Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 1123/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1123
Ședința publică de la 08 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de asiguratorul SC SA Sucursala A, părțile civile și, împotriva deciziei penale nr.254 din 6.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul intimat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, părțile civile recurente și, asistate de avocat ales, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că au fost depuse, prin registratură, concluzii scrise de către asiguratorul SC SA Sucursala
Apărătorul ales al părților civile recurente depune la dosar, un set de acte medicale, ale mamei părții civile recurente, pentru a dovedi faptul că există legătură ce cauzalitate între fapta inculpatului și decesul victimei.
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în fond.
Apărătorul ales al părților civile recurente, solicită admiterea recursului, menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de prima instanță, obligarea la plata despăgubirilor materiale și morale, a se reține că există legătură de cauzalitate între decesul victimei și faptul că mama minorei și-a întrerupt activitatea de muncă, bunica fiind cea care îngrijea minora, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul din oficiu al inculpatului, solicită respingerea recursului formulat de părțile civile și admiterea recursului formulat de către asigurător.
Apărătorul ales al părților civile, solicită respingerea recursului formulat de asigurător și obligarea la plata daunelor morale și materiale deoarece părțile civile depindeau foarte mult de victimă, care era o persoană activă.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, și menținerea ca temeinică și leală a hotărârii pronunțate de Tribunalul Arad.
Inculpatul, având cuvântul, arată că este de acord cu concluzii apărătorului ales al părților civile.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1453 din 29 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Arad, în dosarul nr-, în temeiul art. 178 alin. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 22.05.1982 în loc. A, județul A, cetățean român, studii 10 clase, domiciliat în loc. nr. 123, fără forme legale în A, cartier, -. 65 Sc. C. 7 jud. A, CNP -, fără antecedente penale la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani stabilit conform art. 82 Cod penal.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare au ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, conform art. 83 și art. 84 Cod penal.
În temeiul art. 71 Cod penal s-a suspendat exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a, b Cod penal cu excepția dreptului de a alege.
În temeiul art. 14 raportat la art. 346 Cod procedură penală raportat la art. 44, 49, 54 și art. 55 din Legea nr. 136/1995 modificată coroborate cu dispozițiile art. 12 din Ordinul CSA Nr. - din 28 noiembrie 2006 s-a admis în parte acțiunea civilă a părților civile -, domiciliat în A, B-dul -, -. 310 Sc. A,. 5, jud. A și,. în A,-, - 9B, Sc. A,. 23 în consecință a fost obligat asigurătorul Sc SA Sucursala A, cu sediul în A,- jud. A să plătească următoarele sume: - suma de 1.145,50 lei daune materiale și suma de 70.000 lei daune morale către partea civilă -; - suma de 8.515,50 lei cu titlu de despăgubiri materiale și suma de 70.000 lei daune morale către parte civilă.
S-au respins celelalte pretenții civile formulate.
S-a constatat că Spitalul Clinic Județean A nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000 lei ce reprezintă cheltuieli judiciare.
În. art. 193 Cod procedură penală raportat la art. 50 din Legea nr. 136/1995 a fost obligat asigurătorul să plătească părții civile suma de 300 lei ce reprezintă cheltuieli judiciare respectiv plata onorariului avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, în data de 11.06.2006, în jurul orelor 19,45, inculpatul conducea autoturismul marca cu număr de înmatriculare B-43-, pe Bulevardul - din Municipiul A, pe a treia a sensului de mers, avându-i ca pasageri pe martorii (pe scaunul din dreapta față), și (pe bancheta din spate). Înainte de a ajunge la trecerea de pietoni din apropierea blocului 310, inculpatul a observat un autoturism care oprise pe doi, dar cu toate acestea și-a continuat nestingherit deplasarea deși trecerea respectivă era semnalizată prin indicator rutier și marcaj corespunzător și avea obligația să reducă viteza sub 30 km / În același timp, dinspre liniile de tren spre blocul 310, respectiv stația de tramvai se angajase în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, victima, care ținea de lesă un câne și pentru care oprise un autoturism să- acorde prioritate.
Deoarece avea viteză necorespunzătoare și ignorase regulile de circulație, inculpatul a observat-o în ultimul moment pe victimă, doar după ce aceasta a trecut prin fața autoturismului oprit pe numărul doi și a apărut în fața sa intenționând să treacă și de trei, astfel că a încercat evitarea ei prin viraj scurt spre stânga. Cu toate acestea nu a mai putut evita accidentul și a trecut prima dată peste câine după care a lovit victima cu aripa din față dreapta a autoturismului, a preluat-o pe parbriz după care a proiectat-o pe carosabil.
