Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 577/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 577
Ședința publică din data de 08 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Căliman vicepreședinte instanță
JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul G, împotriva deciziei penale nr. 313/A din data de 09 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregJ. cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța pune în discuție tardivitatea recursului declarat de inculpat având în vedere dispozițiile art.3853C.P.P. raportat la art.38515al.1, pct.1, lit.a
C.P.P.Av. lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu excepția invocată și solicită respingerea recursului ca tardiv introdus având în vedere că hotărârea atacată a fost pronunțată la data de 09.07.2009, iar inculpatul a declarat recurs la data de 30 iulie 2009.
Recurentul inculpat - având cuvântul - precizează că a formulat cerere de recurs pentru vizionarea înregistrării camerei de supraveghere întrucât nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1001/12.05.2009, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar penal nr-, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui G și, născut la data de 18.01.1957 în comuna județul B, domiciliat în municipiul B str. - - nr.9, CNP--, la pedeapsa de 9 (nouă) ani închisoare, pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 al.1, 2 lit. a, c și alin.2/1 lit. a și din Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b din Cod penal.
Conform art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata acestei pedepse perioada reținerii și arestării preventive, cu începere de la 27.11.2008 la zi.
Conform art. 350 Cod procedura penala, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
A fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 și b din Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe durata prevăzute de art. 71 Cod penal.
Conform art. 14 și art.346 din Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile " " daune materiale în sumă de 850 lei.
Conform art.14 și art.346 din Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile daune materiale în sumă de 540 lei.
Conform art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 900 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, in ambele faze ale procesului, in cuantum de 200 lei fiecare, au fost suportate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
În dimineața zilei de 27.11.2008, în jurul orei 10, inculpatul împreună cu învinuiții și s-au deplasat la casa de amanet a " " B cu intenția de a sustrage bani și obiecte din aur.
Pentru a nu putea fi identificați cei doi învinuiți au folosit ciorapi de damă pentru a-și acoperi fețele. Inculpatul și- acoperit parțial fața cu gulerul de la pulover și și-a tras . pe, pătrunzând în biroul de la casa de amanet în care se afla doar partea vătămată, administratorul societății.
Învinuitul a folosit un cuțit pentru a amenința partea vătămată și împreună cu celălalt învinuit au legat-o pe aceasta de mâini și de picioare, timp în care inculpatul G i-a cerut să se întoarcă cu fața la perete, trăgând-o de haine în acest scop.
Așa cum s-a putut observa în înregistrarea camerei de supraveghere video a acestei unități și în fotografiile rezultate în urma prelucrării acestor imagini, inculpatul a asigurat ieșirea din biroul în care se afla partea vătămată, blocând ușa și supraveghind intrarea în casa de amanet pentru observarea apariției unor persoane străine sau a organelor de poliție. Totodată acesta a lovit partea vătămată peste față cerându-i să tacă în momentul în care aceasta le-a spus că nu au ce să fure din casa de amanet. Între timp cei doi învinuiți au căutat bani și obiecte de valoare reușind să sustragă suma de 300 lei dintr-un sertar, o geantă diplomat în care se aflau actele societății și aproximativ 20 de grame de aur, un telefon mobil și 40 de lei din buzunarul părții vătămate.
După plecarea celor trei partea vătămată a reușit să se dezlege, a alertat firma de pază și a încercat să-i urmărească pe aceștia, dar fără nici un rezultat.
Tot acest incident a fost înregistrat de camera de supraveghere video montată în interiorul biroului în care se afla partea vătămată, aceasta recunoscând ulterior pe inculpat după fotografiile extrase din această înregistrare, dar și dintr-un grup de persoane. De asemenea aceasta a recunoscut hainele cu care era îmbrăcat acesta în momentul comiterii faptei și care au fost identificate la locuința inculpatului de către organele de poliție.
Aceste mijloace de probă coroborate cu înregistrarea video amintită demonstrează că inculpatul G este cel care alături de ceilalți doi învinuiți, prin amenințări și violență a sustras bunuri de la partea vătămată și de la casa de amanet a " " B în ziua de 27.11.2008.
Inculpatul a recunoscut că a fost prezent în unitatea amintită alături de ceilalți doi învinuiți, dar a precizat că nu a avut nici o contribuție la fapta ilicită a acestora, ba chiar a încercat să-i oprească în momentul în care a realizat ce intenții ilicite au aceștia.
