Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 133/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 133/2010
Ședința publică din 11 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă a Instanțelor Judecătorești
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpatul, părțile civile, Spitalul Clinic Județean de Urgență T și partea responsabilă civilmente - SRL D împotriva deciziei penale nr. 272/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat în substituirea avocatei și apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat și apărătorul ales al părților civile recurente, avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales al inculpatului depune la dosar memoriu cu motivele de recurs.
Apărătorul ales al părților civile precizează că în prezent partea civilă se numește și arată că a făcut aceste precizări și în faza de judecată a apelului.
Instanța constată că nu sunt alte cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Hunedoara. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. e Cod procedură penală. Învederează instanței că se impune trimiterea cauzei la Tribunalul Hunedoara în scopul administrării probelor. Precizează că Tribunalul, în rejudecare, a omis dispozițiile impuse de Curtea de Apel și a respins o probă concludentă cauzei, care dacă ar fi fost în favoarea inculpatului ar fi condus la schimbarea soluției. Arată că procedând astfel, instanța de apel nu a dat eficiență art. 38518Cod procedură penală și a limitat dreptul la apărare al inculpatului. Arată că instanța a reținut că accidentul s-a produs pe fondul unei depășiri neregulamentare, însă precizează că manevra de depășire s-a efectuat într-o zonă unde nu exista interdicția de depășire, însă imposibilitatea de reintrare pe bandă nu s-a datorat unei manevre greșite, ci unei stări a inculpatului, motiv pentru care se întreabă dacă instanțele de fond și apel au cunoștințe temeinice pentru a se pronunța pe aceste elemente de natură medicală. Învederează că pentru aceste considerente a solicitat efectuarea probei tehnice, însă instanța de apel a apreciat proba ca neconcludentă. Solicită admiterea recursului.
Apărătorul ales al părților civile recurente (), avocat, solicită admiterea recursurilor formulate de părțile civile, casarea deciziei penale atacate și în rejudecare, în ce privește latura penală menținerea soluției de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, cu precizarea că lasă la aprecierea instanței modul de individualizare al pedepselor. În ce privește latura civilă a cauzei, solicită admiterea în întregime a acțiunilor civile. Precizează că au solicitat obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente și asigurătorul, la plata sumei de 8.000 lei, câte 2.000 lei către fiecare parte civilă recurentă, reprezentând contravaloarea autoturismului avariat. Cu privire la partea civilă învederează că aceasta a pierdut în urma accidentului două organe, motiv pentru care solicită acordarea sumei de 800 lei cu titlu de rentă viageră, apreciind că această sumă este aproape de nevoile și necesitățile acesteia, iar suma de 225 lei stabilită de instanța de apel cu acest titlu este redusă față de consecințele grave ale faptei inculpatului. Și cu privire la partea civilă apreciază că suma de 200 lei stabilită cu titlu de rentă viageră este foarte mică și solicită plata sumei de 800 lei. În ce privește sumele solicitate cu titlu de daune morale în favoarea părților civile arată că a solicitat acordarea acestora într-un dublu sens, și anume, pentru traumele fizice suferite de acestea și pentru traumele psihice suferite prin pierderea tatălui, respectiv a soțului. Precizează că instanța de apel a făcut distincție raportat la aceste daune și a acordat daune morale doar pentru pierderea suferită de părțile civile, apreciind că nu se impune acordarea daunelor pentru traumele fizice suferite deoarece nu au fost formulate plângeri penale, însă învederează faptul că toți sunt părți vătămate, iar momentul constituirii de parte civilă este citirea actului de sesizare, motiv pentru care apreciază că trebuie să fie acoperit integral prejudiciul cauzat, conform art. 24 alin. 1 Cod procedură penală. Învederează instanței faptul că soluția este inexplicabilă față de partea civilă, care este minor, iar potrivit art. 17 alin. 1 din Codul d e procedură penală, acțiunea civilă se exercită din oficiu, astfel că instanța, conform art. 17 alin. 3 Cod procedură penală, trebuia să se pronunțe din oficiu asupra reparării pagubei și a daunelor morale. În subsidiar, solicită, în conformitate cu art. 3859pct. 9 Cod procedură penală, să se stabilească cu exactitate dispozitivul hotărârii atacate, având în vedere că din acesta nu rezultă în mod explicit cuantumul daunelor stabilite de instanța de apel. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Parchetului solicită, în ce privește recursul părților civile, să se observe că numai are două acțiuni civile separate, apreciind astfel că din acest punct de vedere este necesar a se face o clarificare a dispozitivului hotărârii în ce privește latura civilă. Arată că susținerea că ar fi trebuit soluționată latura civilă este neadevărată, având în vedere că inculpatul nu a fost trimis în judecată pentru această infracțiune, instanța nu a pronunțat o soluție în ce privește infracțiunea de vătămare corporală simplă, astfel că nu se putea pronunța o soluție nici în civil. Învederează instanței faptul că nu este justificat cuantumul rentei viagere, având în vedere că aceasta trebuie raportată la salariul minim pe economie. Apreciază că daunele morale trebuiau acordate diferențial în dispozitiv pentru partea civilă. Apreciază că recursurile părților civile sunt fondate sub aceste aspecte.
