Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 238/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DOSAR NR-
2141/2009
DECIZIA PENALĂ NR.238 /
Ședința publică din data de 09 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Vasile Băjan
GREFIER - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiectapeluriledeclarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații și împotriva Sentinței penale nr.740/F din data de 24 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 02 noiembrie 2009 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie penală, iar Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.306 din Codul d e procedură penală, a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de astăzi, 09 noiembrie 2009, când, în aceeași compunere, a decis astfel:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
PrinSentința penală nr.740/F din data de 24 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția I-a Penală a hotărât astfel:
În baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal, a condamnat pe inculpata (fiica lui și, născută la data de 31 iulie 1988 în B, CNP -) la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe aceeași inculpată la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.a din Codul penal, a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art.861din Codul penal, a suspendat sub supraveghere executarea acestei pedepse pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art.863din Codul penal, a impus inculpatei ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- se va prezenta lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijlocele sale de existență.
În baza art.863alin.3 din Codul penal, a impus inculpatei ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele obligații:
- va desfășura o activitate neremunerată, în favoarea unei instituții de interes public stabilită de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, timp de 8 ore lunar, în limita a 500 de ore;
- nu va intra în legătură cu inculpații și.
A făcut aplicarea art.71 alin.1 și 5 rap. la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În baza art.88 din Codul penal, a dedus prevenția inculpatei, începând cu data de 23 septembrie 2008 și până la data de 03 octombrie 2008.
A pus în vedere inculpatei dispozițiile art.864din Codul penal.
În baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe inculpatul (fiul lui G și, născut la data de 06 octombrie 1988 în B, CNP -) la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.a din Codul penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În baza art.861din Codul penal, a suspendat sub supraveghere executarea acestei pedepse pe un termen de încercare de 7 ani.
În baza art.833din Codul penal, a impus inculpatului ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- se va prezenta lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijlocele sale de existență.
În baza art.863alin.3 din Codul penal, a impus inculpatului ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele obligații:
- va desfășura o activitate neremunerată, în favoarea unei instituții de interes public stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, timp de 8 ore lunar, în limita a 500 de ore;
- nu va intra în legătură cu inculpații și.
A făcut aplicarea art.71 alin.1 și 5 rap. la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În baza art.88 din Codul penal, a dedus prevenția inculpatului, începând cu data de 23 septembrie 2008 și până la data de 03 octombrie 2008.
A menținut măsura preventivă a obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art.864din Codul penal.
În baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la data de 06 februarie 1986 în B, CNP -) la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.861din Codul penal, a suspendat sub supraveghere executarea acestei pedepse pe un termen de încercare de 6 ani.
În baza art.833din Codul penal, a impus inculpatului ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- se va prezenta lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;
- va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijlocele sale de existență.
În baza art.863alin.3 din Codul penal, a impus inculpatului ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarea obligație:
- nu va intra în legătură cu inculpații și.
A făcut aplicarea art.71 alin.1 și 5 rap. la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art.864din Codul penal.
În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, a confiscat de la inculpați cantitatea de 1,55 rezină de cannabis și cantitatea de 0,97 rezină de cannabis, depuse la Camera de Corpuri Delicte a -, conform dovezilor seria D nr.-/21.10.2008 și seria D nr.-/21.10.2008.
În baza art.191 alin.1 și 2 din Codul d e procedură penală, a obligat pe fiecare dintre cei trei inculpați la plata sumei de câte 500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 300 RON, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a constatat că inculpații au fost trimiși în judecată la data de 30 martie 2009, fiind acuzați de săvârșirea, pe raza municipiului B, a următoarelor fapte:
- în perioada 20-25 august 2008, inculpata a vândut, în două rânduri, cantitatea totală de 2,75 grame de cannabis martorului, la una dintre fapte fiind ajutată de inculpatul, iar la cealaltă faptă de inculpatul;
- la data de 23 septembrie 2008, inculpata a fost surprinsă având asupra sa cantitatea de 0,27 grame rezină de cannabis, în vederea consumului propriu, după ce, în prealabil, ea și inculpatul vânduseră martorului cantitatea de 1,55 grame rezină de cannabis);
- la data de 23 septembrie 2008, inculpatul a fost depistat având asupra sa cantitatea de 1,28 grame rezină de cannabis, în vederea consumului propriu.
