Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 701/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1043/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 701
Ședința publică de la 11 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Grigorescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpațiișiîmpotriva sentinței penale nr. 717 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 B în dosarul nr- și a deciziei penale nr. 190/A din 16 martie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția II- Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții inculpațiși,ambii în stare de arest și asistați de apărător din oficiu, avocat în baza împuternicirilor avocațiale emise de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor, recurenții inculpați fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul recurenților inculpațiavând cuvântul,arată că motivele de recurs se întemeiază în drept pe disp. art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală și critică soluțiile pronunțate în cauză pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepselor, pe care le consideră prea severe în raport de circumstanțele reale ale comiterii faptei și circumstanțele personale ale inculpaților, situația familială a acestora.
Solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și redozarea pedepselor spre minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul, consideră hotărârile pronunțate în cauză legale și temeinice și pedepsele aplicate inculpaților - orientate spre minimul special prevăzut de lege - corect individualizate în raport de criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal.Au fost avute în vedere fișele de cazier judiciar, potrivit cărora inculpații sunt recidiviști postcondamnatorii, cât și modalitatea concretă în care au săvârșit infracțiunea de tâlhărie în formă calificată.
Concluzionând, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Recurentul inculpatavând ultimul cuvânt, lasă la aprecierea Curții soluția ce o va pronunța.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Constată următoarele:
Prinsentința penală nr. 717/02.12.2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Sectorului 3 Bad ispus următoarele:
În baza art. 211 alin.2 lit.b,c și alin.21lit.a Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art.61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.633/2003 a Tribunalului București - secția I penală, definitivă prin decizia penală nr.1309/5.03.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 846 zile închisoare cu pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și anume pe cea de 7 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71,64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reținerii și arestării de la data de 25.03.2008 la zi.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării inculpatului.
În baza art.211 alin.2 lit.b,c și alin.21lit.a cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art.61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.898/13.10.2003 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr.1240/3.03.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 802 zile închisoare cu pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, și anume pe cea de 7 ani și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71,64 lit.a teza II și lit.b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului durata reținerii și arestării de la data de 25.03.2008 la zi.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării inculpatului.
În baza art.14 și 346 Cod procedură penală a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale către partea civilă și la plata sumei de 201 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă.
În baza art.118 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul a unui portchei din plastic de culoare bleu ce conținea o șurubelniță cu din plastic de culoare neagră, o cheie tubulară metalică auto și trei chei fixe auto mărimea 10/12, 10/14 și 6/7, bunuri depuse la Camera de corpuri delicte a secției 11 Poliție, conform dovezii seria - nr.-/23.04.2008.
În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
În baza art.3 din protocolul încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, în vigoare din data de 1.10.2008, a fost admisă în parte cererea formulată de avocat, de acordare a onorariului cuvenit apărătorului din oficiu pentru asistența juridică acordată inculpatului la termenele din 17.06.2008 și respectiv 25.06.2008.
În baza art.191 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 750 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în seara zilei de 25.03.2008, în jurul orelor 22.30, în timp ce se aflau pe-, - 5, scara 2, sector 3, B, la intrarea în scara blocului, inculpații și au observat-o pe partea vătămata care dorea sa intre in scara acelui bloc, bloc în care de altfel partea vătămata și locuia.
Partea vătămata, la rândul sau, i-a văzut pe cei doi inculpați și pentru că era singură și i s-a părut suspect comportamentul acestora, s-a îndepărtat de scara blocului, stând în fața sediului unei bănci, așteptând ca cei doi să plece de la intrarea n bloc. După câteva minute de așteptare și pentru că nu l-a mai văzut pe cei doi în dreptul scării blocului, partea vătămată s-a îndreptat către intrarea în imobil. Imediat după ce a descuiat ușa exterioară de acces în bloc, cei doi inculpați, ascunși în apropiere, s-au apropiat în fuga de intrarea în scara blocului, au împins-o pe partea vătămată din dreptul ușii în holul de la intrarea în bloc, unde, în timp ce inculpatul asigura paza din ușa imobilului, ținând această ușă, inculpatul a lovit-o pe partea vătămata cu pumnii la nivelul capului, în special cu pumnul sting, și apoi cu o minitrusă cu scule în partea dreaptă a feței.