În legătură cu recursul inculpatului arată că instanța de apel s-a pronunțat asupra probelor, având în vedere că instanța de recurs nu a ordonat efectuarea probei tehnice ci doar pronunțarea asupra acestei probe, apreciind astfel că instanța de apel nu a greșit. Învederează că în cauză nu este vorba de o depășire nelegală ci de una imprudentă. Apreciază ca nefondat recursul inculpatului.
Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat, arată că dispozitivul hotărârii pronunțate în apel contravine motivării. În ce privește prestația periodică arată că nu se precizează în hotărâre nici data de la care să se efectueze prestația și nici perioada pentru care ea să se efectueze. Mai arată că instanța se limitează la un barem dat de, fără a fi efectuată o expertiză în acest sens.
Apărătorul ales al părților civile recurente (), avocat, în ce privește recursul inculpatului, solicită respingerea acestuia, apreciind că instanța de apel s-a pronunțat cu privire la proba tehnică. Cu privire la cuantumul rentelor viagere arată că a solicitat acest cuantum având în vedere voința părților, apreciind că nu se poate discuta cuantumul sub valoarea salariului minim pe economie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 998 din 07 iulie 2008, Judecătoria Devaa condamnat pe inculpatul, la:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă,prev. și ped. de art. 178 al. 1,2 Cod penal.
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 al. 2,4 Cod penal ( parte vătămată ).
În baza art. 33 lit. b, 34 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 și 2 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a ( teza II),b Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a pedepsei accesorii aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83,84 Cod penal.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL, la plata următoarelor sume, cu titlu de despăgubiri civile: 1.500,38 lei RON către partea civilă Serviciul Județean de Ambulanță H - D, 5.668,18 lei RON către partea civilă Spitalul Județean H - D; 2.663,29 lei RON către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență
În baza art. 14,346.p Cod Penal, art. 999 Cod civil, a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL, la plata următoarelor sume, cu titlu de daune morale: câte 15.000 lei RON, către părțile civile și, 17.000 lei RON către partea civilă și 18.000 lei RON către partea civilă, de asemenea, inculpatul a fost obligat la plata unei rente în cuantum de 225 lei RON, începând cu data de 14.07.2006( data producerii accidentului) și până la încetarea stării de nevoie, către partea civilă.
A constatat că - - Asigurări Transilvania SA - Sucursala H, are calitate de asigurător.
În baza art. 191 al. 1., a obligat inculpatul la plata sumei de 650 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 193 al. 1.C.P.P. a obligat inculpatul la plata a câte 200 lei RON, cheltuieli judiciare către părțile civile, și.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 14.07.2006, pe raza localității a avut loc un accident de circulație soldat cu victime, în care a fost implicat conducătorul auto, care se afla la volanul autoturismului de culoare albastră cu nr. de înmatriculare - și conducătorul auto, care se afla la volanul autoutilitarei marca pick-up de culoare roșie cu nr. de înmatriculare -.
În urma accidentului de circulație au fost răniți grav cei doi conducători auto, iar pasagerii, (căsătorităTimuc), C, și au suferit leziuni corporale fiind transportate la Spitalul Județean HDp entru acordarea de îngrijiri medicale.
Ulterior, din cauza rănilor grave, a decedat la Spitalul Județean H - D (22-24).
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că învinuitul ( angajat ca taximetrist) a intrat în depășirea mai multor autovehicule care rulau în fața sa, a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu autoutilitara marca pick-up, condusă regulamentar de.
Din certificatul medico-legal al părții vătămate (căsătorităTimuc) rezultă că aceasta a suferit leziuni ce au necesitat 25-27 zile de îngrijiri medicale, leziunile au necesitat intervenția chirurgicală de urgență pentru salvarea vieții, punându-i acesteia viața în primejdie, iar pierderea splinei constituie pierdere de organ, (41).
La individualizarea pedepsei, au fost avute în vedere disp. art. 52 și art. 72.Cod Penal (disp. părții generale din codul penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpatului ).
În ceea ce privește latura civilă a cauzei:
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL, la plata următoarelor sume, cu titlu de despăgubiri civile: 1.500,38 lei RON către partea civilă Serviciul Județean de Ambulanță H - D,5.668,18 lei RON către partea civilă Spitalul Județean H - D; 2.663,29 lei RON către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență T, contravaloarea serviciilor medicale de specialitate acordate de aceste unități spitalicești.