După impactul cu victima a oprit autoturismul pe unu a sensului său de mers, la 99,60 de locul accidentului.
Victima a fost condusă la spital, unde a decedat după câteva ore datorită politraumatismului cu componentă cranio-cerebrală, componentă toraco-abdominală și componentă locomotorie, conform raportului de autopsie medico-legală nr. 168/B/1 din 12.06.2007 a Serviciului Județean de Medicină Legală A ( 29/dosar urmărire penală)
Stare de fapt s-a probat cu ajutorul următoarelor mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului ( 8 - 10), declarații martori ( 34 - 37, 42 - 45/dosar urmărire penală), declarații martori ( 44/dosar cercetare judecătorească), ( 45/dosar cercetare judecătorească), raport de autopsie medico-legală (fila 29/ dosar urmărire penală), coroborate cu declarațiile de recunoaștere învinuitului ( 53 - 57/dosar urmărire penală)
În cursul cercetării judecătorești inculpatul s-a prevalat de dreptul de a nu da declarații, conform art. 70 Cod procedură penală ( 35/dosar cercetare judecătorească).
Moștenitorii legali ai victimei: - fiul victimei și - fiica victimei, s-au constituit părți civile cu suma de 44.801,75 lei daune materiale prezente și viitoare și 140.000 lei daune morale.
materiale prezente au fost dovedite prin chitanțe după cum urmează: chitanța nr. - ce reprezintă taxe medico-legale, emisă de Spitalul Clinic Județean de Urgență (în valoare de 101 lei); chitanța nr. - ce reprezintă contravaloarea facturii nr. -/13.06.2007 achitată la gospodărirea comunală pentru cimitir (207 lei); chitanța nr. -/14.06.2007 emisă de Sc "- " (550 lei); chitanța nr. 0003/14.06.2007 reprezentând contravaloare cozonaci (90 lei); chitanța nr. -/14.06.2007 reprezentând contravaloarea facturii nr. 623/14.06.2007 emisă de SC " - memoriam " servicii funerare (325 lei). Valoarea totală a acestora fiind de 1.273 lei.
De asemenea părțile civile, prin administrarea probatoriului testimonial respectiv audierea martorilor - ( 55/dosar cercetare judecătorească), ( 72/dosar cercetare judecătorească) au dovedit și următoarele cheltuieli suportate și ocazionate de evenimentul înmormântării (unde au participat peste 100 de persoane): achiziționarea de băuturi alcoolice și răcoritoare (191 lei); sărățele (63 lei); taxă biserică (20 lei); taxă preot și (70 lei); gropari (60 lei); brancardieri (20 lei); morgă (63 lei); prosoape (65 lei); șofer transport (10 lei); lumânări (15 lei); 40 combustibil (140 lei). Valoarea acestora fiind de 734 lei.
La 6 săptămâni și 6 luni de la deces părțile civile au organizat parastas, efectuând în acest sens cumpărături respectiv achiziționând produse de la în sumă de 110 lei, au publicat anunț în ziar în sumă de 30 lei și au achitat taxa la biserică de 20 lei. Valoarea acestora fiind de 160 lei, dovedită cu chitanțe la care se adaugă suma de 40 lei pentru achiziționarea colăceilor și colacilor; 24 lei pentru prosoape; 10 lei lumânări și 50 lei pentru preot și. Total 160 lei + 124 lei= 284 lei
Valoarea totală a tuturor acestor cheltuieli materiale prezente fiind de 2.291 lei; adică câte 1.145, 50 lei pentru fiecare dintre cele două părți civile (adică 1.273 lei +734 lei +284 lei )
Apoi, partea civilă a solicitat instanței și acordarea sumei de sumei de 36.180 lei reprezentând veniturile nerealizate. Partea civilă a învederat instanței că are o fiică minoră de 2 ani și 6 luni (la momentul decesului mamei sale) și că datorită decesului mamei sale nu a mai putut să își desfășoare activitatea la locul de muncă la SC " " SRL unde era încadrată în calitate de referent, fiind nevoită să își îngrijească copilul, de care, în timp ce se afla la serviciu, se ocupa mama ei - victima accidentului de circulație. În prezent partea civilă a întrerupt activitatea de la locul de muncă, rămânând acasă să își îngrijească minora.