In timp ce partea vătămata țipa i plângea, cerându-i agresorului să îi ia geanta și să o lase în și pentru că afara s-au auzit zgomote, inculpatul i-a făcut un semn inculpatului, acesta din urmă smulgând geanta de pe umărul părții vătămate, după care cei doi inculpați s-au îndepărtat în fugă de locul săvârșirii faptei.
Întreaga derulare a evenimentelor a fost observată de martorul care se afla în autoturismul său, parcat în apropierea scării blocului, cu farurile aprinse. Văzând că partea vătămată este lovită n scara blocului, martorul a coborât din autoturism și a început să strige după ajutor, în acel moment cei doi inculpați ieșind din scara blocului, cei doi îndepărtându-se n fugă. Martorul a pornit în urmărirea celor doi inculpați, inculpatul aruncând în direcția martorului cu minitrusa de chei cu care anterior o lovise pe partea vătămata, minitrusa ce a fost ulterior găsită pe jos de organele de politie. Imediat după aceea martorului i s-au alăturat în alergare partea vătămată care striga după ajutor, spunând că i s-a furat poșeta, dar și martorul care se afla în zonă. In timpul alergării cei doi inculpați și-au geanta sustrasa părtii vătămate de la unul la altul, căutând în interiorul acesteia, iar în momentul în care martorul i-a ajuns din urmă, inculpatul a luat din geantă un portofel, conținutul acesteia aruncându-l pe jos, aruncând apoi și geanta sustrasă în spate, lovindu-l cu ea la nivelul feței pe martor, după care cei doi inculpați și-au continuat alergarea.
Martorul a reușit să anunțe un echipaj de politie ce se afla în apropiere și împreună cu organele de poliție i-a depistat pe cei doi inculpați pe str. -, aceștia fiind imobilizați și conduși la sediul Secției 11 Politie.
Prin depozițiile date constant pe parcursul procesului penal, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, arătând ca la data de 25.03.2008, ca urmare a unei discuții telefonice avuta anterior cu inculpatul, s-a întâlnit cu acesta, în jurul orei 19.00-19.30 la Posta, deplasându-se împreună la o sala de forță din apropiere în interiorul căreia au intrat, rămânând circa o J de oră, după care au plecat împreună către casă. In zona Poștei, n timp ce mergeau pe stradă, au fost acostați de 3-4 bărbați care, fără niciun motiv, au început să îi lovească, motiv pentru care împreună cu inculpatul a luat-o la fugă, încercând să scape de atacatori. Inculpatul a mai declarat că au fugit pe undeva prin spatele blocurilor și au ajuns la un moment dat pe strada - unde s-au oprit din alergare pentru că el nu mai putea fugi, fiind ajunși din urma de cei 3-4 bărbați care îi atacaseră i care erau însoțiți și de polițiști. s-au apropiat de ei și au încercat din nou să-i lovească, însă polițistul i-a despărțit, după care la fața locului a venit și un echipaj de politie care i-a dus la Secția 11 Politie.
In ceea ce ii privește pe inculpatul, prin depozițiile sale date in cursul urmăririi penale si a cercetării judecătorești, inculpatul a negat In mod constant săvârșirea infracțiunii, precizând în cuprinsul uneia din primele declarații date in cursul urmăririi penale ( fila 161 dup) că în seara zilei de 25.03.2008, în timp ce se afla în zona străzii - și se îndrepta spre stația, s-a întâlnit cu inculpatul care venea dinspre - fiind alergat de 3-4 bărbați si pe care l-a întrebat ce s-a întâmplat, inculpatul răspunzându-i că o să-i explice dacă vine după el. Inculpatul a mai arătat în cuprinsul aceleiași declarații că a început să alerge și el împreună cu inculpatul și după puțin timp s-au oprit pe o bancă, de ei apropiindu-se cei trei bărbați pe care îi văzuse fugind mai înainte după ce inculpatul, cei trei fiind însoțiți și de un polițist, care i-a și reținut.