În baza art. 14,346.p Cod Penal, art. 999 Cod civil, a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente - SRL, la plata următoarelor sume, cu titlu de daune morale: câte 15.000 lei RON, către părțile civile și, 17.000 lei RON către partea civilă și 18.000 lei RON către partea civilă, de asemenea, inculpatul a fost obligat la plata unei rente în cuantum de 225 lei RON, începând cu data de 14.07.2006( data producerii accidentului) și până la încetarea stării de nevoie, către partea civilă (căsătorităTimuc).
Daunele morale au fost acordate, având în vedere traumele de natură psihică, încercate de părțile civile, urmare a decesului lui; de asemenea, la stabilirea daunelor morale acordate părții civile (căsătorităTimuc) a fost avut în vedere și prejudiciul moral suferit de acesta, urmare a leziunilor suferite prin producerea accidentului de circulație. Instanța a stabilit în favoarea părții civile (căsătorităTimuc) o rentă lunară, în cuantum de 225 lei RON, prin raportare la venitul minim pe economie, având în vedere că, din conținutul raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză, rezultă că prezintă invaliditate posttraumatică de 45% (265).
S-a respins ca nedovedită cererea privind acordarea daunelor materiale, reprezentând contravaloarea autoturismului.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, părțile civile (căsătorităTimuc), și, partea responsabilă civilmente și inculpatul.
Motivele de apel formulate de parchet vizează neindicarea temeiului legal al solidarității inculpatului cu partea responsabilă civilmente în ceea ce privește plata despăgubirilor civile față de Serviciul Județean de Ambulanță H D, Spitalul Județean H și Spitalul Clinic Județean de Urgență T, respectiv disp. art. 1000 al. 3 și art. 1003.civ. neindicarea temeiului legal al solidarității inculpatului cu partea responsabilă civilmente în ceea ce privește plata despăgubirilor civile față părțile civile, și, respectiv disp. art. 1000 al. 3 și art. 1003.civ. nesoluționarea laturii civile în ceea ce privește obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata unei prestații periodice către partea civilă cât și a pretențiilor proprii solicitate de părțile civile, interzicerea de drept a drepturilor prev. de art. 64 lit."a teza a II-a" în Cod Penal cond. art. 71 al. 1 și 2.Cod Penal cu încălcarea principiului proporționalității consacrat de jurisprudența CEDO și constituția României, în același sens fiind și decizia ÎCCJ din data de 74/2007, neobligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare.
Motivele de apel formulate de părțile civile vizează neacordarea daunelor materiale solicitate de către acestea, respectiv contravaloarea autoturismului implicat în accident, în cuantum de 8.000 lei precum și neacordarea, integrală, a daunelor morale solicitate. În dezvoltarea acestei critici, se arată de către părțile civile că, fiecare, a suferit o traumă dublă, atât prin pierderea tatălui, respectiv soțului, cât și prin suferințele fizice proprii cauzate de accident. Mai mult, s-a dovedit că partea civilă, a pierdut două organe în urma acestui accident (splină și rinichi stâng)
Motivele de apel formulate de inculpat și depuse prin memoriu separat, vizează desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond în condițiile în care aceasta nu s-a pronunțat complet asupra laturii civile, încălcând astfel disp. art. 346 al. 1 și 357.C.P.P. și nu s-a pronunțat asupra cererilor părților civile reprezentând contravaloarea autoturismului aparținând victimei fapt ce atrage nulitatea absolută a sentinței atacate, potrivit disp. art. 197 al. 1 și 4.
C.P.P.În subsidiar, inculpatul a solicitat achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit."a" comb, cu art. 10 lit."e".C.P.P. în dezvoltarea acestui motiv de apel se arată că a solicitat, în apărare, efectuarea unei expertize medico-legale privitoare la starea de sănătate în momentul anterior producerii accidentului, având în vedere că, după producerea accidentului prezenta o glicemie de 169 mg, valoare ce se poate constitui într-o criză de hipoglicemie manifestată prin cefalee, amețeli, palpitații, leșin, diplopie, crize angioase, având ca și consecință înlăturarea caracterului penal al faptei.
Inculpatul critică sentința atacată și prin prisma neanalizării de către prima instanță a culpei concurente a victimei care, deși ar fi văzut manevra efectuată de inculpat de la o depărtare de 300, nu a efectuat nici o manevră de evitare a accidentului precum și neindicarea în sentință a normei rutiere încălcate și în legătură directă de cauzalitate cu infracțiunea.
Motivele de apel ale părții responsabile civilmente sunt comune cu cele ale inculpatului și vizează, în principal desființarea cu trimitere spre rejudecare la prima instanță pentru nesoluționarea acțiunii civile și, în subsidiar, achitarea inculpatului pentru același temei de drept și pentru aceleași considerente.
