinse celelalte pretenții.
În baza art.11 pct.2 lit. a proc.pen. rap. la art.10 lit. a proc.pen. a fost achitat inculpatul - parte vătămată sen. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.1 pen. față de partea vătămată -.
În baza art. 14 și art. 346 alin. 3.proc.pen. s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă -.
În baza art. 191 al.1, 2.proc.pen. obligă inculpatul sen. inculpatul - parte vătămată jr. si partea vătămata - inculpat fiecare la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a proc.pen. a fost obligată partea vătămată - la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 193 alin. 1.proc.pen. a fost obligat inculpatul - parte vătămată jr. și inculpatul sen. la plata a câte 28,40 lei fiecare cheltuieli judiciare către partea vătămată - inculpat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 21.01.2006, în jurul orei 12,30, în timp ce partea vătămată - inculpat junior își repara mașina în curtea imobilului în care locuiește, sub poartă, din cauza unor divergențe anterioare, a fost lovit cu pumnii și picioarele și amenințat cu moartea de către partea vătămată - inculpat. După ce martorul s-a apropiat de cei doi, partea vătămată-inculpat, a plecat înspre autobuz pentru a merge la serviciu. Partea vătămată-inculpat junior s-a dus în casă, unde a relatat cele întâmplate tatălui său senior și împreună cei doi au plecat spre autobuz după partea vătămată inculpat. Aceasta văzând că cei doi intenționează să urce în autobuz, a coborât pe ușa din spate a autobuzului și a încercat să fugă, dar nu a reușit și a fost lovit de inculpatul senior cu o cheie în cap. După ce partea vătămată a căzut la pământ, amândoi inculpații au început să o lovească pe partea vătămată pe tot corpul cu pumnii și picioarele, dar cum la fața locului s-au adunat mai multe persoane, inclusiv soția părții vătămate, numita -, cei doi inculpați s-au retras.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, motivat de faptul că pedepsele aplicate celor trei inculpați sunt nelegale, fiind sub minimum special prevăzut de dispozițiile art. 63 alin. 3 cod penal, fără ca instanța să fi reținut circumstanțe atenuante.
Au declarat recurs și inculpații - senior și - junior, motivat de faptul că nu se fac vinovați de săvârșirea nici unei fapte penale, soluția instanței de fond bazându-se pe declarațiile unor martori mincinoși.
Prin decizia penală nr. 235/2007, Tribunalul Sibiua admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu și de inculpații sen. și jr. a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În motivarea deciziei s-a reținut că la dosarul nr. 974/2006 al Judecătoriei Sibiua fost acvirat dosarul nr. 2323/2006, care conține în afară de plângerea prealabilă formulată de partea vătămată și plângerea formulată de soția acestuia - (fila 6), care afirmă că a fost lovită în față cu pumnul de senior și solicită trimiterea în judecată a celor doi inculpați.
S-a reținut că prima instanță, a omis să se pronunțe cu privire la plângerea acestei părți vătămate, pe care nici nu a citat-o pe parcursul procesului.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 5.07.2007, dar, deoarece împotriva deciziei nr. 235/2007 au formulat recurs jr. și sen. dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Alba -I, care a respins recursul ca inadmisibil prin decizia penală nr. 618/27.09.2007 a Curții de Apel Alba -
Și împotriva acestei decizii au formulat recurs sen. și jr. respins ca inadmisibil prin decizia penală nr. 5667/27.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - secția Penală.
Dosarul a fost restituit Judecătoriei Sibiu la data de 18.02.2008.
În cursul rejudecării cauzei au fost audiați inculpatul sen. (fila 86), HG(propuși de inculpatul sen. și inculpatul - parte vătămată jr. - filele 120-122), și, (propuși de partea vătămată - inculpat și partea vătămată - - filele 135, 136, 159). Partea vătămată - inculpat a depus la dosar înscrisuri (filele 11, 140-141, 158), iar inculpatul - parte vătămată jr. și inculpatul sen. au depus și ei înscrisuri (filele 20, 66, 88, 99-112)
Inculpatul - parte vătămată jr. și partea vătămată - inculpat nu au dorit să dea declarații de inculpat (fila 89).
