Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1823/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- (2612/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.1823/

Ședința publică de la 15 decembrie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Niculina Alexandru

JUDECĂTOR 2: Francisca Maria Vasile

JUDECĂTOR 3: Daniel

GREFIER -

* * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.293/27.08.2009 pronunțată de judecătoria Călărași și a deciziei penale nr.144A/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați în stare de arest asistat de avocat din oficiu și în stare de arest asistat de avocat ales împuternicire avocațială nr.200/19.11.2009, lipsind intimatul parte civilă, intimatele părți responsabile civilmente, și SERVICIUL DE PROBAȚIUNE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI.

Procedura de citare este legală îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Apărătorul recurentului inculpat, arată că nu a regăsit o declarație de recurs formulată de acesta, luând legătura cu inculpatul, acesta i-a comunicat că apărătorul ar fi formulat declarația de recurs.

Mai mult menționează că în dosarul Tribunalului Călărași există o adeverință din care reiese că inculpatul nu dorește a declara recurs.

Întrebat fiind recurentul inculpat, arată că își însușește recursul declarat în cauză de apărătorul său ales din faza procesuală anterioară, de asemenea recurentul inculpat arată că își însușește recursul declarat de apărător.

Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.

Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că recursul inculpatului vizează cazul de casare prev. dec art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, apreciind că pedeapsa ce i s-a aplicat este prea aspră în raport de fapta comisă.

Solicită a fi avute în vedere circumstanțele personale ale inculpatului și a se da o mai mare eficiență aspectelor favorabile inculpatului.

Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale nr.293/27.08.2009 pronunțată de judecătoria Călărași și a deciziei penale nr.144A/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași și pe fond rejudecând a dispune reducerea pedepsei spre minimul special prevăzut de legea penală.

Apărătorul recurentului inculpat, arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr.293/27.08.2009 pronunțată de judecătoria Călărași și a deciziei penale nr.144A/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Călărași, pe care le apreciază ca fiind netemeinice și nelegale.

Consideră că există numai probe insuficiente și indirecte în ceea ce privește vinovăția inculpatului pe care îl asistă.

Menționează că partea vătămată a declarat în fața organului de urmărire penală că a fost agresat de 2 persoane pe care le recunoaște din fotografiile ce i-au fost prezentate, mai arată că respectiva parte vătămată este un fost polițist astfel să i s-a permis a-și pregătii apărarea înainte de audierea inculpatului.

Precizează că în imaginile, captate de camera video de supraveghere a banco-matului se văd trei tineri, or partea vătămată susține că a fost agresată de 2 persoane.

Referitor la loviturile prezentate de partea vătămată arată că aceasta se afla într-o stare avansată de ebrietate, astfel că apreciază că respectivele excoriații sunt de o altă natură, consideră că nu se justifică existența de lovituri la genunchi la o infracțiune de tâlhărie.

Totodată arată că inculpatul a dovedit că a primit un telefon și în momentul producerii incidentului se afla într-un alt loc din oraș, aspect susținut de depoziția martorului A și că nu face dovada că inculpatul s-ar fi întâlnit din nou cu coinculpatul.

De asemenea arată că inculpatul nu a declarat că ar fi fost însoțit de o altă persoană în momentul comiterii infracțiunii.

Menționează că instanța de apel și fond s-a solicitat a fi reaudiată partea vătămată care nu s-a constituit partea civilă, însă aceasta nu s-a prezentat, deși susține că a fost agresată de 2 persoane și că i s-a sustras o sumă de bani.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul este necunoscut cu antecedente penal, era elev, face parte dintr-o familie serioasă, motive pentru care solicită admiterea recursului casarea hotărârilor și pe fond a se dispune achitarea inculpatului dat fiind că fapta a fost comisă de o altă persoană, consideră că nu există probe suficiente pentru a se dovedi vinovăția inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor ca nefondate.

Arată că pedeapsa aplicată inculpatului minor este corect individualizată în raport de gravitatea infracțiunii, de modalitatea de comitere a faptei și prejudiciul cauzat, cuantumul acesteia fiind orientat spre minimul prevăzut de legea penală.

Consideră că în raport de prejudiciul cauzat nu se impune redozarea pedepsei aplicate inculpatului care a dat dovadă de un comportament antisocial încă de la vârsta de 13 ani, aflându-se într-un anturaj nepotrivit.

Apreciază că în raport de perseverența infracțională de care inculpatul a dat dovadă, nu se impune reducerea cuantumului pedepsei ce i s-a aplicat.

În ceea ce privește pe inculpatul major apreciază că pedeapsa ce i s-a aplicat este corect individualizată în raport de faptul că acesta a fost recunoscut din planșele foto de către partea vătămată.

