Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 51/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 51/
Ședința publică din 11 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
JUDECĂTOR 2: Constantin Duțescu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Serviciul Teritorial Pitești
reprezentat prin procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ICCJ B-DIICOT-SERVICIUL TERITORIAL PITEȘTI și de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr.136 din 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelantul-inculpat, personal și asistat de avocat ales.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea pune în vedere apelantului-inculpat că are dreptul să dea declarație sau să beneficieze de dreptul la tăcere, atrăgându-i-se totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.
Apelantul-inculpat, personal, arată că dorește să dea declarație în fața instanței.
S-a procedat la audierea apelantului-inculpat, răspunsurile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului declarat de parchet, desființarea sentinței în sensul de se dispune în temeiul disp.art.17alin.2 din Legea nr.143/2000 modificată, combinat cu art.118 lit.e Cod penal, confiscarea specială a sumelor de bani dobândite de inculpat prin săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Totodată, apreciază că modalitatea de executare a pedepsei, și anume suspendarea sub supraveghere, este greșită față de gravitatea faptelor săvârșite de inculpat. În baza disp.art.379 pct.2 lit. Cod procedură penală, pune concluzii de admitere a apelului, desființarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Avocatul ales, având cuvântul pentru apelantul-inculpat, solicită admiterea apelului declarat de acesta, considerând că față de atitudinea inculpatului pe toată derularea cercetării penale și a celei judecătorești, pedeapsa aplicată acestuia într-adevăr nu este exagerat de mare, însă consideră că inculpatului i se poate aplica o pedeapsă spre minimul special prevăzut de lege, făcându-se aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000, pedeapsa putând fi coborâtă până la 1,6 ani.
La individualizarea pedepsei, solicită a se avea în vedere și prevederile art.74 lit.a și b Cod penal, întrucât înainte de comiterea infracțiunii inculpatul a avut o conduită bună, este absolvent al unei facultăți și pe tot parcursul procesului penal a depus diligențe pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii și recuperarea pagubei.
Pentru stabilirea unei corecte situații de fapt, precizează că, în realitate, inculpatul a vândut de două ori droguri colaboratorului sub acoperire, prima dată a vândut 0,93 gr. iar a doua oară a vândut 0,82 gr, iar în autoturismul său la momentul flagrantului a fost găsită cantitatea de 0,20 gr, deci un total de nici 2 gr.
Cu privire la apelul declarat de parchet, solicită respingerea acestuia ca nefondat, întrucât conform recipisei CEC depusă la dosar inculpatul a depus la dispoziția instanței suma de 1.500 lei, sumă care acoperea suma de 1260 lei ce reprezintă bani obținuți de inculpat prin comiterea infracțiunii.
Totodată, solicită a se avea în vedere că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, a colaborat cu organele de anchetă, astfel că solicită reducerea pedepsei la 1,6 ani și menținerea modalității de executare pedepsei, aceea de suspendare sub supraveghere.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pe apelul declarat de inculpat, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefundat, pentru considerentele din propriul apel care vizează tocmai majorarea pedepsei.
Apelantul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut și regretat fapta, s-a reintegrat în societate, a terminat o facultate, acum a realizat gravitatea faptei, astfel că își însușește susținerile apărătorului său ales.
CURTEA:
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.136 din 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art.2 alin.1 din Legea 143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.16 din Legea nr.143/2000, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 19.07.1981, în P, cu același domiciliu în P,-, -.A,.8, CNP-, la 2 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal.
În baza art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.16 din Legea nr.143/2000, a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-au contopit cele două pedepse aplicate și s-a dispus ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, la care adaugă un spor de 2 luni, urmând să execute în total 2 ani și 8 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus reținerea și arestul preventiv, începând cu data de 5 februarie 2009, până la data punerii efective în libertate.
În baza art.86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, pe durata termenului de încercare de 5 ani, potrivit disp.art.86/2 Cod penal.
S-au instituit în sarcina inculpatului măsurile de supraveghere prevăzute de art.86/3 alin.1 lit.a-d Cod penal, iar cu privire la cea prevăzută la litera "a", a fost obligat inculpatul să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, la datele fixate de acesta.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.86/4 Cod penal.
În baza art.350 alin.3 lit.b Cod pr.penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, de sub puterea mandatului nr- din 05.02.2009, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
S-a respins cererea de confiscare de la inculpat a sumei de 1260 lei și s-a constatat achitată această sumă.