Analizând întregul probatoriu al cauzei, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
Printr-un denunț formulat la data de 19 august 2008, martorul
a sesizat organele de urmărire penală cu privire la
împrejurarea că inculpata se ocupa de cumpărarea și vânzarea unor droguri de risc și de mare risc pe raza municipiului
La data de 20 august 2008, investigatorul sub acoperire " ", împreună cu martorul colaborator, au stabilit cu inculpata ca aceasta să îi ajute în achiziționarea unor cantități de droguri. Astfel, aceștia s-au întâlnit cu inculpata și, împreună, s-au deplasat la adresa unde locuiește inculpatul, de la care inculpata a cumpărat, cu banii (180 RON) primiți de la investigator, droguri pe care ulterior le-a înmânat martorului colaborator, iar acesta, la rândul său, le-a înmânat investigatorului.
Aceste fapte rezultă din procesele verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video, efectuate în baza autorizației nr.29/2008 a Tribunalului Giurgiu, declarațiile martorului colaborator, declarațiile de recunoaștere ale celor doi inculpați și raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/22.08.2008, prin care s-a stabilit că drogurile respective erau 1,68 grame de cannabis.
La data de 25 august 2008, în urma unor convorbiri anterioare cu inculpata, în același scop al achiziționării de droguri, investigatorul, împreună cu martorul colaborator, s-au deplasat în municipiul B, în zona magazinului "" situat pe B-dul T, unde s-au întâlnit cu inculpata, care a venit însoțită de inculpatul, acesta conducând autoturismul marca WV cu număr de înmatriculare B-80-. În jurul orei 12:30, inculpatul a primit de la martorul colaborator suma de 200 RON, dându-i în schimb trei plicuri de hârtie, în care se aflau droguri, care fuseseră cumpărate, în prealabil, de către inculpata, de la o persoană rămasă încă neidentificată.
Aceste fapte rezultă din procesele verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video efectuate în baza autorizației nr.29/2008 a Tribunalului Giurgiu, declarațiile martorului colaborator, declarațiile de recunoaștere ale inculpaților și raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/29.08.2008, prin care s-a stabilit că drogurile respective aveau 1,07 grame, în proba analizată fiind pus în evidență tetrahidrocannabisul (), substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis.
Inculpata a declarat cu privire la această faptă că, la insistențele martorului colaborator, a fost de acord să cumpere pentru acesta o cantitate de droguri, scop în care, în cursul deplasărilor făcute în oraș împreună cu inculpatul, s-a deplasat la o adresă unde locuia persoana de la care cunoștea că poate achiziționa droguri, fără a fi însoțită însă la acea adresă de către inculpatul anterior menționat. După ce a cumpărat drogurile, le-a depozitat în compartimentul dintre scaunele autoturismului, iar cei doi inculpați s-au deplasat la locul stabilit pentru întâlnirea cu martorul colaborator și investigatorul, unde cel care i-a înmânat acestuia drogurile, primind și suma de bani convenită, a fost inculpatul.
Inculpatul a declarat că a dat celor două persoane care s-au apropiat de mașina sa pliculețele indicate de inculpata, care nu le putea înmâna personal întrucât vorbea la telefon, fără ca el să știe că acele pliculețe conțineau droguri. Inculpatul a recunoscut însă că, după formă, a bănuit că acestea conțin droguri, bănuială ce i-a fost întărită de convorbirea avută cu cei doi cumpărători, care i-au propus să le fumeze împreună.
La data de 23 septembrie 2008, în urma unei înțelegeri telefonice similare, martorul colaborator s-a întâlnit cu inculpata în stația de tramvai de lângă de pe B-dul T, unde aceasta i-a vândut droguri pe care le cumpărase în prealabil de la inculpatul, care o și însoțea la acel moment.