Instanța de fond a reținut că declarațiile celor doi inculpați, prin care aceștia săvârșirea infracțiunii, sunt infirmate indubitabil de celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv de declarațiile părții vătămate (care a descris în detaliu modalitatea de comitere a faptei și i-a recunoscut, din grup de persoane, pe cei doi inculpați ca fiind autorii infracțiunii), de declarațiile martorilor oculari și, dar și de mențiunile procesului verbal de constatare a infracțiunii și de prindere a inculpaților.
In drept, fapta inculpatului care, în seara zilei de 23.05.2005, în timp ce paza îi era asigurată de inculpatul, a deposedat-o prin violență pe partea vătămata în scara blocului în care partea vătămata locuia, de o poșetă în interiorul căreia se aflau acte, bani și mai multe bunuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev de art. 211 al. 2 lit. b,c și al. 2/1 lit. a Cod penal.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului ( filele 135 dup si 103 dosar instanța), instanța a reținut că prin sentința penală nr. 633/03.07.2003 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1309/05.03.2004 a ICCJ, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 al. 2 lit. e Cod penal, inculpatul începând să execute pedeapsa la data de 27.08.2002, fiind liberat condiționat la data de 09.01.2007, rămânând de executat un rest de 846 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală anterior menționată.
Instanța a constatat astfel că infracțiunea ce formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită de inculpat după liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 633/2003 a Tribunalului București și înainte ca această pedeapsă să poată fi considerată ca fiind executată, sens în care va reține că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului prin prezenta a fost săvârșită de acesta în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit.a Cod penal.
In drept, fapta inculpatului, care, în seara zilei de 23,05.2005, a asigurat paza în timp ce inculpatul - a deposedat-o prin violenta pe partea vătămata, în scara blocului în care partea vătămata locuia, de o poșeta în interiorul căreia se aflau acte, bani și mai multe bunuri i a transportat poșeta astfel sustrasă o perioada de timp în care împreună cu inculpatul a fost urmărit de partea vătămată și de doi martori, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev de art. 211 al. 2 lit. b,c si al. 2/1 lit. a Cod penal.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului ( filele 150 dup si 104 dosar instanța), instanța a reținut că prin sentința penală nr. 898/13.10.2003 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 1240/03.03.2004 a ICCJ, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 al. 2 lit. b,c si al. 2/1 lit. a Cod penal, inculpatul începând să execute pedeapsa la data de 28.03.2003, fiind liberat condiționat la data de 15.01.2008, rămânând de executat un rest de pedeapsa de 802 zile închisoare din pedeapsa de 7 ani închisoare aplicata prin sentința penală anterior menționată.
Instanța a constatat astfel ca infracțiunea ce formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită de inculpatul după liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 898/2003 a Tribunalului București și înainte ca această pedeapsă să poată fi considerată ca fiind executată, sens în care a reținut că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului prin prezenta a fost săvârșită de acesta în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit.a Cod penal.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicată fiecărui inculpat, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsa prevăzute de textul incriminator în partea specială a codului penal, închisoarea de la 7 la 20 ani, gradul de pericol social concret al faptei relevat de modul de săvârșire al acesteia (furt prin folosirea violentei, pe timp de seară, de doua persoane împreună), de locul săvârșirii faptei (în scara unui bloc), de valoarea prejudiciului, de persoana inculpaților, care nu au recunoscut săvârșirea faptei, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penala și anume: starea de recidivă postcondamnatorie în care a fost săvârșită fapta din prezenta cauză în cazul fiecărui inculpat, aceștia fiind anterior condamnați pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen.