Prin decizia penală nr. 272/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- au fost admise ca fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, părțile civile (căsătorită ), și, partea responsabilă civilmente.D și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 998/2008 a Judecătoriei Deva, pentru temeiul prev. de art. 379 al. 1 lit. pct. 2 "a" C.P.P. desființează sentința atacată și, în consecință:
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente D la plata următoarelor sume:
- 200 lei cu titlu de prestație periodică lunară în favoarea părții civile, începând cu data de 14.07.2006 și până la majorat.
- 40.000 lei daune morale în favoarea părții vătămate și civile (căsătorită ).
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata unei prestații periodice lunare către partea civilă (căsătorită ) în cuantumul stabilit de prima instanță de 225 lei.
A fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de câte 1125 lei către fiecare dintre părțile civile ( căsătorită ), și reprezentând contravaloarea autoturismului marca 1307, nr. de identificare -, distrus în accident.
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de părțile civile, și reprezentând daune morale determinate de suferințele care le-au fost cauzate prin accident.
A fost înlăturată obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente D, la plata următoarelor sume:
- 2663,29 lei către Spitalul Clinic Județean de Urgență T reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții civile,
- 1593,46 lei către Spitalul Județean D reprezentând cheltuieli de spitalizare a părților civile reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părților civile, și a numitului, urmând ca inculpatul și partea responsabilă civilmente să plătească, în solidar, suma de 4074,72 lei către aceeași unitate sanitară cu titlu de cheltuieli spitalizare a părților vătămare (decedat) și (căsătorită ),
- 1211,46 lei către Serviciul Județean de Ambulanță H D, urmând ca inculpatul să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente suma de 288,92 lei către aceeași unitate sanitară cu titlu de contravaloare transport medical și asistență medicală de urgență a părților vătămate (căsătorită ) și.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare către stat și către părțile civile acordate în primă instanță.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
La data accidentului, 14.07.2006, soldat cu decesul victimei, partea civilă, născut la 10.10.1992, era minor fără capacitate de exercițiu iar ulterior a dobândit o capacitate de exercițiu restrânsă, astfel că prima instanță era obligată să se pronunțe, din oficiu, asupra reparării pagubei și a daunelor morale, potrivit disp. art. 17 al. 3.C.P.P. având obligația ca, în măsura în care a pronunțat o soluție de condamnare, să oblige inculpatul la plata unei rente lunare către partea civilă minoră, ca urmare a decesului tatălui acestuia.
În ceea ce privește indicarea temeiului legal al solidarității pasive, nici un text de lege nu obligă instanța la indicarea acestuia, mențiunile obligatorii fiind prevăzute de dispozițiile art. 357.C.P.P. Relevant este faptul că instanța a dispus obligarea inculpatului la despăgubiri în solidar cu partea responsabilă civilmente, așa cum impune legea, iar împrejurarea că nu a indicat în dispozitivul sentinței textul de lege care impune solidaritatea inculpatului cu partea responsabilă civilmente este irelevantă.
Prima instanță nu a arătat nici în considerentele sentinței temeiul juridic al soluției adoptate, deși era obligată potrivit disp. art. 356 al. 1 lit."d" C.P.P. să indice textul de lege avut în vedere, omisiunea fiind suplinită de către instanța de apel, prin reținerea disp. art. 1000 al. 3 si art. 1003.civ.
Cu privire la aplicarea de către prima instanță a pedepselor accesorii fără a se motiva necesitatea aplicării acestora s-a constatat că acest motiv de apel invocat este întemeiat, astfel că instanța de apel a înlăturat această omisiune. Astfel, pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prevăzut de art. 64 lit."a" teza I Cod Penal- dreptul de a alege - poate fi aplicată doar în anumite condiții, limitativ prevăzute de disp. art. 53 din Constituție, și numai dacă acest lucru este necesar într-o societate democratică cu respectarea principiului proporționalității in raport cu situația care a determinat limitarea. În condițiile date, raportat la natura faptelor săvârșite respectiv un accident rutier săvârșit din culpă, interzicerea dreptului de a alege este nejustificată.
În ce privește dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ori de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, având în vedere că inculpatul a dat dovadă de un comportament neglijent cu consecințe grave pentru alte persoane, instanța de apel a apreciat că inculpatul nu prezintă garanțiile necesare pentru a ocupa astfel de funcții.
A apărut de asemenea întemeiată critica legată de obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabila civilmente la plata cheltuielilor judiciare, întrucât, față de dispozițiile imperative ale art. 191 al. 3.C.P.P. și art. 193 al. 4.C.P.P. care sunt incidente în cauză, obligarea inculpatului in solidar cu partea responsabila civilmente la plata cheltuielilor judiciare este obligatorie.
