Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 579/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 579
Ședința publică din data de 08 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Căliman vicepreședinte instanță
JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței penale nr. 73/P din data de 02 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av. - apărător ales pentru recurentul contestator, care a lipsit la termenul de azi.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care:
Instanța pune în discuție inadmisibilitatea recursului formulat, față de faptul că a fost declarat de tatăl inculpatului.
Se prezintă tatăl inculpatului, se legitimează cu seria nr. -, CNP - și arată că el nu a declarat recurs, ci fiul său, care este plecat în Spania.
La cererea instanței, mai arată că fiul său nu a mai venit în țară din anul 2000.
Instanța a procedat la confruntarea semnăturii tatălui inculpatului, semnătură care se află la fila 10 - dosar, cu semnătura de pe cererea de recurs și constată că este aceeași semnătură.
Av. solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a clarifica situația întrucât există posibilitatea ca inculpatul să fi formulat recursul și să-l trimită pentru a fi depus pe adresa tatălui său.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu excepția invocată și solicită respingerea recursului ca inadmisibil.
Instanța - având în vedere că tatăl inculpatului, a învederat că fiul său nu a mai fost în țară din anul 2000, confruntarea semnăturilor, faptul că s-au acordat trei termene pentru angajare apărător, că apărătorul ales a fost angajat din data de 3 septembrie 2009, respinge cererea de amânare a cauzei și acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității.
Av. solicită respingerea excepției întrucât este în imposibilitate de a dovedi cum a fost declarat recursul.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca inadmisibil.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față constată următoarele;
Prin decizia penală nr. 73/P/02.04.2009 a Tribunalului Neamț în temeiul art. 461 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de Biroul executări penale a Tribunalului Neamț, privind pe condamnatul, fiul lui și al, născut la data de 14.01.1971 în comuna, județul N, cu același domiciliu.
S-a constatat că condamnatul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Neamța reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- (număr în format vechi 949/P/2000) din 04.03.2009, Biroul executări penale din cadrul Tribunalului Neamța solicitat, în baza art.419 alin.2 și art.460 și următoarele Cod procedură penală, să se constate prescrierea executării pedepsei închisorii, aplicată condamnatului, fiul lui și, născut la data de 14.01.1971 în municipiul R, județul N, CNP - - 2682, cu domiciliul în comuna, județul N, prin sentința penală nr.183/P din 20.12.2000, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.01.2001, în baza căreia s-a emis mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.251/P/2000 din 19.01.2001.
În motivarea contestației s-a arătat că prin adresa nr.75091/CB/SI/ din data de 28.04.2006 a Ministerului Administrației și Internelor - Centrul de Cooperare Internațională - Biroul Național Interpol (75 dosar), au fost informați că numitul a fost arestat provizoriu, la data de 27.04.2006 de către autoritățile spaniole, în vederea extrădării către România. Prin încheierea de ședință din Camera de consiliu din data de 28.04.2006, în temeiul art.67 alin.2,3,4 din Legea nr.302/2004 s-au constat îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea condamnatului. Cu adresa nr.39864 din 04.07.2007, Ministerul Justiției - Serviciul Drept Internațional Public și Cooperare Judiciară Internațională în materie penală, ne comunică, în copie, decretul de extrădare din data de 31.01.2007, prin care autoritățile spaniole nu au acordat extrădarea condamnatului (115 dosar).
S-a atașat contestației adresa nr.15835/25.02.2009 a Inspectoratului Județean de Poliție N - Serviciul Investigații Criminale, la care se află anexate: copia fișei de cazier judiciar nr.35930/19.02.2009, adresa nr.S/-/518/19.02.2009 a N - Serviciul judiciar și evidență operativă și copia adresei nr.40117/31.05.2007 Biroului Național Interpol.
Totodată, s-a dispus atașarea dosarului nr- al Tribunalului Neamț.
Condamnatul a fost citat la adresa de domiciliu și a fost asistat de apărător ales.
Analizând contestația, precum și actele și lucrările dosarului nr- al Tribunalului Neamț, instanța reține următoarele:
Prin sentința penală nr.183/P din 20.12.2000, pronunțată de Tribunalul Neamț, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prev de art. 239 alin. 1 și 2 teza I și 3 Cod penal și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
Sentința a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 18.01.2001 și s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.251/P/2000 din 19.01.2001.
Având în vedere data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, 18.01.2001, conform dispozițiilor art. 126 lit. b Cod penal, termenul de prescripție a executării pedepsei este de 8 ani, și s-ar fi împlinit la data de 17.01.2009.
Conform art. 35 alin. 2 din Legea extrădării, depunerea cererii de extrădare întrerupe prescripția neîmplinită anterior.
Cum însă, prin încheierea Curții de APEL BACĂU din 03.05.2006, s-a cerut extrădarea condamnatului, în vederea executării pedepsei menționate, termenul de prescripție s-a întrerupt, în baza art. 35 alin. 2 din Legea nr. 302/2004, iar întreruperea cursului face să curgă un nou termen de prescripție, timpul scurs până la apariția cauzei de întrerupere nemaifiind luat în calcul; astfel că, în cauză, prescripția executării pedepsei de 3 ani se va împlini la data de 02.05.2014.
Față de cele ce preced, în temeiul art. 461 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de Biroul executări penale a Tribunalului Neamț, privind pe condamnatul, fiul lui și al, născut la data de 14.01.1971 în comuna, județul N, cu același domiciliu.
Împotriva deciziei penale sus-menționată a declarat recurs inculpatul, prin intermediul tatălui acestuia, numitul.
Se reține că inculpatul a părăsit România din cursul anului 2000 și în prezent se află, de asemenea, în străinătate.
Analizând din oficiu decizia penală pronunțată, Curtea constată că recursul declarat este inadmisibil, întrucât în raport cu prevederile art. 385/2 pr. pen. corob. cu art. 362 pr. pen. deciziile penale pot fi atacate cu recurs doar de persoanele menționateexpres și limitativde textul de lege invocat.
Lecturând cele două texte legale mai sus menționate se constată că singurele persoane care pot declara recurs sunt:
a)procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă. Apelul procurorului în ce privește latura civilă este inadmisibil în lipsa apelului formulat de partea civilă, cu excepția cazurilor în care acțiunea civilă se exercită din oficiu;
b)inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Împotriva sentinței de achitare sau de încetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel și în ce privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal;
c)partea vătămată, în ce privește latura penală;
) partea civilă și partea responsabilă civilmente, în ce privește latura penală și latura civilă;
e)martorul, expertul, interpretul și apărătorul, în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora;
f) orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanței.
Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevăzute la lit. b) - f) și de către reprezentantul legal, de către apărător, iar pentru inculpat, și de către soțul acestuia.
Așadar pentru toate aceste considerente, constatând că tatăl inculpatului major nu are calitate procesuală nefăcând parte dintre persoanele beneficiare ale acestei căi de atac, curtea în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. a pr. pen. va respinge ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei penale nr. 73/P/02.04.2009 a Tribunalului Neamț.
Văzând și dispozițiilor art. 192 alin. 2 pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.a Cod procedură penală, respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul petent,prin numitul, tatăl recurentului, împotriva deciziei penale nr. 73/P/02.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul să plătească statului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
GREFIER,
Red. - /
Red. -
Tehnored. - - 2 ex.
19.10.2009
Președinte:Carmen CălimanJudecători:Carmen Căliman, Ecaterina Ene Dumitru Pocovnicu