La termenul de judecată din 09.09.2008 partea vătămata a făcut precizarea că înțelege să se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.000.000 lei pentru suferința fizică și psihică ce i-au fost create ca urmare a săvârșirii infracțiunii, cu ocazia audierii sale partea civilă depunând la dosar raportul de expertiza medico-legala nr. 1/3449/03.07.2008 eliberat de INML ( fila 125 dosar) care a concluzionat că parte vătămată a prezentat leziuni traumatice care se puteau produce prin lovire cu corp du care pot data din 25.03.2008 și care au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zi de îngrijiri medicale.
Astfel, în privința prejudiciului material suferit de partea civila ca urmare săvârșirii infracțiunii, instanța a reținut că partea civilă dovedit prin probe administrate în cauză existenta unui prejudiciu material in cuantum total de 201 le nefăcând însă nicio dovadă cu privire la contravaloarea telefonului marca Samsung sustras la data respectiva.
In privința prejudiciului moral suferit de către partea civilă, instanța a apreciat ca existența acestuia rezultă din însăși săvârșirea infracțiuni deposedarea pârtii vătămate s-a făcut prin folosirea violentei, partea vătămată fiind lovită cu o trusa de scule și cu pumnul la nivelul capului, fiindu-i produse leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile îngrijiri medicale suferinței pricinuite părții vătămate prin fapta inculpaților fiind de natură a justifica acordare daunelor morale.
In ceea ce privește însă cuantumul acestor daune solicitate de partea civilă, instanța a apreciat că acesta este mult prea ridicat în raport cu suferințe pricinuite părții vătămate prin fapta inculpaților.
Ca urmare, potrivit disp.art.14 și 346.p Cod Penal, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 201 lei cu titlu de daune materiale și la plata sumei de 10.000 lei cu titlu o daune morale către partea civilă.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel, în termen legal,inculpații și,care au criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie, susținând că probele administrate nu confirmă vinovăția lor la săvârșirea infracțiunii, iar față de declarațiile contradictorii ale părții vătămate se impune achitarea acestora, conform art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c
C.P.P.Prindecizia penală nr. 190/A/16.03.2009, Tribunalul București - Secția a II-a penală a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și,reținând, în esență, că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică. Astfel, având în vedere ansamblul probelor administrate în cauză, expuse pe larg în cuprinsul deciziei, tribunalul a concluzionat că apelurile declarate de cei doi inculpați sunt nefondate.
Împotriva ambelor hotărâri au formulat recurs, în termen legal,inculpații și,care au criticat soluțiile instanțelor din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 14.C.P.P.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs, ambii recurenți-inculpați au solicitat să se dispună reducerea pedepselor spre minimul special prevăzut de lege, având în vedere circumstanțele reale ale cauzei și situația lor familială.
Examinând actele dosarului și hotărârile penale atacateprin prisma cazului de casare invocat, dar și în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3.C.P.P. Curtea constată că recursurile formulate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Deși recurenții-inculpați nu au motivat recursul în termenul prevăzut de dispozițiile art. 38510alin. 2.C.P.P. respectiv cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, Curtea va analiza critica acestora, deoarece ea se subsumează cazurilor de casare care, în conformitate cu dispozițiile art. 38510alin. 21.C.P.P. și art. 3859alin. 3.C.P.P. pot fi luate în considerare din oficiu.
În acest sens, constată că instanțele de fond și de apel au reținut în mod corect săvârșirea, de către inculpații și, infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. b, c și alin. 21lit. a cu Cod Penal aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, din ansamblul probatoriu administrat în cauză rezultând că, în seara de 25.03.2008, în scara 2 blocului nr. K5 situat pe Bd. -, sector 3 B, în timp ce inculpatul îi asigura paza, inculpatul a lovit în mod repetat partea vătămată cu pumnii și cu o minitrusă de scule în zona capului, după care a deposedat-o de o poșetă în care se aflau acte personale, suma de 150 lei, două telefoane mobile și alte bunuri.