În ceea ce privește acordarea daunelor morale solicitate de părțile civile (15.000 lei), (10.000 lei), (3000 lei), în nume propriu, urmare a traumelor suferite direct în urma accidentului, s-a apreciat că acestea nu pot fi acordate în condițiile în care pentru numărul de zile de îngrijiri medicale atestate prin actele medico - legale era necesară, pentru antrenarea răspunderii penale a inculpatului, formularea unor plângeri penale prealabile. Cum aceste plângeri nu au fost formulate în condițiile și termenele prevăzute de lege, nu pot fi acordate despăgubirile civile solicitate.
Chiar dacă s-ar putea reține culpa organului judiciar care nu a adus la cunoștința părților drepturile pe care aceștia le au cu privire la termenul de introducere a plângerii, această eventuală culpă nu se poate răsfrânge asupra inculpatului în sensul de a fi obligat la cheltuieli care nu au temei legal, cu atât mai mult cu cât părțile puteau formula plângere împotriva dispozițiilor din rechizitoriu privind neînceperea urmăririi penale față de inculpat pentru trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al. 1 și 3.Cod Penal, potrivit disp. art. 278/1 Nefiind C.P.P. exercitată acțiunea penală față de inculpat în ceea ce privește vătămările suferite de părțile civile nominalizate mai sus, în prezentul proces penal nu se poate exercita acțiunea civilă cu privire la eventualul prejudiciu suferit prin accident de aceste părți civile.
În ceea ce privește însă pe partea civilă (căsătorită ), urmare a leziunilor suferite în accidentul de circulație, aceasta a fost supusă unei intervenții chirurgicale de splenectomie și nefrectomie consecutiv cărora aceasta prezintă lipsa acestor organe (splină și rinichi stâng) cu invaliditate permanentă posttraumatică în procent de 45% conform -INML, potrivit raportului medico-legal ( 265 instanță). Astfel, trebuie avut in vedere că aceasta a pierdut doua organe (splina si un rinichi) care, chiar daca nu sunt vitale, sunt esențiale pentru normala funcționare a organismul uman. De asemenea, acestea nu pot fi înlocuite si nici evaluate pecuniar. major în splenectomie este constituit de scăderea drastică a imunității, de riscul de infecții, pacienții fiind considerați imuno-deprimați. este cu atât mai mare cu cat în ipoteza disfuncționalității si a celui de-al doilea rinichi, viața părții civile este pusă în pericol, existând riscul survenirii unui blocaj renal. Această prezentare a implicațiilor pierderii celor două organe (riscurile putând fi mult mai complexe si mai mari) justifică acordarea daunelor morale într-un cuantum mai mare decât cel stabilit de către prima instanță, respectiv 30.000 lei pentru daune morale suferite urmare a leziunilor proprii și 10.000 lei daune morale urmare a pierderii tatălui său în același accident provocat de inculpate.
Justificat a apărut și motivul de apel vizând neacordarea contravalorii autoturismului distrus în urma accidentului, calitatea părților civile de moștenitori legali ai defunctului justificând acest lucru. Cuantumul despăgubirilor pentru avarierea autoturismului, acesta este indicat în contractul de vânzare-cumpărare aflat la fila 20 din dosarul de urmărire penală, care atestă cumpărarea autoturismului marca 1307, cu nr. de înmatriculare - și care a fost distrus în urma accidentului, cu suma de 4500 lei (suma care se va împărți între cei 4 moștenitori în părți egale), astfel că nu pot fi acceptate de către instanță pretențiile formulate de părțile civile, respectiv suma de 8000 lei, nefiind justificată în nici un fel.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de inculpat si de partea responsabila civilmente, respectiv nesoluționarea în întregime a acțiunii civile cu consecința desființării cu trimitere spre rejudecare la prima instanță, Tribunalul a constatat că acesta nu se regăsește între cazurile expres si limitativ prevăzute de art.379 al. 1 pct. 2 lit."b".C.P.P. Pe de altă parte, nici inculpatul si nici partea responsabila civilmente nu au interes sa invoce acest motiv, acest interes aparținând exclusiv părților civile.
Cu atât mai mult nu este întemeiata nici apărarea inculpatului si nici a părții responsabile civilmente cu referire la starea de sănătate a inculpatului la momentul accidentului, dată fiind calitatea de șofer profesionist a inculpatului, meserie în care se presupune că persoana este aptă din punct de vedere medical, în caz contrar dreptul acestuia de a conduce fiind retras. Starea de boala cronica nu putea interveni după plecarea în cursă și până la momentul accidentului. Eventualele disfuncționalități ale valorilor glicemiei au fost influențate în mod cert de șocul accidentului, ca reacție normala, după producerea accidentului și nu sunt relevante în cauza sub aspectul înlăturării caracterului penal al faptelor săvârșite. Boala cronică are, prin definiție, existență și evoluție lentă în timp. glicemiei, dacă ar fi avut loc înainte de accident, are simptome cu manifestarea lentă, ușor sesizabile, și nu cu intervenție bruscă, așa cum invocă inculpatul. În măsura în care inculpatul, în timp ce se afla la volan a resimțit o deteriorare progresivă a stării de sănătate, avea obligația de a opri autovehiculul imediat. Întrucât nu a procedat așa, culpa îi aparține și sub acest aspect.