Imediat după efectuarea tranzacției, organele de poliție i-au reținut pe cei doi inculpați. Asupra inculpatului au fost găsite două bucăți de substanță solidă care părea hașiș (rezină de cannabis), acesta declarând verbal că deținea acea substanță pentru consumul propriu. În ceea ce privește suma de 150 RON, găsită de asemenea asupra sa, inculpatul a declarat că o primise de la inculpata, în schimbul a 3 grame de hașiș (rezină de cannabis), pe care aceasta le cumpărase de la el cu puțin timp înainte. Inculpata a pus la dispoziția organelor de poliție 3 bancnote a câte 10 RON, reprezentând suma reținută de ea din suma totală de 180 RON plătită de martorul colaborator, diferența fiind găsită asupra inculpatului. Inculpata a mai predat organelor de poliție o bucată de substanță solidă care părea hașiș (rezină de cannabis), cu privire la care a susținut că o deținea pentru consumul propriu.
Aceste fapte rezultă din procesele verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video efectuate în baza autorizației nr.29/2008 a Tribunalului Giurgiu, declarațiile martorului colaborator, declarațiile de recunoaștere ale celor doi inculpați și rapoartele de constatare tehnico-științifică nr.-/24.09.2008, nr.-/25.09.2008 și nr.-/25.09.2008, prin care s-a stabilit că drogurile remise martorului colaborator și cele găsite asupra inculpaților și erau rezină de cannabis, în cantitățile de 1,74 grame, 0,27 grame și respectiv 1,28 grame.
Tribunalul a constatat că faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal (3 acte materiale, săvârșite la datele de 20 august 2008, 25 august 2008 și 23 septembrie 2008) și respectiv de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 (faptă săvârșită la data de 23 septembrie 2008), ambele cu aplic. art.33 lit.a din Codul penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei, Tribunalul a avut în vedere, în conformitate cu dispozițiile art.72 din Codul penal, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, gravitatea și pericolul social ridicat ale infracțiunii de trafic de droguri, atitudinea procesuală a acesteia, precum și concluziile referatului de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Tribunalul a mai reținut că inculpata și-a justificat activitatea infracțională prin demersurile extrem de insistente ale martorului colaborator, care, potrivit susținerilor sale, ar fi făcut eforturi supradimensionate pentru aoc onvinge să îl ajute să cumpere droguri. Tribunalul a remarcat însă că acordul inculpatei a avut ca temei voința neconstrânsă a acesteia, în condițiile în care atât vârsta, cât și informațiile și experiențele sale anterioare, legate de consumul de droguri, erau suficient de lămuritoare pentru ca ea să nu aibă dubii asupra caracterului ilegal al acestei activități.
În acest context, Tribunalul a apreciat că poziția procesuală a inculpatei dovedește în mod clar că aceasta nu înțelege să conștientizeze și să-și asume răspunderea pentru actele sale, însă, având în vedere că nu este cunoscută cu antecedente penale, iar activitatea ei infracțională nu se circumscrie unei deprinderi înrădăcinate, i-a aplicat pedepse orientate spre minimul special, dispunând, în urma contopirii lor, executarea celei mai grele.
La alegerea modalității de executare a pedepsei rezultante, Tribunalul a apreciat, ținând seama de referatul de evaluare întocmit în cauză, că inculpata își poate însuși scopul educativ al pedepsei respective și fără aoe xecuta în regim de detenție, însă sub o strictă supraveghere și cu impunerea unor obligații, conform art.861și art.863din Codul penal.
Tribunalul a constatat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de trafic de droguri de risc, ambele prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 (faptele săvârșite la datele de 20 august 2008 și 23 septembrie 2008) și respectiv de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 (fapta săvârșită la data de 23 septembrie 2008), toate trei cu aplic. art.33 lit.a din Codul penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Tribunalul a avut în vedere aceleași criterii de ansamblu anterior menționate, reținând însă poziția procesuală pe deplin sinceră a acestuia, precum și intențiile sale declarate de a abandona atât consumul de droguri, cât și vânzările sporadice către prieteni a unor astfel de substanțe, împrejurări în raport cu care a stabilit pedepse orientate spre minimul special, dispunând, în urma contopirii lor, executarea celei mai grele.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, Tribunalul a ales și în cazul acestui inculpat suspendarea sub supraveghere, conform art.861din Codul penal, impunându-i să respecte atât măsurile de supraveghere obligatorii, cât și obligații suplimentare, potrivit art.833din Codul penal.