La termenul de judecată din 12.03.2008 partea vătămată - a precizat că doar inculpatul sen. a lovit-o și că formulează plângerea prealabilă doar împotriva acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1.pen.
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Între partea vătămată - inculpat și partea vătămată -, pe de o parte, și inculpatul sen. și inculpatul - parte vătămată jr. pe de altă parte, a existat de mai multă vreme o stare conflictuală determinată de faptul că locuiesc în același imobil, situat în, pe- și nu se înțeleg cu privire la folosința spațiilor comune.
Pe acest fond, în data de 21.01.2006, în jurul orei 12, când inculpatul - parte vătămată jr. își repara mașina în curtea imobilului unde locuiesc părțile, între acesta și partea vătămată - inculpat a avut loc un incident generat de faptul că cel dintâi își parcase mașina sub casă, lângă poartă, incident în cursul căruia partea vătămată - inculpat l-a lovit pe inculpatul - parte vătămată jr. cu pumnii și cu picioarele (când se afla sub mașină), după care i-a spus că îi va tăia gâtul.
Partea vătămată - inculpat a plecat spre stația de autobuz și a intrat în autobuzul condus de martorul, iar foarte puțin timp au intrat în autobuz și inculpatul - parte vătămată jr. și inculpatul sen. Partea vătămată - inculpat i-a cerut șoferului să îi deschidă ușa din spate a autobuzului, a coborât pe acolo, urmat de cei doi, care au început să îl lovească în zona capului, inculpatul - parte vătămată jr. lovindu-l și cu o cheie de mașină. Cei doi inculpați au plecat, partea vătămată - inculpat s-a dus la Spitalul Orășenesc unde i s-au acordat îngrijiri medicale în regim de urgență. Au fost anunțate organele de poliție, motiv pentru care s-au deplasat la imobilul unde locuiesc, și.
Prin agresiunea comisă de inculpatul - parte vătămată jr. și inculpatul sen. partea vătămată - inculpat a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Deși niciunul dintre inculpați nu a recunoscut comiterea infracțiunilor pentru care au fost formulate plângerile prealabile ((fila 86, filele 104-106 dosar nr-), starea de fapt reținută mai sus a fost dovedită prin celelalte probe administrate în cauză.
Partea vătămată - inculpat a depus la dosar certificatele medico-legale nr. I/a/52 și R/4/I/a/52 eliberate de Serviciul Medico - Legal Județean Sibiu în datele de 23.01 și respectiv 2.02.2006, în care se atestă că acesta a prezentat multiple leziuni la nivelul capului (echimoze, excoriații, plăgi), produse prin loviri cu corpuri contondente și cădere pe un plan dur, care au necesitat inițial 6-7 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dar, datorită complicațiilor apărute, această durată s-a prelungit la 12-14 zile. În actele medico-legale menționate s-a atestat și faptul că partea vătămată - inculpat a fost consultat la Spitalul Orășenesc în data de 21.01.2006 și apoi internat în aceeași unitate spitalicească în perioada 26-31.01.2006. Concluziile actelor medico-legale s-au coroborat cu susținerile părții vătămate - inculpat și ale părții vătămate -, care a asistat la incident (filele 104, 143 dosar nr-). Apoi, martorul (fila 174 dosar nr-, fila 136) a declarat că era în exercitarea atribuțiilor de serviciu ca șofer pe autobuzul în care s-a urcat partea vătămată - inculpat și a văzut cum după el au urcat doi bărbați (fără a putea indica dacă aceștia erau sau nu inculpatul sen. și inculpatul - parte vătămată jr.), care s-au urcat în autobuz, moment în care partea vătămată - inculpat i-a cerut să deschidă ușa din spate, pe unde a și ieșit, urmat de cei doi bărbați, iar după 5-10 minute a aflat că partea vătămată - inculpat ar fi fost agresat de aceștia și l-a văzut cu sânge pe față. În declarația dată la data de 21.05.2008 (fila 1369, martorul nu a mai fost sigur de anumite împrejurări pe care le-a relatat, însă acest fapt este pe deplin explicabil, având în vedere faptul că de la incident până la data reaudierii martorului au trecut peste doi ani și 4 luni.