Nu a apărut relevantă în cauză nici neindicarea normei rutiere încălcate care a avut drept consecință decesul, și respectiv vătămarea corporală în condițiile în care prima instanță a reținut că accidentul s-a produs pe fondul unei depășiri neregulamentare de către inculpat, în calitate de conducător de taxi (a intrat în depășirea unui autoturism, a pierdut controlul volanului și a intrat pe contrasens unde a lovit autoturismul condus regulamentar de victima ) iar victima circula regulamentar așa cum s-a reținut din materialul probator aflat la dosarul cauzei, condiții în care este evident că inculpatul este cel din a cărui culpă s-a produs accidentul. Potrivit disp. art. 45 al. 2 și 3 din OUG 195/2002, republicată, conducătorul vehiculului care se angajează în depășire trebuie să se asigure că vehiculul care circulă în fața sau în spatele lui nu a inițiat o asemenea manevră și, atunci când prin manevra de depășire se trece peste axa care separă sensurile de circulație, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul și că dispun de spațiu suficient pentru a reintra pe inițială, unde au obligația să revină după efectuarea manevrei de depășire. Același fapt este reiterat și prin Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 în art. 149 și următoarele.
A încerca să atribui victimei o culpă constând în aceea că nu s-a dat la o parte din calea inculpatului pentru a evita accidentul, depășește limitele rezonabile ale unei apărări, victima neîncălcând nici o normă legală privind circulația pe drumurile publice.
În schimb, părțile civile, și nu au calitatea de parte vătămată în prezenta cauză, numărul de leziuni suferite, respectiv 45, 25-27 și 3-4 zile de îngrijiri medicale, nu determină punerea în mișcare din oficiu a acțiunii penale, iar cum plângerea prealabilă a fost depusă cu depășirea termenului de două luni prevăzut de lege, aceasta nu poate fi valorificată astfel că nu există temeiul tragerii la răspundere penală. În lipsa acestui temei, nici acțiunea civilă exercitată de Spitalul județean H D, Serviciul Județean de Ambulanță H D, Spitalul Clinic de Urgență T, nu poate fi valorificată pe această cale urmând să fie valorificată separat, pe calea unei acțiuni civile, astfel că pretențiile civile au fost respinse în aceste limite.
D-na avocat a solicitat acordarea onorariului minimal, potrivit protocolului 61573/2008. Delegația d-nei avocat este datată din 13.10.2008 iar la primul termen de judecată, inculpatul a solicitat termen pentru a-și angaja apărător, ulterior prezentându-se pentru inculpat un apărător ales. Nu rezultă din actele dosarului că d-na avocat a studiat dosarul iar referatul nu menționează activitățile prestate de d-na avocat, potrivit art. 21 din Regulamentul cadru pentru acordarea serviciilor de asistență judiciară, aprobat prin Hotărârea nr. 419/2008 a UNBR motiv pentru care instanța a respins cererea formulată de aceasta, protocolul menționat neconstituind de jure un temei al acordării pretențiilor solicitate.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel au declarat recurs părțile civile (căsătorită ), Spitalul Clinic Județean de Urgență T, Spitalul Județean D, Serviciul de Ambulanță H - D, inculpatul, asigurătorul - Asigurări SA (fosta - - Asigurări SA) și partea responsabilă civilmente - SRL.
Părțile civile (căsătorită ), și au criticat hotărârea atacată, sub aspect civil, susținând că valoarea de achiziționare a autoturismului a fost de 8000 lei, au solicitat plata integrală a daunelor morale, respectiv 35.000 lei pentru, 50.000 lei pentru, 30.000 lei pentru, 23.000 lei pentru, precum și majorarea rentei viagere la 800 lei pentru și.
Partea responsabilă civilmente Sc Dac riticat hotărârea atacată, susținând că motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii, iar prin respingerea expertizei medico-legale a fost influențată soluția procesului, fiind încălcate drepturile inculpatului.
- Dai nvocat dispozițiile art. 3859alin. 1 pct. 9 și 10 Cod procedură penală.
Asigurătorul - Asigurări SA (fosta - - Asigurări Transilvania SA) a declarat recursul la 11.11.2009, deși comunicarea hotărârii instanței de apel a fost făcută la 23.10.2009 (f 148 dosar apel). Asigurătorul nu și-a motivat în scris recursul.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Tac riticat hotărârea atacată, susținând că în mod greșit instanțele nu i-au acordat suma de 2975,11 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de asistența medicală acordată victimei.