Tribunalul a constatat că fapta inculpatului (săvârșită la data de 25 august 2008) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, Tribunalul a avut în vedere gravitatea și pericolul social ridicat al infracțiunii de trafic de droguri, în general, dar și modalitatea concretă în care acesta a comis fapta respectivă, care este de natură a convinge că ea a reprezentat numai un moment izolat în viața inculpatului, precum și poziția procesuală sinceră a acestuia, care dovedește că a putut conștientiza atât gravitatea faptei săvârșite, cât și posibilele consecințe asupra evoluției sale ulterioare, împrejurări în raport cu care a stabilit o pedeapsă minimă.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Tribunalul a dispus și în cazul acestui inculpat suspendarea sub supraveghere, conform art.861din Codul penal, pe un termen de încercare mai mic decât în cazul primilor doi inculpați, impunându-i să respecte atât măsurile de supraveghere obligatorii, cât și o obligație suplimentară, toate stabilite potrivit art.833din Codul penal.
Împotriva acestei sentințe,au declarat apelîn termenul legal (la data de 29 iulie 2009) Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații și.
În motivele scrise redactate la data de 03 septembrie 2009, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureștia criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate, sub un unic aspect, respectiv omisiunea aplicării, în privința tuturor celor trei inculpați, a pedepsei complementare constând în interzicerea unor drepturi, în condițiile în care aceasta era obligatorie conform art.2 alin.1 teza finală din Legea nr.143/2000 și art.65 alin.2 și 3 din Codul penal.
Cu ocazia dezbaterilor desfășurate la termenul din data de 02 noiembrie 2009, reprezentantul Parchetului a susținut oral și alte două motive de apel, respectiv, pe de o parte, omisiunea confiscării sumei de 180 lei de la inculpatul (în legătură cu fapta din data de 20 august 2008) și a sumei de 200 lei de la inculpatul (în legătură cu fapta din data de 25 august 2008), ambele sume fiind obținute de către aceștia din vânzarea de droguri, iar, pe de altă parte, greșita menținere a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă față de inculpatul, în condițiile în care acesta a fost condamnat la o pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.
Inculpații și, în motivele scrise de apel și cu ocazia dezbaterilor, au invocat exclusiv greșita individualizare a pedepselor la care au fost condamnați în primă instanță, în ceea ce privește atât durata acestora, cât și modalitatea lor de executare, solicitând, în principal, reducerea acelor pedepse, prin aplicarea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art.74 lit.a și c din Codul penal și suspendarea condiționată a executării pedepselor astfel reduse, conform art.81 din Codul penal, iar, în subsidiar, modificarea măsurii de supraveghere prevăzute în art.863alin.1 lit.a din Codul penal, în sensul impunerii unui alt interval de timp, mai mare, la care cei doi inculpați să se prezinte la Serviciul de Probațiune și, în cazul inculpatei, reaprecierea obligației de prestare a activității în folosul comunității, stabilită potrivit art.861alin.3 din Codul penal.
Inculpații și s-au prezentat personal în fața acestei instanțe și, la întrebarea Curții, au precizat că își mențin toate declarațiile date până în prezent, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești în primă instanță și că nu doresc să dea noi declarații în apel.
Inculpata, care a fost citată inclusiv la adresa din Marea Britanie, unde locuiește în prezent, urmând cursuri universitare în acea țară, a depus, prin apărătorul său ales (pe care l-a împuternicit să o reprezinte, conform art.174 alin.1 din Codul d e procedură penală), o declarație - atașată la fila 28 din dosarul de apel - în care a precizat că își menține în totalitate declarațiile date până în prezent.
Pentru inculpații și s-au depus la dosarul de apel înscrisuri în circumstanțiere, respectiv adeverințe de studii și caracterizări, iar, în cazul inculpatei, și o adresă privind locul său de muncă din Marea Britanie.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate și cu înscrisurile noi ce au fost prezentate în calea de atac, precum și din oficiu, conform art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată căapelurilecu care a fost sesizatăsunt fondate, în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Prima instanță, în mod nelegal, a făcut referire la dispozițiile art.34 lit.a din Codul penal, atunci când a contopit pedepsele principale stabilite în cazul inculpaților și pentru cele două și respectiv trei infracțiuni concurente reținute în sarcina acestora, întrucât, în condițiile în care felul pedepselor respective este numai închisoarea, dispozițiile incidente sunt cele ale art.34 lit.b din Codul penal.