În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, raportat la art.118 lit.f Cod penal, s-a confiscat cantitatea de 0,56 gr. rezină de canabis, depusă la Camera de Corpuri Delicte a Direcției de Judiciar, Statistică și Evidență Operativă a IGPR.
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător de pe autoturismul proprietate personală al inculpatului marca Opel Astra, înmatriculat sub nr.-.
A fost obligat inculpatul la 1200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr.42 D/P/2008 din 27 februarie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești - a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1 și art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, fiecare cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în condițiile art. 33 lit."a" Cod penal, reținându-se, în esență, următoarea situație de fapt:
Inculpatul a traficat, sub forma oferirii, punerii în vânzare și a vânzării, droguri de risc, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale. Totodată, a cumpărat și a deținut, fără drept, droguri de risc pentru consum propriu, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale.
În cadrul cercetării judecătorești s-a luat declarație inculpatului, acesta recunoscând că a consumat droguri de risc împreună cu un oarecare, căruia i-a vândut de două ori droguri din gama rezină de canabis, au fost audiați martorii, -, -, și, s-a întocmit referat de evaluare de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș și s-a depus o caracterizare a inculpatului din partea Asociației de Locatari nr. 396, -.
Coroborând probele administrate în cadrul cercetării judecătorești cu cele de la urmărirea penală, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 11 ianuarie 2009, inculpatul a vândut colaboratorului autorizat de organele penale, sub supravegherea investigatorului sub acoperire, o doză de rezină de canabis, precizându-i că are masa de 2 gr, pe care i-a perceput suma de 150 lei.
Același inculpat și în aceleași condiții, la data de 27 ianuarie 2009 mai vândut încă o doză de rezină de canabis, precizând că are greutatea de 2 gr. și cu același preț de 150 lei.
În noaptea de 4/5 februarie 2009, în jurul orelor 02,00, inculpatul a fost oprit în trafic, iar în autoturismul marca Opel Astra cu număr de înmatriculare -, pe care-l conducea, au fost găsite un flacon pe care era înscris " 10%, inj.2,5 ml." și fragmente vegetale ce păreau a fi canabis, despre care a menționat că îi aparțin și că le-a cumpărat de la o persoană necunoscută din B, pe care a întâlnit-o întâmplător în zona Bulevardului.
Din raportul de constatare tehnico - științifică nr.-/5 februarie 2009, întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul IGPR-, rezultă că flaconul respectiv conține ketamine, iar fragmentele vegetale au constituit 0,20 gr. canabis.
De asemenea, din ansamblul probelor administrate a reieșit că inculpatul a deținut în mod frecvent droguri asupra sa pentru consum propriu, faptă recunoscută de altfel și de inculpat.
În drept, fapta inculpatului de a trafica, sub forma oferirii, punerii în vânzare și a vânzării de droguri de risc, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, constituie infracțiunea prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal.
Tribunalul a apreciat că fapta aceluiași inculpat de a cumpăra și deține fără drept droguri de risc pentru consum propriu, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, constituie infracțiunea prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată prin Legea nr.522/2004, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, pentru care a fost condamnat la câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, iar în baza art. 33 lit."a" și art. 34 lit."b" Cod penal, s-au contopit cele două pedepse și s-a dispus ca acesta să o execute pe cea mai grea, inclusiv pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit."a","b" Cod penal.
La aplicarea și individualizarea pedepsei, s-au avut în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor, dar și persoana inculpatului, care este infractor primar, a recunoscut și regretat faptele și, totodată, s-a făcut și aplicarea disp.art.16 din Legea nr.143/2000, față de denunțul formulat de inculpat în cadrul urmăririi penale, așa cum rezultă din adresa nr. 16D/2009 din 7 aprilie 2009 Parchetului.
De asemenea, tribunalul a apreciat și faptul că inculpatul a înțeles să achite integral suma de bani obținută prin săvârșirea infracțiunii, depunând în acest sens chitanța nr.-/1 și recipisa de consemnare nr.-/1.
Totodată, faptul că inculpatul este absolvent de studii superioare, îndrituiește instanța să considere că are o mai mare capacitate de realizare a pericolului faptelor comise, astfel încât să-l determine să nu mai încalce legea penală, iar pentru reeducarea lui să nu mai fie necesară privarea de libertate, perioada executată în stare de reținere și arest preventiv fiind suficientă pentru remodelarea profilului moral.
Față de achitarea sumei de bani provenită din vânzarea de droguri, s-a respins cererea de confiscare specială de la inculpat și s-a constatat achitată.
În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, rap.la art.118 lit."f" Cod penal, s-a confiscat de la inculpat, cantitatea de 0,56 gr. rezină de cannabis.