Inculpatul a criticat hotărârea atacată, susținând că prin respingerea cererii de efectuare a expertizei medico-legale a fost influențată soluția procesului, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil, iar dispozitivul hotărârii contrazice motivarea, nefiind indicată data de la care se acordă prestația periodică lunară părții civile și nemotivată obligarea inculpatului la plata sumei de 288,92 lei către Serviciul Județean de Ambulanță.
Inculpatul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. 1 pct. 9 și 10 Cod procedură penală, solicitând casarea deciziei penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara.
Recursurile declarate cu privire la latura civilă vor fi analizate în concret, în funcție de modul de rezolvare a laturii civile, în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 2 din Codul d e procedură penală.
Din perspectiva cazurilor de casare indicate mai sus, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța reține următoarele:
Recursurile părților civile (căsătorită ), și sunt fondate, din următoarele considerente:
Pentru partea civilă (), care în urma accidentului și-a pierdut splina și rinichiul stâng, raportat la traumele psihice și la riscul de infecții prin scăderea imunității, acordarea unor daune morale în cuantum de 30.000 lei este de natură a asigura o satisfacție echitabilă.
Instanța apreciază că acordarea unor daune morale în sumă egală de câte 20.000 lei pentru (fiică a victimei), (fiu al victimei), (soție supraviețuitoare) și (fiu al victimei), sunt justificate și de natură a satisface traumele psihice cauzate de decesul victimei.
Deoarece autoturismul 1307 cu nr. de înmatriculare - a fost cumpărat cu suma de 4500 lei (f 20 dup) despăgubirea cuvenită fiecărui moștenitor este de 1125 lei, contravaloarea de 8000 lei nefiind dovedită.
Prestația periodică lunară în sumă de 225 lei va fi acordată de la data producerii accidentului, iar de la data de 10.09.2008, funcție de salariul minim pe economie, va fi majorată la 300 lei.
În mod greșit instanța de apel a respins acțiunea civilă formulată de victimele, și (pentru propriile vătămări), constatând că plângerea a fost tardiv introdusă.
Potrivit art. 346 alin. 4 Cod procedură penală, instanța nu soluționează acțiunea civilă când pronunță încetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.
Ca o consecință a lăsării nesoluționate a acțiunilor civile ale victimelor, și, acțiunile civile ale Spitalului Județean D, Spitalului Clinic Județean de Urgență T și Serviciului de Ambulanță H - D, privind cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată victimelor indicate mai sus va fi lăsată nesoluționată, urmând a fi soluționată pe calea unei alte acțiuni civile, ocazie cu care vor fi stabilite cheltuielile efective, funcție de culpa părților și de disponibilitatea acestora în procesul civil.
Pentru considerentele prezentate mai sus recursurile părților civile Spitalul Județean D, Spitalul Clinic Județean de Urgență T și Serviciul de Ambulanță H - D sunt fondate, prin dispozițiile instanței de apel d e înlăturare a obligării inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata unor cheltuieli ocazionate de asistența medicală a victimelor, și, creându-se acestor părți civile o situație defavorabilă, deși în baza unor dispoziții legale a acordat asistența medicală.
Cheltuielile ocazionate de spitalizarea părții vătămate () și victimei decedate sumă de 4074,72 lei pentru Spitalul Județean D și 288,92 lei pentru Serviciul de Ambulanță H - D sunt justificate și legal acordate în temeiul art. 313 din Legea nr. 95/2006, fiind corectă obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata acestor sume.
Recursul inculpatului este nefondat deoarece instanța de apel a motivat respingerea cererii de efectuare a unei expertize medico-legale, ținând seama că inculpatul era șofer profesionist, că disfuncționalitățile fiziologice privind evoluția glicemiei anterior coliziunii nu pot fi precis evaluate, în cazul unor simptome negative putând opri mașina, iar motivarea soluției nu contrazice dispozitivul, deoarece obligarea inculpatului la plata sumei de 299,92 lei către Serviciul de Ambulanță H s-a făcut pentru transportarea victimei decedate și nu pentru (fiul), care nu are calitatea de parte vătămată.
Indicarea datei de la care se acordă prestația periodică lunară constituie un motiv esențial de rezolvare a laturii civile și nu echivalează cu o nemotivare.
Pentru considerentele invocate mai sus, valabile și pentru partea responsabilă civilmente, instanța, având în vedere răspunderea comitentului pentru fapta prepusului său, apreciază că recursul acesteia este nefondat.