Martorul, agent de poliție la Poliția Orașului, a declarat în calitate de martor (fila 159) că a aflat că a existat o neînțelegere între părți în curtea imobilului și că partea vătămată - inculpat ar fi fost agresat de inculpatul sen. văzându-l pe acesta cu urme de lovituri și sânge pe față în cursul aceleiași zile. Martorul (fila 135, fila 132 dosar nr-) a aflat de la alte persoane că ar fi existat un incident în cursul căruia inculpatul sen. și inculpatul - parte vătămată jr. l-ar fi agresat pe partea vătămată - inculpat.
Săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1.pen. comisă de partea vătămată - inculpat împotriva inculpatului - parte vătămată jr. este dovedită prin declarațiile martorilor, HG(filele 120-122, filele 117, 118 dosar nr-), care au asistat la incident, primul aflându-se în curtea imobilului, iar cel de-al doilea pe stradă și a trecut prin dreptul porții deschise. Deși ambii martori menționați au arătat că partea vătămată - inculpat l-a amenințat pe inculpatul - parte vătămată jr. că îi va tăia gâtul, din aceleași declarații a rezultat că acesta din urmă a fost doar surprins de afirmație și nici chiar în plângerea prealabilă nu a arătat inculpatul - parte vătămată jr. că a fost speriat sau că a avut convingerea că partea vătămată - inculpat va da curs amenințării. Și partea vătămată -, când a fost audiată ca martoră in dosarul nr- (fila 143) a declarat că, deși a coborât din casă cu soțul ei și a izbucnit între acesta și inculpatul - parte vătămată jr. un incident, cel de-al doilea acuzându-l că i-ar fi scuipat pe mașină, ea a plecat să schimbe niște bani, astfel că nu a asistat la cele ce s-au petrecut ulterior între cei doi.
Deși partea vătămată - a arătat în plângerea prealabilă că inculpatul - parte vătămată jr. ar fi lovit-o, săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.1 pen. de către acesta nu s-a confirmat. Astfel, aceasta nu a depus niciun certificat medico-legal, inculpatul - parte vătămată jr. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, iar, mai mult, chiar -, când a fost audiată în calitate de martoră în dosar nr-, a declarat că ea nu a fost bătută în cursul incidentelor din 21.01.2006 (fila 143).
S-a reținut de prima instanță că fapta inculpatului - parte vătămată jun. și a inculpatului sen. de a lovi partea vătămată - inculpat, cu intenție, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.2 pen.
De asemenea, s-a reținut de prima instanță că fapta părții vătămate - inculpat de a lovi inculpatul - parte vătămată jr, cu intenție, cauzându-i suferințe fizice întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.1 pen.
Nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare prevăzută de art.193 pen. față de inculpatul - parte vătămată jr. (lipsind urmarea specifică infracțiunii, respectiv atingerea adusă libertății psihice a acestuia), prima instanță, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d proc.pen. a achitat partea vătămată - inculpat, pentru săvârșirea acesteia.
Nefiind dovedită săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art.180 alin.1 pen. de către inculpatul sen. față de partea vătămată -, prima instanță, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a proc.pen. a achitat inculpatul pentru săvârșirea acesteia.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului - parte vătămată jr. inculpatului sen. și părții vătămate - inculpat instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 pen. și anume: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pedeapsa pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2.pen. este închisoarea de la 3 luni la doi ani sau amenda de la 500 lei la 30.000 lei (conform art.63 alin.3 teza a II-a pen.), iar infracțiunea prezintă un grad mediu de pericol social, fiind comisă în participație de inculpatul - parte vătămată jr. și inculpatul sen. care împreună au comis actele de violență; leziunile provocate părții vătămate - inculpat au necesitat un număr relativ mare de zile de îngrijiri medicale (12-14), asistență medicală de urgență și o internare de 6 zile la Secția Chirurgie a Spitalului Orășenesc.
