Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 175/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

(1856/2009)

DECIZIA PENALĂ NR. 175/A

Ședința publică de la data de 12 august 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă

JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu

GREFIER - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror .

Pe rol soluționarea apelului formulat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 675 din data de 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: apelantul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat - în baza împuternicirii avocațiale de substituire emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Întrebat fiind apelantul inculpat arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu, înțelege să își mențină cererea de apel precum și declarațiile date și nu mai are nimic de adăugat.

Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.

Apărătorul apelantului inculpat, arată că apelul vizează individualizarea pedepsei, precum și modalitatea de executare a pedepsei. Solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și rejudecând în fond, prin reaprecierea probatoriilor, coborârea cuantumului pedepsei pe care o consideră mult prea severă în raport de atitudinea constant sinceră de recunoaștere și regret a faptei săvârșite, că nu este cunoscut cu antecedente penale. Astfel, solicită a se face o aplicare eficientă a dispozițiilor art.74 rap. la art. 76 Cod penal și coborârea cuantumului pedepsei orientată sub minimul special prevăzut de lege, iar cu privire la modalitatea de executare solicită aplicarea dispozițiilor art. 81 sau 86/1 Cod penal.

Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea apelului inculpatului, ca fiind nefondat și menținerea hotărârii apelate ca fiind legală și temeinică sub toate aspectele.

Astfel, consideră că pedepsele aplicate sunt corect individualizate, au fost reținute circumstanțe atenuante judiciare, constând în atitudinea sinceră și lipsa antecedentelor penale, pedepsele sunt coborâte sub minimul special prevăzut de lege, așa încât, solicită a fi menținute în cuantumul stabilit de instanța de fond. Totodată, în raport de cuantumul pedepsei rezultante, apreciază că nu se pot aplica dispozițiile art. 81 s au 86/1 Cod penal.

Având ultimul cuvânt, apelantul inculpat, solicită a se aprecia asupra soluției ce se va pronunța.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr.675 din 24.06.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală, în baza art.334 Cod procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpatul din art.2 alin. l și 2 din Legea nr. 143/200 și art.4 alin. l și 2 din Legea nr. 143/2000 în art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 și art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.

În baza art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic, art.74 lit.a,c și art.76 alin. l lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b Cod penal.

În baza art.4 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplic, art.74 lit.a,c și art.76 alin. l lit.a Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare.

În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.b și art.35 alin.l Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b Cod penal.

S-a făcut aplic.art.71 și art.64 lit.a,b Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, s-a computat prevenția inculpatului de la 19.01.2009 până la 24.06.2009.

În baza art.350 alin. l Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a constatat consumată în procesul analizelor de laborator cantitatea de 0,20 grame heroină.

În baza art.191 alin.l C.P.P. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 600 lei, cheltuieli judiciare către stat

Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut, că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial București, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infr. prev. de art.2 alin.l, 2 și art.4 alin.l și 2 din legea nr. 143/2000.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, că în data de 19.01.2009 inculpatul a vândut martorului două doze de heroină în schimbul sumei de 100 lei și a deținut fără drept pentru consum propriu heroină pusă în evidență în seringi și fiole.

Actul de inculpare s-a probat cu: denunțuri formulate de și; proces-verbal de constatare a infracțiunii; proces-verbal de percheziție corporală a martorului; raporturi de constatare tehnico-științifică; declarațiile inculpatului și declarațiile martorilor, și.

În cursul cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul care a recunoscut și regretat faptele arătate în actul de sesizare.

Au fost audiați martorii și care și-au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale.

Examinând și coroborând materialul probator administrat atât în faza de cercetare penală cât și în faza de cercetare judecătorească, tribunalul a reținut următoarele:

În data de 19.01.2009, inculpatul în timp ce se afla la domiciliul său, a vândut martorului cantitatea de 0,20 grame heroină, în schimbul sumei de 100 lei.

La aceeași dată, în urma unei percheziții, la domiciliul inculpatului s-au găsit 3 fiole din sticlă sparte (în care s-a pus în evidență heroină), o seringă hipodermică și două spatule din carton. Inculpatul a recunoscut că obiectele ridicate din locuința sa, la care s-a făcut referire mai sus, erau folosite pentru prepararea și administrarea heroinei, întrucât este consumator de droguri.

Faptele săvârșite de inculpat așa cum au fost descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și deținere de asemenea droguri pentru consum propriu, fără drept, prevăzute și pedepsite de art.2 alin.2 și art.4 alin.2 din Legea nr. 143/2000.

Tribunalul a reținut că încadrarea juridică a faptelor este cea prev. de art.2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 și art.4 alin.2 din aceeași lege pentru următoarele considerente:

Potrivit art.2 alin.l din Legea nr. 143/2000 cultivarea, producerea fabricarea, experimentarea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, transportul procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 15 ani li interzicerea unor drepturi.

În conformitate cu al.2 al aceluiași articol, dacă faptele prevăzute la al.l au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Potrivit art.4 alin.l din Legea nr. 143/2000, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consumul propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

În conformitate cu alin.2 al aceluiași articol, dacă faptele prevăzute la alin.l privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.

Din textele de lege la care s-a făcut referire mai sus rezultă că în alineatele 1 se face referire la drogurile de risc iar în alineatele 2 la drogurile de mare risc.