Aceste afirmații sunt contrazise însă atât de partea vătămată care a susținut că a fost lovit de inculpat acesta cerându-i să tacă, cât mai ales de înregistrarea video în care au fost surprinse acțiunile inculpatului - postarea acestuia în dreptul ușii, încercarea permanentă de a-și acoperi fața, agresarea părții vătămate, supravegherea celeilalte încăperi a casei de amanet, comportament care nu lasă nici o urmă de îndoială asupra intenției sale infracționale.
Având în vedere situația expusă, în drept, fapta inculpatului de a sustrage bunuri dintr-o unitate publică, împreună cu alte persoane mascate, prin amenințarea cu un cuțit și folosirea de violențe asupra părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1 și 2 lit. a, c și alin.2/1 lit.a și din Cod penal.
La alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia instanța, conform art. 72 Cod penal, a avut în vedere pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale afectate, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune, datele ce caracterizează persoana inculpatului, dar și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În concret instanța a constatat că fapta inculpatului prezintă pericol social pentru valorile ocrotite de art.211 Cod penal (patrimoniul persoanei, integritatea psihică și fizică a persoanei), prejudiciul nu a fost recuperat, inculpatul nu a recunoscut faptele comise, nu a cooperat cu organele judiciare, iar acesta este recidivist (recidivă postexecutorie fiind liberat condiționat la data de 07.01.2003 cu un rest de pedeapsă de 141 de zile) fapt pentru care au fost avute în vedere și prevederile art.37 lit.b și 39 alin.4 din Cod penal.
Având în vedere aceste aspecte, gradul de pericol social ridicat al faptei, premeditarea acesteia precum și numeroasele antecedente penale ale inculpatului, instanța a apreciat că o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 din Cod penal.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, s-a reținut că natura faptei săvârșite și circumstanțele personale ale inculpatului conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
Inculpatul a fost cercetat în stare de arest, fiind reținut și arestat preventiv în prezenta cauză începând cu data de 27.11.2008, astfel încât, având în vedere și condamnarea acestuia prin prezenta hotărâre, conform art. 350 instanța a menținut această măsură și a dedus perioada executată de la 27.11.2008 la zi, conform art. 88 din Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă, instanța a reținut că, prin fapta sa ilicită, inculpatul a produs o pagubă de 540 lei părții vătămate (contravaloarea telefonului mobil, un lanț de aur și suma de 40 lei - fila 20 ) astfel încât, în temeiul art. 14 și art.346 din C.P.P. a fost obligat să plătească acestei părți civile daune materiale în sumă de 540 lei.
În temeiul art. 14 și art.346 Cod procedură penală, inculpatul fost obligat și la plata sumei de 850 lei către partea civilă " " B, reprezentând contravaloarea aurului sustras, a servietei și suma de 300 lei sustrasă din sertar - fila 8 dosar ).
În conformitate cu dispozițiile art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 900 lei către stat, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de acesta.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu în ambele faze ale procesului penal în cuantum de 200 lei fiecare, au fost suportate de Ministerul Justiției și Libertăților.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpatul G care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul netemeiniciei întrucât este nevinovat.
Prin decizia penală nr.313/A din data de 09.07.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în baza art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a fost admis apelul formulat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 1001/12.05.2009 a Judecătoriei Bacău, numai cu privire la conținutul pedepsei accesorii, prevăzută de art.64 Cod penal.
A fost desființată sentința apelată sub aspectul arătat, cauza a fost reținută spre rejudecare și în consecință, în baza art.71 alin. 2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal.
S-a menținut starea de arest a inculpatului, s-a dedus în continuare detenția de la 12.05.2009 la zi și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
S-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților a onorariului avocat oficiu în sumă de 200.
Cheltuielile judiciare au fost lăsate în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu apreciază că apelul declarat este fondat însă doar cu privire la cuantumul pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 cod penal.
Astfel, instanța de fond a stabilit o situație de fapt corespunzătoare și a statuat în mod corect că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie reținută în sarcina sa.
Probele adminJ. în cauză, relevă fără echivoc că inculpatul este autorul infracțiunii de tâlhărie reținută în sarcină, iar modalitatea de comitere a faptei, traseul infracțional parcurs de acesta, modul în care s-a conceput fapta și a acționat, relevă un grad de pericol social extrem de ridicat și o periculozitate sporită a acestuia.
Nu poate fi primită apărarea inculpatului sub aspectul nevinovăției sale, conținutul înregistrărilor video îl plasează pe acesta în câmpul infracțional și îl indică drept autor al infracțiunii reținute în sarcina sa.