În acest sens s-a depus adeverința nr. 795/06.11.2007 din care rezultă că partea civilă realiza în medie un salariu de 515 lei /lună la care se adăuga și bonurile de masă în funcție de numărul de zile lucrate. De asemenea, instanța a procedat și la administrarea probatoriului testimonial fiind audiată martora ( 72/dosar cercetare judecătorească) și potrivit depoziției acesteia, victima îngrijea de minoră, aceasta fiind de altfel singura nepoțică, urmând ca în momentul în care partea civilă să își reia serviciul, minora să rămână în îngrijirea victimei. În prezent partea civilă nu și-a reluat activitatea la locul de muncă, rămânând acasă să își întrețină minora, fiind lipsită de veniturile salariale.
Instanța apreciat întemeiată acțiunea civilă până la concurența sumei de 7370 lei. Pentru a stabili această sumă instanța a avut în vedere salariul părții civile aferent anului 2007 de 515 lei + 155 lei (bonuri valorice)= 670 lei venit /lună, adică 6 luni 670 lei = 4020 lei ( iulie- 2007) precum și venitul nerealizat în anul 2008 pe o perioadă de 5 luni, adică până la data pronunțării hotărârii judecătorești 5 luni x 670 lei= 3350 lei. Total venit nerealizat 4020 lei + 3350 lei= 7370 lei.
Fiind îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale referitoare la existența prejudiciului, a faptei cauzatoare de prejudiciu, raportului de cauzalitate dintre acestea respectiv fiind dovedită vinovăția inculpatului, instanța a admis în parte acțiunea civilă până la concurența sumei de 1.145,50 lei daune materiale către partea civilă - și suma de 8.515,50 lei (1.145,50 lei + 7370 lei) cu titlu de despăgubiri materiale către parte civilă.
Părțile civile au solicitat instanței și acordarea despăgubirilor pentru daunele materiale viitoare, arătând în acest sens că au comandat la SC Cons SRL un monument funerar a cărui valoare a fost stabilită la suma de 4.500 lei; aproximează valoarea parastasului de 1 an la suma de 284 lei.
În ceea ce privește acest capăt de cerere privind acordarea despăgubirilor pentru daunele materiale viitoare, instanța a respinso cu motivarea că pentru repararea prejudiciului acesta trebuie să fie cert, sigur și nu viitor. Părților civile rămânându-le posibilitatea de a se adresa instanței civile, desigur după nașterea dreptului la acțiune respectiv stabilirea certă a cuantumului prejudiciului.
Daunele morale au fost precizate la suma de 140.000 lei adică 70.000 lei pentru fiecare parte civilă reprezentând suferința produsă membrilor familiei ca urmare a decesului victimei.
Cu privire la cererea formulată privind acordarea daunelor morale, instanța a apreciat această cerere întemeiată. Reține că decesul victimei a cauzat puternice suferințe părților civile; starea lor fiind una generală de tristețe dispărându-le zâmbetul și rămânând nemângâiați sufletește. Instanța a reținut că victima era dedicată în totalitate celor doi copii ai săi, că a fost persoana care i-a crescut singură rămânând văduvă, fiind totodată o persoană respectată în societate și un exemplu pentru comunitate bucurându-se de stima și respectul celor din jur, "un exemplu de comportament".
Astfel, s- apreciat întemeiată cererea privind acordarea daunelor morale în cuantum de câte 70.000 lei pentru fiecare parte civilă.
Acordarea daunelor morale este îndreptățită, deoarece, de regulă, pierderea unei ființe dragi din familie sau vătămările corporale cauzează suferințe puternice, ce nu pot fi cuantificate dar care impun cel puțin compensarea lor.
Instituția daunelor morale constituie și o reprobare morală a faptei ilicite, pe care cel ce a săvârșit-o trebuie să răspundă atât pe plan social, prin executarea sancțiunii penale cât și pe plan individual prin repararea prejudiciului existent în patrimoniul părții vătămate și în domeniul vieții sufletești.
În speță, părțile civile au suferit și un prejudiciu moral prin pierderea mamei lor, decesul produs a afectat viața acestora reprezentând o traumă. Acordarea daunelor morale reprezintă o compensare a acestor suferințe, acordându-le părților civile posibilitatea achiziționării unor bunuri în memoria defunctei.
