Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 280/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--06.02.2009
DECIZIA PENALĂ NR.280 /
Ședința publică din data de 19.03.2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.358/A din 19.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ales cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind părțile civile G și
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul ales al inculpatului solicită încuviințarea efectuării unui referat de evaluare.
Procurorul se opune cererii formulate ca fiind neconcludentă soluționării cauzei.
Instanța în deliberare respinge cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului apreciind-o inutilă și neconcludentă.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei și în rejudecare aplicarea unei pedepse mai mici decât a aplicat prima instanță, pedeapsă cu privire la care s-ar putea dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, sau suspendarea sub supraveghere, cum a dispus prima instanță, raportat la circumstanțele reale de săvârșire a faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a dat dovadă de o atitudine sinceră, are un loc de muncă stabil, o familie d e întreținut. Depune la dosar adeverință nr.202/09.06.2008 de la locul de muncă, adeverință medicală nr. 326/17.03.2009, declarație de cesiune.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, și menținerea soluției dată în apel, raportat la gravitatea faptei săvârșită de inculpat care a atras în activitatea infracțională alte două persane, dintre care un minor.
Inculpatul recurent, luând cuvântul, arată că regretă fapta comisă și solicită aplicarea unei pedepse cu suspendare.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 537/27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în baza art.211 alin.1, alin.2 lit.b și alin. 21lit.a,c cu aplic. art. 74 lit.a,c și art. 76 lit.b, a fost condamnat inculpatul la 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
I-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a,b, pe durata și în condițiile prev. de art.71
În baza art. 861. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar în baza art.862s-a stabilit un termen de încercare de 6 (șase) ani, iar în baza art.863. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- Să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de acest serviciu începând cu rămânerea definitivă a prezentei hotărâri;
- Să anunțe în prealabil, din timp schimbarea de domiciliu, reședință sau locuință, și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- Să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art.359 i C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra prev.art.864
În baza art. 88. s-a dedus din pedeapsa aplicată arestul preventiv pe perioada 27.11.2007 la zi, iar în baza art. 350 alin.3 lit.b s C.P.P.-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 83/AP/27.11.2007, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 14, 346.C.P.P. s-a constatat că partea vătămată G nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 14, 346.C.P.P. și în baza art.998 a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 RON cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă G.
În baza art.191 al. 1,.C.P.P. a fost obligat inculpata la plata sumei de 700 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr.13841/P/2007, înregistrat la Judecătoria Timișoara sub nr- la data de 21.12.2007, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art. 211 alin.1,2, lit.b și alin.21lit.a,c reținându-se în sarcina sa următoarele:
În noaptea de 26.11.2007, în jurul orelor 23,40, inculpatul însoțit de minorii și s-au hotărât să sustragă mai multe bunuri de pe șantierul aflat la intersecția străzilor și Calea. Cei trei au pătruns în curtea șantierului după care inculpatul împreună cu minorul au văzut o în care erau cazați temporar mai mulți muncitori de pe șantier, și deși în interior era lumină cei doi mai sus arătați au pătruns în interior unde inculpatul a solicitat pe un ton autoritar persoanelor aflate în să-i înmâneze telefoanele mobile și portmoneele. După acest lucru numitul a luat de pe masă și respectiv de pe frigider telefoanele părților vătămate G și La un moment dat persoanele prezente în respectiva au încercat să imobilizeze pe inculpat însă acesta pentru a-și asigura scăparea a aplicat o lovitură cu pumnul în zona feței părți vătămate, acesta din urmă ripostând cu un cuțit reușind să-l rănească pe inculpat.
Din actele și probele administrate în cauză, prima instanță a reținut, în fapt, că la data de 26.11.2007, în jurul orelor 23,40, inculpatul însoțit de către minori și despre a căror vârstă avea cunoștință, s-au deplasat la șantierul aflat la intersecția străzilor cu Calea, și în timp ce minorul a rămas în curtea șantierului inculpatul împreună cu minorul au pătruns într-o unde se aflau cazate mai mulți muncitori, iar inculpatul a solicitat acestora să-i predea telefoanele mobile, precum și portofelele. Astfel, cum rezultă atât din declarațiile părților vătămate cât și din declarațiile martorilor și, după ce părțile vătămate au pus pe masă telefoanele mobile, numitul le-a luat, iar inculpatul a lovit cu pumnul pe partea civilă G în zona feței pentru a-și asigura scăparea, deoarece muncitorii din respectiva au încercat să-i rețină pe cei doi. Atât inculpatul cât și minorul au reușit să scape însă minorul nu a reușit fiind prins în curtea șantierului.