Și cuantumul pedepsei aplicate este una corectă, se circumscrie criteriilor de individualizare prevăzută de art. 72 cod penal și are la bază întreg complexul de circumstanțe reale și personale de natură să caracterizeze fapta și pe inculpat.
Verificând sentința apelată Tribunalul constată că aceasta este nelegală sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei accesorii interzicând inculpatului dreptul de a vota, prevăzute de art. 64 lit. a prima teză Cod penal. Deși art. 71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a-c se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa închisorii sau a detențiunii pe viață, este de observat că potrivit art.11 alin.2 și art.20 alin. 2 din Constituția României, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern și au prioritate atunci când privesc drepturile omului și sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicția absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate, contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie. Indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicția votului și scopul pedepsei, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și de a asigura reinserția socială a infractorilor. În consecință inculpatului trebuia să i se interzică numai drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 teza 2, lit. b cod penal.
Împotriva acestei decizii a declarat, la data de 31.07.2009, recurs peste termen inculpat.
În vederea utilizării căilor de atac legea prevede intervale de timp determinate în care cei abilitați pot declara, apel sau după caz, recurs, precum și momentul de la care începe să curgă termenul de recurs.
unui termen de recurs se justifică prin necesitatea de a se asigura realizarea principiului promtitudinii represiunii.
Potrivit art.385/3 alin.1 Cod procedură penală, termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
În conformitate cu dispozițiile art.385/3 alin.2, raportat la art.363 alin.3 Cod procedură penală, "Pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, termenul curge de la pronunțare.".
Din examinarea hotărârii recurate rezultă că recurentul-petent a fost prezent la pronunțarea deciziei penale recurate, așa cum rezultă din minuta și dispozitivul deciziei, astfel că termenul de recurs curgea pentru acesta de la pronunțarea deciziei, deci de la data de 09.07.2009.
Recurentul a declarat recurs la data de 31.iulie.2009, cu mult peste termenul prevăzut de lege.
Legiuitorul a prevăzut în ceea ce privește termenul de declarare căilor ordinare de apel, două remedii procesuale, cea a repunerii în termenul de apel, respectiv, recurs, prevăzut de art.385/3 alin.2, cu art.364 Cod procedură penală, respectiv, apelul și recursul peste termen, prevăzut de art.385/3 alin.2, cu art.365 Cod procedură penală.
Potrivit acestor dispoziții procedurale:"Termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Dispozițiile art.363 - 365 privind data de la care curge termenul, repunerea în termen și declararea peste termen a căii de atac se aplică în mod corespunzător."
"Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile.
Până la soluționarea repunerii în termen, instanța de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.
Partea care a lipsit atât la toate termenele de judecată, cât și la pronunțare poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu decât 10 zile de la data, după caz, a începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispozițiilor privind despăgubirile civile."
Din examinarea acestor dispoziții procedurale, instanța trebuie să constate existența cumulativă a două condiții, după cum urmează:
pentru repunerea în termenul de recurs:
întârzierea să fi fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare a declarării recursului;
cererea de recurs să fie făcută în termen de cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei.
Recurentul - inculpat nu invocat existența vreun motiv obiectiv care să o fi împiedicat să declare recursul în termenul prevăzut de lege.
II. pentru recursul peste termen:
partea să fi lipsit atât la judecată, cât și la pronunțarea hotărârii recurate;
cererea de recurs să fie făcută în termen de cel mult 10 zile de la începerea executării pedepsei.
Din verificarea preambulului deciziei recurate, inculpatul fiind arestat și prezența acestuia la judecarea cauzei fiind obligatorie, potrivit art.314 Cod procedură penală, acesta a fost prezent la judecarea cauzei în apel și, așa cum se arăta mai sus, a fost prezent și la pronunțarea deciziei recurate.
Pentru considerente de mai sus, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală, va fi respins ca fiind tardiv recursul declarat de recurentul-inculpat.
Recursul urmând a fi respins ca fiind tardiv declarat, Curtea nu poate să examineze legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate în cauză, soluția intrând în puterea lucrului judecat.
În baza art.69 alin.1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocat oficiu.
În conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligată recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.a Cod procedură penală, respinge ca fiind tardiv declarat recursul formulat de recurentul-inculpat G împotriva deciziei penale nr.313/A din data de 09.07.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Bacău, a onorariului avocat oficiu în sumă de 100 lei, avocat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
țată în ședință publică, astăzi, 08.10.2009, în prezența recurentului-inculpat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
GREFIER,
Red. sent.
.dec.apel /Gh.
Red. dec.
El.
14.10.2009
Președinte:Carmen CălimanJudecători:Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