Ca urmare a achitării integrale a sumei de bani supusă confiscării în interesul statului, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător de pe autoturismul proprietatea personală a inculpatului marca Opel Astra, înmatriculată sub nr. -.
Impotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -, Serviciul Teritorial Pitești și inculpatul.
Parchetul a criticat sentința pentru nelegalitate, deoarece instanța de judecată nu a dispus confiscarea specială a sumelor de bani dobândite de inculpat prin săvârșirea infracțiunilor și pentru netemeinicie, considerând că modalitatea de executare a pedepsei, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării acesteia este greșită, față de gravitatea faptelor săvârșite de inculpat.
Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate de către prima instanță, considerând că aceasta poate fi coborâtă până la un an și 6 luni închisoare, reținându-se circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 lit. și b Cod penal, întrucât înainte de comiterea infracțiunii inculpatul a avut o conduită bună, este absolvent al unei facultăți și pe tot parcursul procesului penal a depus diligențe pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii și recuperarea pagubei. De asemenea, a arătat că este acuzat că a vândut și, respectiv, că s-a găsit asupra sa în momentul flagrantului o cantitate foarte mică de droguri, în total mai puțin de 2 gr. ceea ce dau măsura unui pericol social minim al faptei săvârșite.
Analizând apelurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu conform art.371 alin.2 Cod pr.penală, curtea constată că apelul parchetului este fondat numai în ceea ce privește primul motiv invocat, iar apelul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins.
In primul rând, curtea apreciază că din ansamblul probator administrat, prima instanță a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului. In esență, acesta a vândut în două rânduri colaboratorului autorizat al organului de urmărire penală câte o doză de rezină de canabis (prima având 0,93 gr. iar a doua 0,82 gr.), iar la data de 4 februarie 2009, cumpărat în scopul revânzării cantitatea de 0,20 gr. canabis și o filă de ketamină, substanțe care au fost găsite în autoturismul cu care acesta se întorcea din
Atitudinea inculpatului în cursul procesului penal a fost în mod corect apreciată în procesul de individualizare a pedepsei. Inculpatul a recunoscut că era consumator de droguri de risc și că, fie împreună cu prietenii săi consumatori, fie doar pentru a procura și pentru aceștia, se deplasa în B și cumpăra hașiș sau canabis.
De asemenea, inculpatul s-a prezentat în fața instanțelor de judecată și la organul de urmărire penală ori de câte ori a fost chemat și a înțeles să colaboreze cu acestea formulând denunț împotriva altor persoane care desfășoară același tip de activitate.
Inculpatul a dovedit și o preocupare deosebită pentru a exista garanția necesară încasării de către stat a sumelor dobândite de el prin săvârșirea infracțiunii, consemnând la dispoziția organelor judiciare o sumă mai mare decât cea cerută de procuror prin rechizitoriu, în vederea confiscării.
Reținând toate aceste circumstanțe de fapt și de drept și dând eficiența cuvenită art.16 din Legea nr.143/2000, modificată, instanța de fond a stabilit în mod corect pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile prevăzute de art.2 alin.1 și respectiv art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000.
Curtea apreciază că nu se impune, așa cum susține parchetul, nici majorarea pedepsei, nici înlăturarea suspendării sub supraveghere, dispusă de prima instanță, dat fiind faptul că stăruința inculpatului în sensul îndreptării lui rezultă din comportarea ulterioară săvârșirii faptei, inclusiv din renunțarea la consumul de droguri, completată de sprijinul pe care familia acestuia i-l poate acorda în sensul resocializării și de datele existente în sensul că inculpatul urmează să se căsătorească, că nu consumă alcool, că intenționează să-și cumpere o locuință și că a înțeles care sunt consecințele comportamentului infracțional.
Referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș concluzionează în sensul că inculpatul are perspective de a fi reintegrat în comunitate și că perioada de arest preventiv a constituit un avertisment serios atât din perspectiva măsurilor coercitive ce se pot lua împotriva sa, cât și în ce privește rezonanța negativă a stării de detenție asupra dezvoltării ulterioare a inculpatului. Faptul că inculpatul va ține pe toată durata termenului de încercare legătura cu specialiști din cadrul Serviciului de Probațiune îl va ajuta pe acesta să își planifice mai ușor obiectivele pe termen scurt și mediu și să se opună consumului de droguri și tentației de a se întoarce în anturajul care a favorizat săvârșirea infracțiunilor, aportul acestor specialiști având cu siguranță o eficiență mai mare din perspectiva rolului educativ al pedepsei, decât încarcerarea inculpatului.