Pedeapsa pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 1.pen. este închisoarea de la o lună la 3 luni sau amenda de la 300 lei la 15.000 lei, iar fapta prezintă un grad redus de pericol social.
Instanța de fond, ținând cont de cele expuse mai sus, de contextul comiterii infracțiunilor, precum și de faptul că niciunul dintre inculpați nu a recunoscut săvârșirea lor, instanța a apreciat că prin aplicarea unor pedepse de 1500 lei amendă penală inculpatului - parte vătămată jr. și inculpatului sen. și de 300 lei amendă penală părții vătămate - inculpat se realizează scopul educativ și preventiv al pedepsei prevăzut de art.52 pen.
Spitalul Orășenesc s-a constituit parte civilă în cauză solicitând obligarea inculpatului - parte vătămată jr. și inculpatului sen. la plata sumei de 495 lei reprezentând cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată părții vătămate - inculpat plus dobânda legală până la data plății.
Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 ersoanele p. care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicală acordată, iar sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.
Deoarece prima instanță a reținut că prin probele administrate s-a dovedit că inculpatul - parte vătămată jr. și inculpatul sen. au fost cei care au agresat partea vătămată, iar în urma acestei agresiuni partea vătămată a fost consultată la Spitalul Orășenesc, cuantumul total al cheltuielilor ocazionate de asistența medicală acordată acesteia fiind de 495 lei, conform înscrisurilor depuse la filele 92, 94, 179, instanța, în baza art. 14 și 346 alin. 1.pr.pen. rap la art. 313 din Legea nr. 95/2006 a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Orășenesc și a obligat inculpatul sen. și inculpatul - parte vătămată jr. în solidar la plata sumei de 495 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care s-a adăugat dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data plății efective.
Partea vătămată - inculpat s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului - parte vătămată jr. și inculpatului sen. la plata sumei de 200 lei reprezentând daune materiale (costul deplasărilor la Sibiu) și 4000 lei cu titlu de daune morale. Instanța a constatat că acestei părți civile i s-a produs un prejudiciu nepatrimonial constând în suferință fizică, iar la evaluare acestuia va ține seama de localizarea leziunilor (la nivelul capului) durata zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare (12-14), precum și de faptul că a necesitat asistență medicală de urgență și apoi internarea în spital, astfel că l-a estimat la 1400 lei. Prin urmare, în baza art. 14.proc.pen. coroborat cu art. 346.proc.pen. și art. 998 - art. 999.civ. art.1003 civ instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și l-a obligat pe inculpatul sen. și inculpatul - parte vătămată jr. în solidar la plata sumei de 1400 lei daune morale. S-au respins celelalte pretenții.
Inculpatul - parte vătămată jr. s-a constituit parte civilă solicitând obligarea părții vătămate - inculpat la plata sumei de 400 lei daune morale (câte 200 lei pentru fiecare infracțiune reclamată - fila 108 dosar nr-). Instanța a constatat că și acestei părți civile i-a fost produs prin lovire un prejudiciu nepatrimonial constând în suferință fizică și, ținând seama de faptul că nu leziunile produse nu au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare l-a evaluat la 200 lei. Cât privește fapta de amenințare, prima instanță a constatat că nu i-a produs părții civile nici un prejudiciu, libertatea psihică a acestuia nefiind afectată prin vreo stare de temere pe care să o fi simțit în urma fapte părții vătămate - inculpat. Pe cale de consecință, în baza art. 14.proc.pen. coroborat cu art. 346 cpp și art. 998 - art. 999 civ. instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă jr. și a obligat partea vătămată - inculpat la plata sumei de 200 lei daune morale. S-au respins celelalte pretenții.
În baza art. 14 și art. 346 alin. 3.proc.pen. s-a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă - prin care solicitase obligarea inculpatului sen. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de daune morale (fila 89), deoarece acesta a fost achitat pe motiv că fapta nu există.