Astfel, fiind îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile delictuale referitoare la existența prejudiciului, faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, raportului de cauzalitate dintre acestea și fiind dovedită vinovăția inculpatului în temeiul art. 14 rap. la art. 346 Cod procedură penală rap. la art.44, 49, 54 și art. 55 din Legea nr. 136/1995 modificată coroborate cu dispozițiile art. 12 din Ordinul CSA Nr. - din 28 noiembrie 2006 dispus obligarea la plata acestor despăgubiri.
Obligația despăgubirilor revine inculpatului, adică persoanei vinovate, însă ținând cont că pentru autoturism există încheiat un contractul de asigurare obligatorie, instanța a obligat asigurătorul SC SA, Sucursala
Desigur asigurătorul nu poate fi obligat decât în limitele obligației inculpatului, conform art. 54 alin. 2 și 3 raportat la art. 22 din Legea nr. 136/1995, acesta subrogându-se în drepturile asiguratului.
Prima instanță a apreciat că asigurătorul se substituie în obligațiile inculpatului sau altfel spus inculpatul este substituit în răspundere de asigurător dacă există încheiat un contract de asigurare iar substituirea operează doar în limitele despăgubirilor prevăzute de lege. Aceasta este tocmai esența contractului de asigurare, asigurându-se efectuarea vreunei eventuale plăți de către o altă persoană decât cea vinovată efectiv de comiterea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, deoarece această persoană a încheiat anterior acest contract ce asigură un risc, un eveniment aleatoriu. Contractul aleatoriu este convenția reciprocă ale cărei efecte, în privința beneficiilor și a pierderilor pentru toate părțile, sau pentru una sau mai multe din ele, depinde de un eveniment necert, conform art. 1635 Cod civil. Cum, în speță s-a produs riscul respectiv evenimentul aleatoriu, devin incidente clauzele contractuale, asigurătorul urmând să răspundă civil adică să repare prejudiciul creat părții vătămate.
Dacă culpa producerii accidentului revine atât inculpatului cât și părții vătămate, asiguratorul ar urma să răspundă doar pro. parte adică numai proporțional cu culpa celui pe care l-a asigurat.
Cum în speță culpa producerii accidentului revine în totalitate inculpatului, iar acesta la rândul lui este asigurat la o societate de asigurare, instanța a apreciază că obligația privind repararea prejudiciului cauzat revine asiguratorului.
Conform dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 136/1995, cu modificările ulterioare, asigurătorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, iar conform art. 50 din același act normativ, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și pentru cheltuielile de judecată acordate persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea sau distrugerea de bunuri.
Mai mult decât atât, în conformitate cu dispozițiile art. 52 și 54 din Legea nr. 136/1995, despăgubirea se va face direct de către asigurătorul căruia i s-a adresat persoana păgubită, iar dacă nu s- ajuns la o înțelegere, suma se va stabili prin hotărâre judecătorească.
Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui autovehicul pentru prejudiciile produse unei terțe părți, prin intermediul autovehiculului.
Conform art. 12 din Ordinul nr. -/28.11.2006 suma asigurată reprezintă limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurător pentru prejudiciile provocate în unul și același accident, atât pentru pagube materiale directe sau indirecte, cât și pentru vătămări corporale sau decese, inclusiv prejudicii fără caracter patrimonial.
Pentru pagubele materiale produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește pentru anul 2007 la un nivel de cel puțin 100.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României.
Pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește pentru anul 2007 la un nivel de cel puțin 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României.
Limitele de despăgubire prevăzute la alin. (2) și (3) se majorează anual.
Din interpretarea dispozițiilor legale sus-precizate inculpatul ar trebui să răspundă alături de asigurător numai în cazul în care cuantumul despăgubirilor cauzate și solicitate, ar depăși limita de despăgubire; pentru această diferență, adică pentru despăgubirile ce exced plafonul despăgubirilor prevăzut de leg, ar urma să fie obligat inculpatul; cu alte cuvinte asigurătorul acordă despăgubiri doar în limita prevăzută de lege și pentru care inculpatul este asigurat; obligația plății despăgubirilor peste limita asigurată revine inculpatului.
Aceeași interpretare rezultă și ținând cont de dispozițiile art. 15 din Ordinul nr. 113.133/28.11.2006, potrivit cărora "asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru partea din prejudiciu care depășește limitele de despăgubire stabilite prin polița de asigurare RCA, produs în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului.
În consecință, asigurătorul urmează să fie obligat să acorde despăgubiri în limita legală, iar peste această limită urmează să fie obligat inculpatul.