În condițiile în care obiectul material este diferit, rezultă existența a câte două infracțiuni, iar nu a câte două variante ale aceleiași infracțiuni. Faptul că modalitățile normative ale infracțiunilor prev. de al.2 și al.4 sunt raportate la cele din al.l nu constituie un argument pentru a reține existența a câte două variante ale aceleiași infracțiuni, întrucât în acest caz suntem în prezenta unei norme de trimitere al cărei conținut a fost stabilit astfel din rațiuni de tehnică legislativă.

La individualizarea pedepselor, tribunalul a avut în vedere criteriile menționate în art.72 din Codul penal și a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a și din Codul penal.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând soluția instanței de fond pentru netemeinicie constând în greșita individualizare a pedepsei.

Inculpatul susținut că pedeapsa aplicată este prea severă în raport cu circumstanțele comiterii faptei și cu datele ce caracterizează persoana sa. De asemenea, criticat individualizare modalității de executare pedepsei, apreciind că se poate face aplicarea dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Analizând apelul inculpatului în raport cu motivul invocat și din oficiu, conform art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

Ca urmare a exercitării rolului activ și cu respectarea principiilor ce guvernează desfășurarea procesului penal în faza judecății, instanța de fond a administrat toate probele necesare stabilirii corecte a situației de fapt și vinovăției inculpatului.

În continuare, printr-o riguroasă și obiectivă evaluare a probatoriului administrat în faza de urmărire penală și în timpul judecării cauzei, a stabilit situația de fapt, care este în deplină concordanță cu conținutul probelor existente.

De asemenea, a stabilit, fără să existe vreun dubiu, că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată și a reținut, în mod corect, vinovăția acestuia.

Astfel, Curtea reține că din probatoriul administrat rezultă, fără putință de tăgadă, că la data de 19.01.2009 inculpatul a vândut martorului două doze de heroină, cântărind 0,20 grame, în schimbul sumei de 100 lei și a deținut, fără drept, pentru consum propriu heroină, care a fost pusă în evidență, în 3 fiole din sticlă sparte, o seringă hipodermică și două spatule din carton, ridicate de la domiciliul inculpatului cu prilejul percheziției.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, depoziția sa coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză, și anume: procesul verbal de constare infracțiunii flagrante din 19.01.2009 (filele 32-35 din dosarul de urmărire penală), procesul verbal de percheziție corporală a martorului (fila27 din dosarul de urmărire penală), procesul verbal de percheziție domiciliară (filele 43-45 din dosarul de urmărire penală), raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în cauză (filele 76,77din dosarul de urmărire penală) și declarațiile martorilor, și (filele 48-55 din dosarul de urmărire penală).

Examinând probatoriul administrat, Curtea constată ca fiind dovedită, fără dubiu, vinovăția inculpatului, faptele întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 2 alin 2 și art.4 alin.2 din Legea 143/2000.

În procesul de individualizare a pedepselor instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art.72 Cod penal, și anume limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, natura și gravitatea faptelor, urmările grave care se pot produce prin punerea în circulație și prin consumul de droguri și datele care caracterizează persoana inculpatului.

Ținând seama de criteriile anterior enumerate, instanța de fond a individualizat, în mod judicios, pedepsele principale dar și pedepsele accesorii și complementare aplicate inculpatului, acestea fiind apte să conducă la realizarea funcțiilor și scopului pedepsei așa cum reies din conținutul dispozițiilor art.52 alin.1 din Codul penal.

Totodată, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a și din Codul penal, dând semnificație împrejurării că inculpatul a avut o conduită bună anterior comiterii faptei și o atitudine procesuală sinceră.

În acest context, a aplicat inculpatului pedepse sub minimul special prevăzut de lege, orientate către minimul la care se putea ajunge prin aplicarea art.76 din Codul penal.

Conform art.81alin.2 Cod penal, instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite mai multe condiții printre care și condiția ca pedeapsa aplicată, în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult doi ani.

Or, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este mai mare de doi ani, așa încât nefiind îndeplinită condiția menționată, nu se poate analiza aplicarea dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Prin urmare, Curtea nu poate reține criticile formulate în prezentul apel al inculpatului, privind greșita individualizare a pedepsei aplicate, deoarece instanța de fond a făcut un examen plural asupra tuturor criteriilor speciale și generale ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, în contextul cauzei, așa încât, cuantumul și modalitatea de executare sunt proporționale cu gravitatea faptelor comise, particularizate prin circumstanțele reale menționate, neimpunându-se reducerea pedepselor sau schimbarea modalității de executare a pedepsei.

Față de considerentele expuse, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală iar apelul formulat de inculpat este nefondat.

În consecință în temeiul dispozițiilor art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge apelul formulat de inculpatul.

De asemenea, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală va obliga pe apelant la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.675 din 24.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală.

Deduce prevenția de la 19.01.2009 până la zi și menține starea de arest a inculpatului.

Obligă apelantul inculpat la 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și libertăților.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică azi, 12 august 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. 2 ex./ 12.08.2009

Președinte:Iuliana Ciolcă
Judecători:Iuliana Ciolcă, Silvia Cerbu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 175/2009. Curtea de Apel Bucuresti