În baza art. 191 al. 1, 2.proc.pen. au fost obligați inculpatul sen. inculpatul - parte vătămată jr. si partea vătămata - inculpat fiecare la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, deoarece toți au fost condamnați în prezenta cauză, fiind în culpă procesuală.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a proc.pen. a fost obligată partea vătămată - la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, deoarece inculpatul sen. a fost achitat pentru infracțiunea reclamată de aceasta.
În baza art. 193 al. 1.proc.pen. au fost obligați inculpatul - parte vătămată jr. și inculpatul sen. la plata a câte 28,40 lei fiecare cheltuieli judiciare către partea vătămată - inculpat, reprezentând câte din cuantumul total de 56,80 lei al taxelor pentru eliberarea certificatelor medico-legale (filele 2, 3 dosar nr-).
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații jr. și sen.
În motivarea recursului, pe lângă de acum obișnuitele "elogii" la adresa justiției, judecătorului și circuitului dosarelor la instanța de fond, s-a invocat prescripția răspunderii penale a inculpaților, întemeiată pe art. 122 pen.
Prin decizia penală nr. 14/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- au fost respinse recursurile declarate de inculpații jr. și sr. împotriva sentinței penale nr. 551/15.10.2008 a Judecătoriei Sibiu.
În considerentele deciziei Tribunalul Sibiua reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt din speță în baza amplului probatoriu administrat în condițiile respectării tuturor principiilor desfășurării procesului penal. Astfel, dincolo de orice dubiu, s-a stabilit că cei doi inculpați, în data de 21.01.2006, pe fondul unor neînțelegeri anterioare, au lovit-o pe partea vătămată - inculpat, după ce a coborât dintr-un autobuz, cu pumnii și picioarele și apoi cu o cheie, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Încadrarea juridică dată faptelor este corectă în raport de starea de fapt reținută, pedepsele stabilite sunt bine individualizate, fiind corect apreciate pericolul social prezentat de faptele comise, cât și datele ce caracterizează persoana inculpaților, instanța de fond făcând din aceste puncte de vedere o justă aplicațiune a dispozițiilor art. 52 și 72.pen.
Nici criticile formulate de recurenți nu sunt întemeiate. Aceștia au fost condamnați de instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2.pen. Această infracțiune este sancționată cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar răspunderea penală pentru săvârșirea acestei infracțiuni se prescrie într-un termen de 5 ani, conform art. 122 alin. 2 lit. d pen. și nu lit. e cum au susținut recurenții, termen care nu s-a împlinit. Nu e de prisos a arăta că în speță, prescripția răspunderii penale era întreruptă conform art. 123.pen. fiind necesar a se fi împlinit termenul prescripției speciale calculat conform art. 124.pen.
Astfel fiind, soluția preconizată se impune, urmând a se menține sentința atacată, nr. 551/15.10.2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu, pe care a menținut-
Împotriva deciziei au declarat recurs inculpații sr. și jr. aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, și care, reiterând, în memoriul depus la dosar (f 14) aceleași aspecte ca și în fața Tribunalului Sibiu, solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare de sub acuzațiile ce li se aduc.
Curtea, examinând cererea de recurs din punct de vedere al admisibilității acesteia, ca o chestiune ce prevalează analizării motivelor invocate, constată că aceasta este inadmisibilă.
Curtea reține că art. 3851Cod procedură penală arată expres și limitativ, hotărârile care pot fi atacate cu recurs.
Curtea arată că în cazul de față inculpații au promovat calea recursului împotriva unei decizii cu caracter definitiv, pronunțată la rândul ei, în recurs, aflându-ne în situația unui recurs la recurs.
Față de cele ce preced, Curtea, conform art. 38515pct. 1 lit. a va respinge ca inadmisibil recursul inculpaților, cu consecința obligării lor la cheltuieli judiciare către stat, în baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpații jr. și sr. împotriva deciziei penale nr. 14/26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpați să plătească statului suma de câte 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./30.03.2009
jud. recurs,
jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Tiberiu Peter, Maria Elena