În aceeași noapte organele de poliție au reușit să rețină pe inculpat și pe minorul procedând la recuperarea telefoanelor mobile și la restituirea acestora către părțile vătămate astfel cum rezultă din dovezile existente la filele 12-16 dosar, precum și din declarațiile părților vătămate.
Prima instanță a constatat că, atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței în declarațiile date, inculpatul a arătat că recunoaște și regretă săvârșirea faptelor, descriind modalitatea de săvârșire a acestora, și ajutând organele de urmărire penală să procedeze la recuperarea bunurilor, declarațiile acestuia coroborându-se cu declarațiile martorilor, și, precum și cu declarațiile părților vătămate.
Prima instanță a apreciat că fapta inculpatului care împreună cu o altă persoană minoră pe timp de noapte prin întrebuințarea de acte de violență, a luat telefoanele mobile aparținând părților vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,2 și alin.21lit.a, iar reținându-se vinovăția inculpatului sub forma intenției directe, și având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor referitoare la limitele de pedeapsă, la gradul de pericol social al faptei (inculpatul sustrăgând bunuri de o mică valoare economică), de persoana inculpatului (din fișa de cazier rezultă faptul că acesta nu are antecedente penale), în condițiile art. 74 lit.a și c referitoare la atitudinea acestuia anterior săvârșirii faptei precum și ulterior comiterii acesteia (comportare sinceră pe toată durata derulării procesului) i-a aplicat acestuia pedeapsa de 4 ani închisoare, fiindu-i interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a,pe durata și în condițiile prev. de art. 71.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia de către inculpat, și ținându-se seama de persoana inculpatului, care este la primul impact cu legea penală, de comportamentul său după comiterea faptei, rezultat din faptul că acesta a arătat că recunoaște și regretă comiterea faptelor, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta, și, chiar fără executarea pedepsei acesta nu va mai săvârșii alte fapte de natură penală și văzând că în speță sunt întrunite condițiile prev.de art.861Cod Penal, prima instanță a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în baza art.862stabilind Cod Penal un termen de încercare de 6 ani, iar in baza art.863Cod Penal, l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute in acest articol, stabilind ca instituția care se va ocupa de supravegherea și reintegrarea inculpatului este Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Timiș, inculpatul urmând a se prezenta la acest serviciu, după rămânerea definitivă a prezentei hotărârii la datele stabilite de acest serviciu.
In baza art.359 a C.P.P. i s-a atras atenția inculpatului asupra prev.art.864
Cod PenalÎntrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv, în baza art. 88. i s-au dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reținerea de 24 h, și arestul preventiv începând cu data de 27.11.2007 la zi.
Dată fiind modalitatea de individualizare a pedepsei, în baza art. 350 alin.3 lit.b s C.P.P.-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 83/AP/27.11.2007, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 14, 346.C.P.P. s-a constatat că partea vătămată G nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Având în vedere modalitatea de soluționare a laturii penale mai sus arătată, prima instanță a apreciat că în speță sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale pentru faptă proprie față de partea civilă G, existând o faptă comisă cu intenție de către inculpat asupra părți vătămate prin care s-a produs un prejudiciu acesteia din urmă, între acestea fiind o strânsă legătură de cauzalitate, astfel că la soluționarea laturii civile prima instanță a avut in vedere pe lângă prev. art. l4,346 C.P.P. și pe cele ale art. 998 Civil, și ținând cont de constituirea de parte civilă formulată în cauză, de faptul că inculpatul în fața instanței a arătat că este de acord cu achitarea despăgubirilor civile în cuantumul solicitat de către partea civilă, obligându-l pe inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă G.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel, în termenul prevăzut de lege, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul - -, apeluri înregistrate pe rolul Tribunalului Timiș la data de 16.06.2008 sub același număr unic de dosar.