Cum pretențiile civile formulate de părțile civile se circumscriu în limita legală, răspunderea civilă, în speță, revine doar asigurătorului. Dacă pretențiile civile formulate și evident dovedite ar excede limita legală, pentru diferența de despăgubiri, ar urma să fie obligat inculpatul.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel asigurătorul SC Asigurări SA A care prin motivele depuse în scris a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței în latura civilă și reducerea daunelor materiale și a daunelor morale acordate, concomitent cu obligarea inculpatului la plata acestor sume. S-a arătat că prima instanță, în mod greșit a omis a obliga inculpatul la plata despăgubirilor civile, acesta având obligație comună la despăgubirea persoanelor vătămate. S-a susținut că daunele materiale acordate părții civile nu sunt dovedite prin înscrisuri astfel că se impune reducerea acestora la suma de 716,50 lei. Cu privire la pretențiile civile acordate părții civile - s-a arătat că suma dovedită este de 716,50 lei iar suma acordată cu titlu de venituri nerealizate nu este cuvenită având în vedere că nu decesul victimei a determinat partea civilă să nu își reia activitatea la locul de muncă, aceasta fiind anterioară decesului. În privința daunelor morale s-a considerat că acestea sunt în discrepanță cu prejudiciul suferit de părțile civile și se impune reducerea acestora.
Prin DP nr. 254 din 6.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a admis apelul declarat de asiguratorul SC Asigurări SA A împotriva sentinței penale nr. 1453 din 29 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr-, pe care a desființat-o în latura civilă și rejudecând:
A redus de la 8515,50 lei la 1145,50 lei despăgubirile materiale acordate părții civile.
A constatat că inculpatul răspunde alături de asiguratorul SC Asigurări SA și a obligat inculpatul alături de asigurator la plata despăgubirilor materiale și daune morale.
A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul, examinând apelul declarat în cadrul dat de dispozițiile art.378 Cod procedură penală prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu conform art.371 alin.2 Cod procedură penală a constatat că este fondat în ceea ce privește latura civilă a cauzei din următoarele considerente ce urmează a fi prezentate în continuare.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.15 Cod procedură penală partea vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal împotriva inculpatului și părții responsabile civilmente. Potrivit Deciziei nr.1 din 28 martie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție -Secțiile Unite, care este obligatorie conform art.414/2 alin.3 Cod procedură penală, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă. Astfel, răspunderea acestuia este atât delictuală cât și contractuală, întemeiată pe contractul de asigurare încheiat cu asigurătorul și în baza căruia asigurătorul preia la plată despăgubirile formulate de asiguratul său și pe care acesta ar fi obligat să le suporte.
În privința daunelor materiale acordate părții civile tribunalul a constatat că suma acordată acestuia este pe deplin dovedită și justificată cu înscrisurile de la dosar și cu declarațiile martorilor - și. Referitor la suma de 7370 lei acordată de prima instanță părții civile - cu titlu de venituri nerealizate tribunalul a considerat că acestea nu au legătură de cauzalitate cu fapta dedusă judecății. Aceasta pentru că, minora s-a născut la 16 ianuarie 2005 astfel că partea civilă -, trebuia să-și reia activitatea la locul de muncă în luna ianuarie 2007, fapt ce nu s-a realizat. Decesul victimei a survenit la 11 iunie 2007, deci ulterior datei la care partea civilă trebuia să-și reia activitatea. Așa fiind, tribunalul a considerat că se impune înlăturarea acordării acestei sume părții civile.
În legătură cu daunele morale tribunalul a reținut că acestea constituie o reprobare morală a faptei ilicite, pentru care cel care a săvârșit-o, trebuie să răspundă atât pe plan social, prin executarea sancțiunii penală cât și pe plan individual prin repararea prejudiciului existent în patrimoniul părții vătămate și în domeniul vieții sufletești. Statul este interesat să ocrotească toate valorile care definesc personalitatea umană împotriva oricăror atingeri ce li s-ar aduce prin fapte ilicite, prejudiciile morale constituind un element al răspunderii civile delictuale. Instanța de apel a apreciat că părțile civile și - au suferit ca urmare a decesului mamei, prin activitatea infracțională a inculpatului, un prejudiciu moral deosebit, motiv pentru care s-a apreciat că daunele morale acordate de prima instanță sunt pe deplin justificate și necesare reparării acestuia, astfel că nu se impune reducerea lor.
Ca atare, tribunalul în baza art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală a admis apelul declarat de asigurătorul SC Asigurări SA A împotriva sentinței penale nr.1453 din 29 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- pe care a desființat-o în latura civilă și rejudecând a redus de la 8515,50 lei la 1145,50 lei despăgubirile materiale acordate părții civile -.