Arată nu există nici un motiv pentru a se reține că partea vătămată, victimă a unei infracțiuni de tâlhărie, să fi formulat o plângere cu doi autori să fi recunoscut pe inculpatul ca fiind unul din autori care au agresat-o în scopul sustragerii de bunuri, ca nefiind conforme cu realitatea.

Consideră că declarațiile părții vătămate și recunoașterea de pe planșele foto se coroborează cu imaginile surprinse de camera de luat vederi care supraveghea bancomatului în care sunt evidențiate cele două persoane care se află în spatele părții vătămate.

Precizează că declarațiile părții vătămate se mai coroborează cu declarațiile martorului care a arătat că s-a aflat în compania inculpaților, de care despărțit de ambii inculpați, concluzionând apreciază că pedepsele aplicate inculpaților sunt corect individualizate în raport de infracțiunile reținute în sarcina inculpaților.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă comiterea faptei însă consideră că pedeapsa ce i s-a aplicat este prea mare.

Precizează că a fost singur la comiterea faptei și că partea vătămată a căzut în momentul în care a alergat după el.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile avocatului său. Precizează că în ziua respectivă a fost sunat și a plecat să joace fotbal, astfel că în momentul producerii infracțiunii se afla în alt loc, motiv pentru care solicită a fi pus în libertate.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față.

Prin sentința penală nr. 293 din 27.08.2009, judecătoria Călărași, a respins cererea apărării privind schimbarea încadrării juridice dată faptei privind pe inculpatul, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă judecătoria Călărași, din art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit b, c Cod penal și alin. 2 ind.1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm în art.211 alin. 1 și alin. 2 lit. b,c Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm Cod penal.

A respins cererea apărării privind achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. c Cod pr. pen. privind infracțiunea prev. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b, c Cod penal și alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal.

În baza art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b,c Cod penal și alin 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal cu aplic. art. 74-76 Cod penal a condamnat pe inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit. a,b Cod penal.

A menținut starea de arest a inculpatului și conf. art. 88 Cod penal a scăzut din pedeapsa pronunțată perioada reținerii și arestării preventive, de la 1 iulie 2009 la zi.

În baza art. 211 alin. 1 și alin 2 lit. b, c Cod penal și alin. 2 ind.1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 99 și urm. cod penal a condamnat pe inculpatul minor, la 4 ani închisoare

În baza art. 83 cod penal a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 6 luni închisoare pronunțată prin sentința penală nr. 12/2008 a Judecătoriei Călărași, pedeapsa ce se execută pe lângă pedeapsa pronunțată prin prezenta sentință.

Inculpatul minor execută o pedeapsa totală de 4 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit. a,b Cod penal, începând cu împlinirea vârstei de 18 ani.

A menținut starea de arest a inculpatului și conform art. 88 a scăzut din pedeapsa pronunțată perioada reținerii și arestării preventive, de la 1 iulie 2009 la zi.

A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind nerecuperat.

În baza art. 118 lit. e a C.P.P. dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpați a sumei de 2700 lei, nerevendicată de partea vătămată.

A dispus plata din fondul Ministerului d e Justiție a sumei de 800 lei onorariu avocat oficiu.

În baza art. 191 a C.P.P. obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu, iar pe inculpatul minor la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 500 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.

Pentru a pronunța această hotărârea, instanța a reținut că în seara zilei de 12 iunie 2009, în jurul orelor 20,30, inculpatul se întâlnește cu inculpatul minor și, împreună, se deplasează în parcul central al mun. C, situat în zona. Aici, cei doi se întâlnesc cu martorul, întâlnire stabilită în urma unei discuții a martorului la telefon cu inculpatul . Cei trei zăbovesc o perioadă în parc, după care, în jurul orelor 21,30, părăsesc parcul, îndreptându-se spre domiciliile acestora situate în zona, deplasându-se pe str. B, pe partea a direcției de mers.

Ajungând în zona Liceului Agricol, aceștia se opresc pentru ca inculpatul să răspundă la telefon. Urmare convorbirii telefonice, inculpatul, însoțit de inculpatul, hotărăsc să se reîntoarcă în parc, timp în care martorul, își continuă deplasarea spre locuința sa.

În drum, în dreptul magazinului "", inculpații se intersectează cu partea vătămată, care se deplasa spre zona "5 C", intenționând să ajungă la bancomatul BCR amplasat în zona respectivă.

Inculpații observă că partea vătămată avea asupra sa o borsetă, astfel că pornesc în urmărirea acesteia. Dându-și seama că este urmărită, partea vătămată se întoarce spre inculpați, reușind sa-i vizualizeze foarte bine și își continuă drumul până la bancomatul aflat în zona. Aici, partea vătămată încearcă să scoată niște bani, dar nu reușește, întrucât depășise plafonul sumei ce se poate scoate într-o zi.