Recursul asigurătorului - Asigurări SA (fosta - - Asigurări Transilvania SA) este tardiv, deoarece comunicarea a fost făcută la 23.10.2009 (fila 148 dosar instanță de apel), iar recursul a fost transmis prin poștă la 11.11.2009, după trecerea termenului de 10 zile.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. d Cod procedură penală va admite recursurile declarate de părțile civile: (căsătorită ), și Spitalul Clinic Județean de Urgență T împotriva deciziei penale nr.272/A/21.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Va casa decizia penală atacată cât și sentința penală nr.998/2008 a Judecătoriei Deva numai sub aspectul laturii civile a cauzei și procedând la rejudecare:
Va obliga pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - " " SRL să plătească următoarele sume cu titlu de despăgubiri civile:
Părții civile ():
- 30.000 lei cu titlu de daune morale, în calitatea sa de victimă directă a accidentului,
- 20.000 lei daune morale, în calitate de fiică a victimei,
- 225 lei lunar cu titlu de prestație periodică, începând cu data producerii accidentului și până la 10.09.2008 și de la această dată până la încetarea stării de nevoie, 300 lei lunar cu același titlu,
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând valoarea parțială a autoturismului avariat.
II. Părții civile:
- 20.000 lei daune morale în calitate de fiu al victimei decedate,
- câte 200 lei prestație periodică lunară, începând cu 14.07.2006 și până la majoratul acestuia,
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea autoturismului avariat.
III. Părții civile:
- 20.000 lei daune morale în calitate de soție supraviețuitoare a victimei,
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea autoturismului avariat.
IV. Părții civile:
- 20.000 lei daune morale în calitate de fiu al victimei.
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea parțială a autoturismului avariat.
În baza art.313 din Legea 95/2006 va obliga pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - " " SRL să plătească Spitalului Județean D suma de 4074,72 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare a părții vătămate ( ) și a victimei și Serviciului de Ambulanță HDs uma de 288,92 lei cu titlu de contravaloare transport medical și asistență medicală de urgență acordată părții vătămate () și victimei.
Va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată, în nume propriu, în calitate de victime directe ale accidentului de circulație, de către, și.
Va lăsa nesoluționate acțiunile civile promovate de Spitalul Județean D, Spitalul Clinic Județean de Urgență T și Serviciul de Ambulanță HDp rivind acordarea cheltuielilor de spitalizare ocazionate de tratamentul medical al părților vătămate, și.
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
În temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală instanța va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul și partea responsabilă civilmente - SRL împotriva aceleiași decizii penale.
În temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală instanța va respinge ca tardiv recursul declarat de asigurătorul - Asigurări SA (fosta - - Asigurări Transilvania SA) împotriva aceleiași decizii penale.
Conform art.192 al.2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului 340 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, va obliga pe asiguratorul - Asigurări SA să plătească statului suma de 240 lei cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de părțile civile: (căsătorită ), și Spitalul Clinic Județean de Urgență T împotriva deciziei penale nr.272/A/21.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Casează decizia penală atacată cât și sentința penală nr.998/2008 a Judecătoriei Deva numai sub aspectul laturii civile a cauzei și procedând la rejudecare:
Obligă pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - " " SRL să plătească următoarele sume cu titlu de despăgubiri civile:
Părții civile ():
- 30.000 lei cu titlu de daune morale, în calitatea sa de victimă directă a accidentului,
- 20.000 lei daune morale, în calitate de fiică a victimei,
- 225 lei lunar cu titlu de prestație periodică, începând cu data producerii accidentului și până la 10.09.2008 și de la această dată până la încetarea stării de nevoie, 300 lei lunar cu același titlu,
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând valoarea parțială a autoturismului avariat.
II. Părții civile:
- 20.000 lei daune morale în calitate de fiu al victimei decedate,
- câte 200 lei prestație periodică lunară, începând cu 14.07.2006 și până la majoratul acestuia,
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea autoturismului avariat.
III. Părții civile:
- 20.000 lei daune morale în calitate de soție supraviețuitoare a victimei,
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea autoturismului avariat.
IV. Părții civile:
- 20.000 lei daune morale în calitate de fiu al victimei.
- 1125 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea parțială a autoturismului avariat.
În baza art.313 din Legea 95/2006 obligă pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente - " " SRL să plătească Spitalului Județean D suma de 4074,72 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare a părții vătămate ( ) și a victimei și Serviciului de Ambulanță HDs uma de 288,92 lei cu titlu de contravaloare transport medical și asistență medicală de urgență acordată părții vătămate () și victimei.
Lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată, în nume propriu, în calitate de victime directe ale accidentului de circulație, de către, și.
Lasă nesoluționate acțiunile civile promovate de Spitalul Județean D, Spitalul Clinic Județean de Urgență T și Serviciul de Ambulanță HDp rivind acordarea cheltuielilor de spitalizare ocazionate de tratamentul medical al părților vătămate, și.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva aceleiași decizii penale.
Respinge ca tardiv recursul declarat de - Asigurări SA (fosta - - Asigurări Transilvania SA) împotriva aceleiași decizii penale.
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea responsabilă civilmente - SRL împotriva aceleiași decizii penale.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului 340 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, obligă pe asiguratorul - Asigurări SA să plătească statului suma de 240 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 11.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./17.02.2010
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Oana Maria Călian, Maria