Drept urmare, Curtea, sesizând din oficiu acest aspect de nelegalitate a sentinței apelate, va dispune aplicarea dispozițiilor legale corecte.
Prima instanță a omis, în mod nelegal, să aplice celor trei inculpați, cu privire la infracțiunea de trafic de droguri de risc, reținută în sarcina fiecăruia dintre ei, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, deși aceasta este obligatorie potrivit normei de incriminare a acelei infracțiuni (art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000), precum și dispozițiilor art.65 alin.2 și 3 din Codul penal, în raport cu durata pedepselor aplicate acestora pentru infracțiunea respectivă (care este mai mare de 2 ani închisoare).
Astfel fiind, Curtea va dispune aplicarea acestei pedepse complementare în cazul fiecăruia dintre cei trei inculpați, pe lângă pedepsele principale stabilite pentru infracțiunile de trafic de droguri de risc cu privire la care au fost condamnați, interzicându-le, pe o durată de câte 2 ani, drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal, exceptând de la această interdicție dreptul de a alege, întrucât, pe de o parte, natura faptelor săvârșite și circumstanțele personale ale inculpaților nu relevă vreo nedemnitate de natură electorală a acestora, iar, pe de altă parte, o astfel de măsură, care îi privează de exercitarea unui drept constituțional fundamental, nu răspunde unei necesități obiective.
Totodată, în cazul inculpaților și, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.35 alin.1 și respectiv art.35 alin.3 din Codul penal, cu privire la aplicarea pedepsei complementare anterior menționate pe lângă pedepsele rezultante stabilite în urma contopirii pedepselor principale la care aceștia au fost condamnați.
Prima instanță, în mod nelegal, a omis să dispună confiscarea de la inculpații și, conform art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000, a sumelor de bani dobândite de aceștia din vânzarea drogurilor, la momentul săvârșirii faptelor din datele de 20 august 2008 și respectiv 25 august 2008.
Astfel, Curtea constată că, în expunerea situației de fapt, însăși prima instanță a reținut, în mod explicit și în acord cu probatoriul cauzei (a se vedea în acest sens, pe lângă declarațiile de recunoaștere ale tuturor inculpaților, și procesele verbale întocmite de către investigatorul sub acoperire " ", atașate la filele 70 și 73 din dosarul de urmărire penală), că inculpatul a primit suma de 180 lei pentru vânzarea drogurilor către inculpata, care le-a remis mai departe martorului colaborator, ce îi plătise acesteia anterior, pentru procurarea lor, acea sumă și respectiv că inculpatul a primit suma de 200 lei de la același martor colaborator, în schimbul drogurilor pe care le-a remis acestuia, după ce în prealabil ele fuseseră procurate de la o persoană neidentificată de către inculpata, condiții în care se impune confiscarea sumelor anterior menționate.
În ceea ce privește fapta din data de 23 septembrie 2008, Curtea constată că suma de 180 lei, plătită de către martorul colaborator pentru cumpărarea drogurilor și găsită integral asupra inculpaților (150 lei) și (30 lei), a fost ridicată de la aceștia de către organele de poliție, care și procedaseră anterior la înserierea bancnotelor ce o compuneau în vederea realizării flagrantului, după cum rezultă din procesele verbale atașate la filele 56-59 din dosarul de urmărire penală, astfel că suma respectivă nu este supusă confiscării.
Prima instanță, în mod nelegal, a menținut, în privința inculpatului, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea (dispusă față de acesta, în cursul judecății, prin încheierea din data de 28 mai 2009), o astfel de măsură fiind lipsită de orice justificare, întrucât, pe de o parte, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă cu suspendarea executării sub supraveghere (necontestată de Parchet), iar, pe de altă parte, acesta s-a prezentat în mod constant în fața instanței, fără a exista nici măcar un simplu indiciu că ar intenționa să se sustragă de la procesul penal, împrejurări în care restrângerea dreptului său la libera circulație este nelegitimă și în mod vădit discreționară.
În consecință, făcând aplicarea dispozițiilor art.350 alin.1 din Codul d e procedură penală, Curtea va dispune revocarea acestei măsuri preventive.