Ministerul Publica criticat sentința apelată pentru netemeinicie, în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și modalitatea de executare a acestuia, raportat la gravitatea faptei săvârșite de inculpat. S-a mai arătat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată și în formă agravantă, iar modalitatea în care a fost comisă fapta penală, respectiv de către inculpat împreună cu alți doi făptuitori, pe timp de noapte, prin aplicarea de violențe fizice asupra părților vătămate, imprimă acesteia un caracter grav, astfel încât chiar și aplicarea unei pedepse minime prevăzute de lege pentru această faptă, respectiv pedeapsa de 7 ani închisoare, ar fi fost o sancțiune prea blândă pentru inculpat.
Inculpatul apelant a criticat sentința penală a judecătoriei pentru netemeinicie, apreciind că în cauză, raportat la circumstanțele reale de săvârșirea a faptei și la circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a dat dovadă de o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă, a ajutat la recuperarea prejudiciului creat, are un loc de muncă stabil și o familie d e întreținut, s-ar fi impus aplicarea unei pedepse mai mici decât cea stabilită de prima instanță, pedeapsă cu privire la care s-ar fi putut dispune suspendarea condiționată a executării acesteia, iar nu sub supraveghere cum a dispus instanța de fond.
Prin decizia penală nr.358/A din 19 decembrie 2008, pronunțată în dosar nr- apelul declarat de inculpat a fost respins ca nefondat iar apelul declarat de procuror a fost admis, sentința penală apelată a fost desființată, cuantumul pedepsei a fost majorat la 5 ani închisoare, iar modalitatea de executare a pedepsei a fost și ea modificată, dispunându-se executarea în regim de detenție; celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate au fost menținute.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, reiterând motivele de apel.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpatul s-a înțeles în prealabil cu inculpatul și să fure de pe șantierele din T materiale de construcții, prin rechizitoriul procurorului reținându-se că pentru astfel de fapte, el mai este cercetat în alte dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.
În realizarea rezoluției infracționale, cei trei s-au deplasat în T, Calea, pe șantierul aparținând SC, unde, deși la baraca în care erau cazați temporar muncitorii, pe fereastră se vedea lumina aprinsă, ei au pătruns în incinta șantierului în, iar inculpatul a solicitat muncitorilor să-i predea telefoanele mobile și banii pe care-i aveau asupra lor. Inculpații și au fugit având asupra lor telefoanele mobile aparținând părților vătămate, iar inculpatul, care nu a pătruns în s-a ascuns, fiind depistat de părțile vătămate și predat organelor de poliție.
Această comportate a inculpaților dovedește hotărârea lor de a săvârși infracțiunea de tâlhărie, de a încălca legile statului, ordinea de drept dovedește implicit perseverența la infracționalitate a inculpatului care mai este cercetat pentru astfel de fapte și la alte dosare, așa cum rezultă din rechizitoriu.
Societatea se confruntă în ultima perioadă de timp cu infracționalitate fără precedent, în cadrul căreia, infracțiunile de violență împotriva persoanei ocupă un loc important. În reducerea fenomenului infracțional, instanța de judecată trebuie să aplice pedepse care să reprezinte un stimulent în descurajarea fenomenului infracțional, procesul neîndeplinindu-și rolul educativ în cazul în care astfel de fapte sunt pedepsite cu blândețe.
Pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului este corect individualizată, instanța de apel având în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, atât cu privire la cuantum cât și cu privire la modalitatea de executare.
Cum decizia penală apelată este temeinică și legală, neconstând motive de casare, în temeiul prevederilor art. 38515alin. 1, pct. 1, lit.b Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul - recurent va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.358/A/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică din 19.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. 24.03.2009
Tehnored.
2ex/01.04.2009
Prima inst. - Jud.
Inst. apel.,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--06.02.2009
MINUTĂ DECIZIE PENALĂ NR.280 /
Ședința publică din data de 19.03.2009
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.358/A/19.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică din 19.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Pronunțată în ședință publică, azi 19.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2ex/
Prima inst.
Inst. apel
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Codrina Iosana Martin, Anca