Astfel că își continuă drumul spre casă pe str. G -, urmărit în continuare de cei doi inculpați.

Ajungând în intersecția cu strada -, partea vătămată, auzind pași în urmă, se întoarce, îi vede pe cei doi inculpați, moment în care inculpatul minor, o îmbrâncește puternic pe partea vătămată din lateral, după care și inculpatul major o lovește pe partea vătămată, moment în care partea vătămată se prăbușește, căzând în genunchi.

Partea vătămată reușește să se ridice și încearcă să opună rezistență, însă este imobilizat de brațe de către inculpatul, timp în care inculpatul i-a smuls borseta părții vătămate, deși aceasta s-a opus cu vehemență.

După comiterea faptei, cei doi inculpați au părăsit în fugă locul faptei, îndreptându-se spre parcul, pe str. - -.

Partea vătămată pleacă în urmărirea acestora, încercând sa-l prindă pe inculpatul, care îi smulsese borseta însă nu reușește, întrucât s-a împiedicat și a căzut pe carosabil.

Partea vătămată a sunat apoi la 112, apel d e urgență, anunțând comiterea faptei. Aceasta a precizat că în borsetă avea suma de aproximativ 2700 lei și mai multe acte.

La individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72.Cod Penal

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul, acesta solicitând să se constate că nu este vinovat de comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, dat fiind că a negat constant că a avut vreun grad de participație a fapta săvârșită de inculpatul -. Solicită să se dispună achitarea sa de orice penalitate, în baza art. 10 lit.c pr.pen. să se ia act de împrejurarea că partea vătămată nu s-a prezentat în instanță pentru a-l incrimina, fiind evident că nu a avut nici un amestec la comiterea infracțiunii deduse judecății. În subsidiar, a solicitat să se dispună aplicarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 și 76 pen. date fiind circumstanțele sale personale favorabile.

Împotriva aceleiași sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul -, solicitând ca, în bata art. 74 și 76 pen. să se reducă pedeapsa pronunțată împotriva sa, întrucât a manifestat regret față de efectele infracțiunii comise și a fost sincer și cooperant cu organele de urmărire penală și cu instanța de judecată.

Apelul declarat de inculpatul este nefondat și urmează a se respinge, motivat de faptul că, pe de om parte, în cauză nu se pot aplica disp. art. 10 lit.c pr.pen. și, pe de altă parte, eventuala aplicare a art. 74 și 76 pen. nu ar mai fi în măsură să realizeze scopul punitiv și educativ al sancțiunii.

Astfel, din declarațiile părții vătămate, ale martorului și ale inc. - rezultă că inc. s-a aflat împreună cu inculpatul - în momentul urmăririi părții vătămate, nu a plecat de lângă acesta, aspect confirmat și de înregistrarea video din fața bancomatului. De altfel, chiar partea vătămată i-a recunoscut din fotografiile prezentate de către organele de poliție și tot aceasta a afirmat că două persoane l-au lovit și l-au deposedat de borsetă., față de poziția inc., este faptul că, după descrierea părții vătămate, chiar acest inculpat i-a luat borseta. Prin urmare, cererea de achitare urmează a se respinge ca nefondată, așa după cum urmează a se respinge și cererea de aplicare a art. 74 și 76 pen. dată fiind nesinceritatea acestui inculpat, manifestată pe tot parcursul procesului și gravitatea modului concret de comitere a faptei deduse judecății.

Și apelul inculpatului - este nefondat și urmează a se respinge, date fiind antecedentele sale infracționale și faptul că, pe tot parcursul procesului a încercat să zădărnicească aflarea adevărului. Este de menționat și modalitatea de săvârșire a infracțiunii cercetate, ce îi conferă o periculozitate sporită.

Reducerea pedepselor inculpaților nu ar mai fi în măsură să realizeze scopul punitiv și educativ al respectivelor sancțiuni și, constatând că prima instanță a pronunțat o sentință legală și temeinică.

Prin decizia penală nr.144/A din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.293/2009 a Judecătoriei Călărași.

S-a menținut starea de arest a inculpaților apelanți și potrivit art.88 Cod penal și s-a computat prevenția acestora, de la 1.07.2009 la zi, pentru fiecare.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 50 lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare și pe inculpatul la 350 lei cu același titlu, din care 300 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.

Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs inculpații și, solicitând admiterea recursului, casare deciziei.