În schimb, Curtea constată că prima instanță a aplicat inculpaților pedepse corect individualizate, atât în ceea ce privește durata acestora, cât și în ceea ce privește modalitatea lor concretă de executare, sens în care a dat eficiența cuvenită tuturor criteriilor prevăzute în art.72 din Codul penal, dar și dispozițiilor art.52 din Codul penal, ce reglementează scopul pedepsei.
Curtea apreciază că nu se pot reține circumstanțe atenuante judiciare (care au doar un caracter facultativ), conform art.74 lit.a și c din Codul penal, în favoarea inculpaților și, astfel cum au solicitat în apel, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, în contextul recrudescenței fenomenului infracțional de această natură, elementul material în care s-a concretizat traficul de droguri pe care l-au comis (vânzarea), obținerea de către ei de beneficii materiale de pe urma acțiunilor ilicite întreprinse, iar, în cazul inculpatei, și împrejurarea că aceasta a săvârșit, în decurs de aproximativ o lună, 3 acte materiale de punere în circulație, contra cost, a unui drog de risc și, de asemenea, la momentul faptelor respective, era ea însăși consumatoare a acelui drog.
Totodată, cu privire la susținerea inculpaților apelanți în sensul că ar fi fost determinați să comită faptele de insistențele martorului colaborator, Curtea constată că este lipsită de orice fundament, câtă vreme remiterea de droguri către acesta s-a făcut, de fiecare dată, contra cost și s-a întemeiat pe voința lor neconstrânsă, în locuri publice, unde s-au deplasat anume, după procurarea în prealabil a acelor substanțe de la alte persoane.
În raport cu toate aspectele anterior menționate, Curtea apreciază că lipsa antecedentelor penale, conduită socială corespunzătoare înainte de săvârșirea infracțiunilor, celelalte date personale favorabile (vârsta tânără, frecventarea de cursuri superioare de învățământ, apartenența la familii organizate) și atitudinea procesuală sinceră și cooperantă au fost în mod corect valorificate de către prima instanță, prin stabilirea, pentru infracțiunile de trafic de droguri de risc reținute în sarcina celor doi inculpați, a unor pedepse egale cu însuși minimul special prevăzut de lege.
De asemenea, în raport cu aceleași aspecte, Curtea apreciază că și modalitatea de executare aleasă de către prima instanță este justă și oportună, exercitarea unui control asupra comportamentului viitor al inculpaților, prin impunerea unor măsuri de supraveghere și a obligației de a nu lua legătura unul cu celălalt, fiind necesară tocmai pentru a asigura realizarea scopului legal al pedepselor aplicate, în special sub latura sa preventiv-educativă.
În plus, în cazul inculpatei, având în vedere menținerea pedepselor pronunțate în primă instanță, schimbarea modalității de executare, în sensul suspendării condiționate, nici nu este în mod legal posibilă, întrucât pedeapsa rezultantă, stabilită în urma contopirii pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni concurente reținute în sarcina sa, este mai mare de 2 ani închisoare, astfel că nu este îndeplinită prima condiție prevăzută în art.81 alin.2 din Codul penal.
Cu toate acestea, raportându-se la situația școlară a celor doi inculpați apelanți, Curtea apreciază ca fiind excesivă măsura de supraveghere impusă acestora, conform art.863alin.1 lit.a din Codul penal, de a se prezenta lunar la Serviciul de Probațiune.
Astfel, Curtea reține că inculpata este înscrisă, în perioada 21 septembrie 2009 - 28 iunie 2012, la studii universitare în Marea Britanie, după cum rezultă din înscrisul eliberat sub nr.-/24.09.2009 de University, depus - în original și în copie tradusă, sub semnătura traducătorului, legalizată de notarul public cu nr.6292/27.10.2009 - la filele 32-33 din dosarul de apel.
La rândul său, inculpatul este student în anul III, la cursuri de zi, în cadrul Universității Tehnice de Construcții B, Facultatea de Ferate, Drumuri și Poduri, după cum rezultă din adeverința nr.110/30.10.2009 eliberată de instituția respectivă, atașată la fila 29 din dosarul de apel.