Pericolul concret al infracțiunii rezultă și din datele privind cantitatea totală a drogului deținut sau vândut. În sarcina inculpatului se reține deținerea și respectiv vânzarea unor cantități mici, circa 2 grame de canabis. Curtea amintește că tratamentul sancționator al infracțiunilor de trafic de droguri de risc în cantități mici în majoritatea statelor europene, presupune în special stabilirea unor pedepse a căror executare se suspendă, se amână sau este iertată și numai în cazuri excepționale, care presupun cantități mari de droguri "slabe" și antecedente infracționale ale celor implicați, se dispune executarea efectivă a pedepselor.
In consecință, motivul de apel al parchetului care vizează înlăturarea dispoziției de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei și majorarea pedepsei, nu poate conduce la desființarea hotărârii primei instanțe.
Apelul procurorului este însă fondat în ceea ce privește critica de nelegalitate a hotărârii, sub aspectul respingerii cererii parchetului de confiscare a sumei de 1260 lei, dobândită de inculpat prin săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.
In primul rând, curtea reține că art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată, conține dispoziții cu caracter imperativ referitoare la confiscarea acestor sume de bani și ea constituie textul special aplicabil față de textul general, cu același conținut, prevăzut de art.118 lit.e Cod penal.
Este adevărat că inculpatul a consemnat suma de 1.500 lei RON la CEC cu chitanța nr.-/1 din 13 aprilie 2009, însă pentru a putea fi încasată această sumă de către stat, acesta are nevoie de un titlu care, în speță, este hotărârea judecătorească prin care se dispune confiscarea sumei dobândită prin infracțiune. In lipsa acestui titlu, statul nu poate retrage suma consemnată.
Pe lângă faptul că demersul inculpatului constituie o garanție a îndestulării cu suma confiscată, el are și efectul recunoscut de către instanța de fond, de a se valorifica posibilitatea de ridicare a sechestrului asigurător de pe bunurile mobile, înlocuindu-se practic un tip de garanție greu de executat silit, prin punerea la dispoziție a sumei.
în care se constituie titlul executoriu în favoarea statului este stabilit de lege în art.17 alin.1 din Legea 143/2000, prin dispoziția de confiscare. In consecință, pentru că este obligatorie confiscarea sumei dobândită prin infracțiune, curtea va dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 1260 lei, urmând ca aceasta să se încaseze din suma consemnată la CEC de către inculpat.
In ceea ce privește apelul inculpatului, curtea apreciază că, în mod corect, prima instanță a ținut seama de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului, valorificându-le în baza faptului că art.72 Cod penal se referă la aceste criterii, însă doar pentru a coborî către minimul special redus la J prin aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000, modificată, a pedepselor prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni.
Reținerea circumstanțelor atenuante, cu efecte majore asupra coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de legiuitor ca sancțiune pentru o anume infracțiune, trebuie să fie consecința unei evaluări de ansamblu a datelor privind fapta sau persoana infractorului și care să conducă la concluzia în sensul că infracțiunea judecată reprezintă un comportament cu totul excepțional în conduita obișnuită a inculpatului.
In cauză, însă, așa cum a recunoscut și inculpatul, acesta era consumator însă dinainte de a exista date în prezenta cauză privind aceste infracțiuni și a procurat împreună cu prietenii săi, în mai multe rânduri, droguri pentru consumul propriu și a celor din anturaj, tratând cu ușurință atât consecințele asupra persoanei sale, cât și pericolul pentru societate al unei astfel de fapte.
In consecință, curtea apreciază că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante, iar reducerea sub rezultanta de 2 ani și 6 luni închisoare, stabilită de prima instanță, nu ar mai reprezenta o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei și ar aduce atingere funcției punitive, dar și scopului preventiv individual și general al pedepsei.
Pentru aceste considerente, curtea va admite, în baza art.379 pct.2 lit.b Cod pr.penală, apelul parchetului și va desființa în parte sentința, numai în sensul că se va dispune confiscarea specială, iar în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, apelul inculpatului va fi respins ca nefondat, urmând ca inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, față de prevederile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Pitești împotriva sentinței penale nr.136 din 22 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința, în sensul că în baza art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000 dispune măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul pentru suma de 1260 lei.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 19.07.1981, în P, cu același domiciliu în P,-, -.A,.8, CNP.-, împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pe inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Pt. judecător pensionat,
Semnează președinte complet,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.4/3.07.2009
Jud.fond
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Constantin Duțescu
