Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 561/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECI ZIA NR. 561

Ședința publică din data de 10.08.2009

PREȘEDINTE: Florentin Teișanu

JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Dan

: - -

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul revizuent

, fiul lui și, născut la data de 8 aprilie 1976, în prezent aflat în penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 133/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a admis apelul declarat de revizuent, împotriva sentinței penale nr. 137/7.04.2009 a Judecătoriei Câmpina, s-a desființat în totalitate sentința, iar în baza art. 397 s C.P.P.-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea ei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova pentru a se efectua cercetări cu privire la cererea de revizuire formulată de condamnat, cu privire la sentința penală nr. 277/25.06.2002 a Tribunalului Prahova.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurentul revizuent, în stare de deținere și asistat din oficiu de avocat potrivit împuternicirii avocațiale nr. 3876/4.08.2009 eliberată de Baroul Prahova.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

S-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul condamnat, aflat în stare de deținere.

Avocat din oficiu pentru recurentul revizuent și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.

Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Avocat din oficiu pentru recurentul revizuent susține că

acesta a înțeles să formuleze recurs împotriva deciziei penale nr. 133/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, întrucât din punctul său de vedere prin admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Judecătoria Ploiești, scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea ei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahovas -a putea depăși perioada pe care condamnatul o mai are de executat.

Precizează că la acest moment, condamnatul a executat fracția din pedeapsa de 12 ani închisoare, urmând să fie liberat condiționat, iar prin efectuarea cercetărilor așa cum prevăd dispozițiilor art. 394 ar C.P.P. fi posibil ca acesta să nu mai fie liberat condiționat.

Față de motivele de recurs ale recurentului revizuent lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul formulat.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, întrucât instanța de apel în mod corect a admis apelul, a desființat sentința Judecătoriei Câmpina și a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea ei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova pentru a se efectua cercetări potrivit art. 397

C.P.P.

Recurentul condamnat -revizuent, având ultimul cuvânt, susține că el a executat fracția din pedeapsa de 12 ani și apreciază că efectuarea cercetărilor prev. de art. 397 ar C.P.P. foarte mult și ar fi posibil să nu mai fie pus în libertate prin admiterea cererii de liberare condiționată.

CURTEA:

Asupra recursului penal de față reține următoarele:

Prin sentința penală nr.137/7.04.2009 Judecătoria Câmpina în temeiul disp.art.403 alin.3 cod proc.penală a respins cererea formulată de revizuentul, fiul lui și, născut la 08.04.1976 în Câmpina, în prezent deținut în penitenciarul Ploiești, ca inadmisibila.

În temeiul disp.art.192 alin.2 cod proc.penală a fost obligat revizuentul la 350 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța aceasta sentința prima instanța a reținut că prin sentința penală 748/30.10.2001 pronunțată de Judecătoria Câmpina in dosarul nr.3485/2001 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208,209 alin.1 li.a,e,g,i cod penal cu aplic.art.41 alin.2 cod penal, art.75 lit.c și art.37 lit.a cod penal, 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art.211 alin.2 lit.a,d,e cod penal cu aplic.art.37 lit.a cod penal, 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev.de art.215 alin.1 cod penal cu aplic.art.37 lit.a cod penal, in baza art.33 lit.a, 34 lit.b cod penal, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare cu aplic.art.71 și 64 cod penal.

Conf.art.61 cod penal instanța de fond a menținut liberarea condiționată restului neexecutat de 299 zile din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală 1009/1996 a Judecătoriei Câmpina

S-a reținut în fapt că în perioada iunie 1999 - martie 2000 inculpatul în baza aceleiași rezoluții infracționale a sustras singur sau împreună cu alte persoane printre care și un minor, din locuri publice, din locuințe și din incinta unor societăți comerciale unde a pătruns prin efracție și escaladare, bunuri alimentare, obiecte de îmbrăcăminte, sume de bani, că în seara de 14.10.1999 la lovit pe partea vătămată trântindu-l la pământ și împreună cu i-a sustras un inel din aur, ceasul de la mână și o borsetă, în ziua de 29.02.2000 cunoscând că minorul a împrumutat suma de 300 lei de la o altă persoană l-a determinat pe acesta să-i dea banii pentru a-i restitui celui care l-a împrumutat sumă de bani cheltuit împreună cu.