Tribunalul a constatat că în cauză, coexistă răspunderea civilă delictuală bazată pe art.998 Cod civil, a celui care prin fapta sa a cauzat efectele păgubitoare respectiv inculpatul cu răspunderea contractuală a asigurătorului SC Asigurări SA, întemeiată pe contractul de asigurare, încheiat în condițiile reglementate prin Legea nr.136/1995 republicată și a obligat inculpatul alături de asigurător la plata despăgubirilor materiale și daune morale.
Celelalte dispoziții ale sentinței fiind legale și temeinice au fost menținute.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
În baza art.189 Cod procedură penală a dispune plata din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de avocați Aas umei de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu conform delegației nr.2837 din 6 octombrie 2008 - avocat.
Împotriva deciziei penale nr. 254 din 06.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad au declarat recurs părțile civile și precum și asigurătorul SA Sucursala
Pentru părțile civile s-a solicitat casarea hotărârii și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțate de prima instanță.
Asigurătorul a solicitat prin motivele de recurs depuse în scris la dosar, casarea hotărârii și în rejudecare să se dispună diminuarea cuantumului daunelor morale și materiale acordate părților civile.
Analizând decizia penală recurată în raport cu solicitările formulate de către recurenți, de celelalte părți, precum și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că instanța de apel a reținut o corectă stare de fapt, corespunzătoare probatoriului administrat și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.
Sub aspectul daunelor materiale se constată că Tribunalul Arad în mod corect a analizat cuantumul acestora și a apreciat că pentru partea civilă suma este dovedită cu înscrisurile depuse la dosar și cu declarațiile martorilor - și.
De asemenea, în mod corect s-a apreciat că suma acordată părții civile, cu titlul de venituri nerealizate, în cuantum de 7370 lei, nu are legătură de cauzalitate cu fapta dedusă judecății.
Conform înscrisurilor depuse la dosar ( copii certificat naștere, copie carnet muncă) și a declarației martorului -, fiica victimei după concediul maternal nu s-a mai întors la serviciu, rămânând acasă pentru a se ocupa de fetița ei. Concediul maternal a încetat pe data de 17.01.2007, iar partea civilă - nu s-a întors la serviciu, preferând ca începând cu data de 18.01.2007 să rămână în concediu neplătit. Decesul victimei -, ca urmare a accidentului de circulație, a avut loc în data de 11.06.2007, adică la 6 luni de la data la care partea civilă ar fi trebuit să se întoarcă la lucru.
În privința daunelor morale acordate fiecărei părți civile în cuantum de câte 70.000 RON, apare ca fiind exagerat de mare. Într-adevăr prin decesul victimei, părților civile l-i s-a cauzat o suferință deosebită, dar cuantumul acestor daune morale nu trebuie să devină o măsură excesivă și imposibil de executat pentru autorii daunelor și nici să constituie venituri nejustificate pentru victimele acestora. Și în practica judiciară, cuantumul daunelor în situații similare, s-a orientat la sume cuprinse între 25.000 - 45.000 lei.
Așa fiind, se constată că recursul declarat de către asigurător este fondat, urmând ca în baza art. 38515pct.1, lit.d C.P.P. acesta să fie admis, casată decizia și în rejudecare se va reduce cuantumul daunelor morale acordate fiecărei părți civile de 70.000 lei la 40.000 lei.
Celelalte dispoziții urmând a fi menținute.
În privința recursului declarat de părțile civile se constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins, potrivit art.38515pct.1, lit. b
C.P.P.Potrivit art.192 alin.2 C.P.P. părțile civile recurente vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat. Celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.d C.P.P. admite recursul declarat de asiguratorul SC SA Sucursala A împotriva deciziei penale nr.254 din 6.10.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, casează decizia și rejudecând cauza reduce cuantumul daunelor morale acordate părților civile și de la 70.000 lei la 40.000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.
În baza art.385 ind.15 pct,1 lit.b p Cod Penal respinge recursurile declarate de părțile civile și împotriva aceleiași decizii ca nefondate.
Dispune plata sumei de 200 lei, din fondurile MJ către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat oficiu.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă părțile civile recurente la plata cheltuielilor judiciare în sumă de câte 300 lei. Celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică azi 08 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED: VI/17.12.2008
Dact: 2 exempl/ 17 2008
Primă instanță: Judecătoria Arad
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