În aceste condiții, Curtea apreciază că înfățișarea lunară a celor doi inculpați la Serviciul de Probațiune ar putea perturba procesul de învățământ în care sunt implicați, mult mai oportună, în raport cu această împrejurare, fiind prezentarea lor semestrială la serviciul respectiv.
O astfel de măsură este apreciată de către C ca fiind și suficientă pentru realizarea unei supravegheri eficiente a comportamentului inculpaților, deoarece ea este însoțită de celelalte măsuri de control prevăzute în art.863alin.1 lit.b-d din Codul penal, respectiv anunțarea în prealabil a oricărei schimbări de domiciliu, reședință sau locuință, oricărei deplasări ce depășește 8 zile și întoarcerii din acea deplasare, precum și comunicarea de informații privind locul de muncă și mijloacele de existență.
De asemenea, în cazul inculpatei, Curtea apreciază ca fiind lipsită de temeinicie obligația impusă acesteia în temeiul art.863alin.3 din Codul penal (motivată însă în fapt), de a desfășura o activitate neremunerată în favoarea unei instituții de interes public, timp de 8 ore lunar, în limita a 500 de ore, reținând, pe lângă aspectul anterior menționat, privitor la studiile pe care inculpata le urmează în străinătate, și împrejurarea că, pentru a se întreține pe perioada acelor studii, aceasta și-a găsit deja un loc de muncă în Marea Britanie, lucrând drept cameristă începând cu data de 01 octombrie 2009, după cum rezultă din înscrisul atașat la filele 34-35 din dosarul de apel, în original și în copie tradusă, sub semnătura traducătorului, legalizată de notarul public cu nr.6291/27.10.2009.
În această situație, prestarea activității respective ar pune-o pe inculpată, fără a exista vreo justificare rațională și proporțională cu scopul urmărit, în situația imediată de a-și abandona studiile și locul legal de muncă din străinătate, motiv pentru care Curtea va dispune înlăturarea acelei obligații.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art.379 pct.2 lit.a din Codul d e procedură penală, va admite toate apelurile cu care a fost sesizată, va desființa în parte sentința atacată și, rejudecând cauza în fond, conform art.345 și urm. din Codul d e procedură penală, va pronunța o nouă hotărâre în sensul și în limitele mai sus precizate și motivate.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, întrucât nu există motive de desființare a acestora.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, toate cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a inculpatului intimat, fiind suportat din fondul, conform art.189 alin.1 și 2 din Codul d e procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit.a din Codul d e procedură penală, admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații și împotriva Sentinței penale nr.740/F din data de 24 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în Dosarul nr-.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:
Înlătură, cu privire la inculpații și, aplicarea art.34 lit.a din Codul penal și face aplicarea art.34 lit.b din Codul penal.
În temeiul art.65 alin.2 și 3 din Codul penal, aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani, pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal.
În temeiul art.35 alin.1 din Codul penal, aplică inculpatei această pedeapsă complementară alături de pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare.
În temeiul art.65 alin.2 și 3 din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani, pe lângă fiecare dintre pedepsele principale de câte 3 ani închisoare, aplicate pentru cele două infracțiuni prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000.
În temeiul art.35 alin.3 din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani, alături de pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare.
În temeiul art.65 alin.2 și 3 din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal, pe o perioadă de 2 ani, pe lângă pedeapsa principală de 3 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000.
Înlătură obligația impusă inculpaților și de a se prezenta lunar la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București și, în temeiul art.863alin.1 lit.a din Codul penal, impune fiecăruia dintre aceștia obligația de a se prezenta semestrial la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Înlătură obligația impusă inculpatei, în temeiul art.863alin.3 din Codul penal, de a desfășura o activitate neremunerată în favoarea unei instituții de interes public, stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, timp de 8 ore lunar, în limita a 500 de ore.
În temeiul art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000, dispune confiscarea sumei de 180 lei de la inculpatul și a sumei de 200 lei de la inculpatul.
În temeiul art.350 alin.1 din Codul d e procedură penală, revocă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, dispusă față de inculpatul prin încheierea din data de 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în Dosarul nr-.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpatul, în sumă de 300 lei, se suportă din fondul.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și inculpații și și de la comunicare pentru inculpata.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
a
Red.jud.
Ex.2 / 13.11.2009
-
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Vasile Băjan