Prin decizia penală 334/26.03.2002 Tribunalul Prahovaa admis apelurile declarate de inculpații, A și, împotriva sentinței penale 748/30.10.2001 a Judecătoriei Câmpina pe care a desființat-o în totalitate reținând cauza spre judecare in fond.

Instanța de control judiciar a constatat că prima instanță a soluționat cauza cu încălcarea dispozițiilor privind competența materială in ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie prev.de art.211 alin.2 cod penal aceasta atrăgând nulitatea absolută a sentinței.

Potrivit disp.art.394 alin.1 cod proc.penală revizuire poate fi cerută in cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, motivele invocate de către revizuent in cererea adresată instanței neregăsindu-se printre cazurile de revizuire.

De asemenea, potrivit disp.art.401 cod proc.penală competentă să soluționeze cererea de reviuzuire este instanța care a judecat cauza in primă instanță.

În raport de aceste considerente, instanța a apreciat că cererea formulată este inadmisibilă, urmând ca în conf.cu art.403 alin.3 cod proc.penală să o respingă ca atare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o ca nelegala si netemeinica, susținând ca, în realitate, a formulat cerere de revizuire cu privire la sentința penala prin care a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare, iar nu cu privire la sentința penala invocata de instanța de fond, respectiv sentința 748/30.10.2001 pronunțata de Judecătoria Câmpina.

Tribunalul Prahova prin decizia penală nr. 133/10.06.2009 a admis apelul declarat de revizuientul împotriva sentinței penale nr 137/ 7.04.2009 a Judecătoriei Câmpina, a desființat în totalitate sentința iar în baza art 397 Cpp,a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova pentru a se efectua cercetări cu privire la cererea de revizuire formulată de condamnatul cu privire la sentința penală nr 277/ 25.06.2002 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr 68/9.01.2003 a Curții Supreme de Justiție.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că nu au fost respectate dispozițiile legale in materie, în ceea ce privește efectuarea de cercetări cu privire la cererea de revizuire de către procurorul de la parchetul de pe lângă instanța care a judecat cauza in prima instanța, în speță, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, deoarece s-au efectuat cercetări numai cu privire la sentința penală 21/23.- a Tribunalului Prahova și sentința penală nr. 748/30.10.2001 a Judecătoriei Câmpina, neefectuându-se cercetări privind sentința penală nr. 277/2002, a cărei revizuire fost solicitată prin cererea formulată de.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs condamnatul revizuent, susținând că a executat fracția din pedeapsa de 12 ani închisoare, urmând să fie liberat condiționat, iar prin efectuarea cercetărilor așa cum prevăd dispozițiilor art. 394 ar C.P.P. fi posibil ca acesta să nu mai fie liberat condiționat și solicită ca cererea de revizuire să fie soluționată în prezent de către instanță, iar dosarul să nu mai fie înaintat la parchet.

Examinând recursul formulat, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, precum și conform art. 385/9 al.3 C.P.P. curtea apreciază că recursul este nefondat astfel cum se va arăta în continuare:

Susținerea instanței de apel este reală, întrucât așa cum se constată din actele și lucrările dosarului, procurorul în referatul său nu a făcut referire la sentința a cărei revizuire o solicită, ci la alte hotărâri judecătorești prin care acesta a fost condamnat, deși o asemenea cercetare este imperativă, conform textelor legale ce guvernează materia acestei căi extraordinare de atac care este revizuirea.

Față de cele de mai sus, curtea apreciază că decizia tribunalului este fondată și legală.

Critica recurentului nu poate fi primită, deoarece efectuarea de cercetări și ulterior soluționarea unei cereri de revizuire nu presupune menținerea stării de detenție a revizuentului în plus față de perioada necesară liberării condiționate sau cuantumul total al pedepsei.

Astfel, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge recursul ca nefondat.

Văzând si disp. art. 192 al.2

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul revizuent, fiul lui si, născut la 8.04.1976, în prezent aflat în penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 133/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova si împotriva sentintei penale nr. 137/7.04.2009 pronunțată de Judecătoria Câmpina.

Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției in contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 10.08.2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Dan

- - - - - - -

Grefier,

Red. FT/

4ex/12.08.2009

f- Jud. Câmpina

jud. fond

dosar apel -- Tb.

jud. apel -

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3113/2006

Președinte:Florentin Teișanu
Judecători:Florentin Teișanu, Paul Mihai Frățilescu Dan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 561/2009. Curtea de Apel Ploiesti