Totodată, pentru a-și asigura păstrarea bunului sustras, cei doi inculpați s-au îndepărtat în fugă de locul faptei, pasând geanta de la unul la altul și și-au însușit portofelul și un telefon mobil ce nu au fost ulterior recuperate.
Raportul de expertiză medico-legală întocmit la data de 03.07.2008 a concluzionat că partea vătămată a suferit leziuni traumatice care se puteau produce prin lovire cu corp dur, la data de 25.03.2008, și au necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale, fără a-i pune viața în primejdie.
Pedeapsa închisorii aplicată în cauză fiecărui inculpat a fost just individualizată în raport de toate criteriile generale prevăzute de dispozițiile art. 72.Cod Penal, prin luarea în considerare a naturii și modalității concrete de comitere a faptei (pe timp de noapte, într-o scară de bloc în care posibilitățile de apărare ale părții vătămate erau limitate, prin exercitarea de acte de violență), a urmărilor produse, concretizate în gravitatea leziunilor produse părții vătămate și în valoarea relativ ridicată a prejudiciului cauzat, parțial nerecuperat, a gradului de pericol social deosebit de ridicat pe care îl prezintă faptele de tâlhărie comise în aceste împrejurări, dar și a periculozității sociale a celor doi inculpați, care au dovedit îndrăzneală în comiterea faptei și persistență în atingerea scopului infracțional urmărit.
Totodată, pedepsele aplicate celor doi recurenți reflectă și circumstanțele lor personale, ambii inculpați având o atitudine constant nesinceră pe parcursul procesului penal și fiind condamnați anterior pentru infracțiuni de același gen, ceea ce denotă o anumită specializare și perseverență infracțională.
Astfel, inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv în timpul liberării condiționate din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie prin sentința penală nr. 633/03.07.2007 a Tribunalului București, iar inculpatul se află, de asemenea, în stare de recidivă postcondamnatorie, săvârșind infracțiunea la un interval de doar 2 luni de la data liberării sale condiționate din executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată pentru o infracțiune de același gen, prin sentința penală nr. 898/13.10.2003 a Tribunalului București.
Această împrejurare relevă ineficiența pedepselor anterior aplicate inculpaților în atingerea scopului lor preventiv-educativ și reclamă aplicarea, în prezenta cauză, a unor pedepse de natură a permite conștientizarea pe deplin a consecințelor socialmente periculoase ale conduitei lor, reeducarea inculpaților și formarea unei noi atitudini față de ordinea de drept.
În acest context, Curtea apreciază că pedepsele aplicate celor doi recurenți, orientate oricum spre minimul special prevăzut de lege, reflectă periculozitatea faptei și persoanei inculpaților, iar față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, instanța de fond a dispus în mod just revocarea liberării condiționate și contopirea restului rămas neexecutat din pedepsele anterioare cu cele aplicate în cauză.
Drept urmare, Curtea constată că nu există nicio împrejurare de natură a justifica reducerea pedepselor, iar situația familială invocată de către recurenți este complet nerelevantă, niciunul dintre ei nefiind integrat familial.
Pentru aceste considerente, reținând și inexistența vreunui motiv de casare ce ar putea fi luat în considerare din oficiu, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și.
În baza art. 38516coroborat cu art. 381.C.P.P. va deduce prevenția pentru fiecare inculpat de la data de 25.03.2008 la zi.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga fiecare recurent la câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de câte 300 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.717 din 2.12.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B și a deciziei penale nr.190/A din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală.
Deduce prevenția pentru fiecare inculpat de la 25.03.2008 la zi.
Obligă fiecare recurent la câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 300 lei pentru fiecare inculpat - onorariul apărătorului desemnat din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
a
Red.
Dact. 2 ex./27.05.2009
- II. - jud.;
Președinte:Simona CîrnaruJudecători:Simona Cîrnaru, Niculina Alexandru, Nicoleta Grigorescu