În motivele scrise inculpatul a arătat că atât instanța de fond cât și cea de apel au dat o apreciere greșită a probelor administrate, fiind condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.211 alin.1 și 2 lit.b,c și alin.21lit.a Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal. A mai arătat că nu a participat la săvârșirea faptelor reținute, că în dosar există probe incerte, din care rezultă că s-ar fi aflat împreună cu inculpatul în apropierea părții vătămate (care era sub influența băuturilor alcoolice la momentul săvârșirii faptei); la instanța de fond cât și cea de apel, au refuzat atât audierea părții vătămate cât și a martorilor, din care ar fi rezultat că acesta se afla în altă parte decât cea a săvârșirii faptei.

Examinând hotărârile recurateprin raportare la motivele invocate de către inculpați, ce se circumscriu cazurilor de casare prev. de art.3859alin.1 pct.14 și 18 Cod proc. pen. dar și din oficiu, în condițiile art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:

Referitor la recursul declarat de inculpatul, Curtea constată că susținerea acestuia în sensul că nu ar fi participat la săvârșirea infracțiunii împreună cu celălalt inculpat, cu consecința achitării sale, este nefondată, din probele administrate reieșind fără dubiu participarea sa în calitatea de coautor la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, în dauna părții vătămate.

Astfel, din declarațiile părții vătămate, ale martorului și ale celuilalt inculpat reiese că inc. împreună cu inculpatul au urmărit-o pe partea vătămată după ce acesta din urmă a retras o sumă de bani de la bancomatul BCR situat pe str. B, mun. Din declarațiile părții vătămate, însoțite de recunoașterile efectuate după planșele foto, rezultă că cei doi inculpați recurenți l-au lovit și l-au deposedat de borseta în care se afla suma de 2300 lei. Acest fapt este confirmat de planșele foto obținute după înregistrarea video realizată cu camera de supraveghere a bancomatului de la care partea vătămată a retras suma de bani. Din imaginile prezentate rezultă că partea vătămată a observat că în spatele său se aflau cei doi inculpați, nefiind luat prin surprindere de aceștia, astfel încât reținerea semnalmentelor celor doi se explică. De altfel, este foarte relevant că partea vătămată a declarat constant că a fost atacat de doi tinerii, iar în prima declarație îi descrie, reținând foarte multe amănunte legate de semnalmentele lor și de modul în care erau îmbrăcați. De asemenea, este foarte important că descrierea celor doi a fost făcută înainte ca organele de poliție să obțină copia înregistrării video și să îi fie prezentare pentru recunoaștere după planșe foto.

Astfel că, din probele administrate rezultă fără dubiu participarea inculpatului, alături de inculpatul, în calitate de coautor la infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 alin.1 si 2 lit. b și c și alin.21lit.a Cod pen. instanțele de fond și apel, reținând în mod corect contribuția sa și condamnându-l pentru aceasta.

În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul, referitor la cuantumul pedepsei aplicate, Curtea, în acord cu instanțele de fond și apel, constată că pedeapsa aplicată acestuia a fost judicios individualizată, ținând seama de criteriile prev. de art.72 Cod pen.

Astfel s-au avut în vedere dispozițiile părții generale ale Codului penal, cele privitoare la infracțiunile săvârșite de minori, gradul de pericol social al faptei, apreciat ca fiind destul de ridicat, față de modalitatea de săvârșirea, precum și de împrejurările ce țin de persoana inculpatului, respectiv antecedentele penale ale acestuia și atitudinea sa procesuală, încercând să zădărnicească aflarea adevărului, susținând că celălalt inculpat nu ar fi participat la săvârșirea faptei.

Față de acestea, pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1 si 2 lit. b și c și alin.21lit.a Cod pen cu aplic. art.99 Cod pen. este corect individualizată, fiind orientată către minimul special prevăzut de lege (acesta fiind de 3 ani și 6 luni).

Este de remarcat faptul că pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pe care inculpatul o are de executat, este rezultatul aplicării dispozițiilor art.83 Cod pen. privitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr.12/2008 a Judecătoriei Călărași, pedeapsă ce se execută alături de cea aplicată în prezenta cauză.

Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală Curtea va respinge recursurile declarate de inculpați, ca nefondate.

Se vor deduce prevențiile de la 1.07.2009 la zi pentru ambii inculpați.

Va fi obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei și pe inculpatul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei, pentru inculpatul, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.293 din 27.08.2009 pronunțată de judecătoria Călărași și a deciziei penale nr.144/A din 22.10.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală.

Deduce prevențiile de la 1.07.2009 la zi pentru ambii inculpați.

Obligă pe inculpatul la plata sumei de 100 lei și pe inculpatul la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Proces-verbal

pentru jud. - plecată la

, semnează, PREȘEDINTE SECȚIE,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./15.01.2010

- Jud.:;

10 Februarie 2010

Președinte:Niculina Alexandru
Judecători:Niculina Alexandru, Francisca Maria Vasile, Daniel

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1823/2009. Curtea de Apel Bucuresti