Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 207/2010. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-- 02.02.2010

DECIZIA PENALĂ NR.207/

Ședința publică din data de 25.02.2010

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 285/A din 27.11.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent asistat de avocat ales cu împuternicire avocațială la dosar, părțile civile - și -, reprezentat asiguratorul SC SA T de consilier juridic cu împuternicire de reprezentare juridică la dosar, lipsind părțile civile intimate -, Spitalul Clinic Municipal T, Casa de Asigurări de sănătate T și partea responsabilă civilmente SC România SRL Sânnicolau

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei și achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 11 pct.2 lit.a și art. 10 lit.d Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă și respingerea acțiunii civile formulată de părțile civile și Spitalul Clinic Municipal În susținerea celor solicitate arată că starea de fapt reținută de instanța de fond și cea de apel, potrivit căreia starea critică a fost creată de inculpat ca urmare a manevrei defectuoase de virare spre stânga pentru a ocoli o groapă, necorelând viteza de deplasare cu viteza cu care inculpatul a rotit volanul, este lipsită total de suport probatoriu și dimpotrivă combătută cu argumente solide prin raportul de expertiză efectuată în cauză de expertul. Susține că starea reală de fapt care rezultă din probatoriul administrat este cea potrivit căreia, curba la dreapta în care s-a întâmplat accidentul rutier nu a fost presemnalizată corespunzător, iar intrarea în derapaj necontrolat a autoturismului condus de inculpat s-a datorat faptului că acesta a lovit cu stânga față o groapă mai M, ceea ce a determinat pierderea controlului direcției de mers.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate ca legale și temeinice având în vedere că raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză a concluzionat că vina producerii accidentului aparține exclusiv inculpatului, care nu a adaptat viteza de deplasare a autoturismului la condițiile de drum și urmând a efectua o curbă spre dreapta a pierdut controlul autoturismului.

Reprezentantul asiguratorului, consilier juridic lasă la aprecierea instanței soluția ce va fi pronunțată în latura penală, iar în latură civilă pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției dată în apel ca legală și temeinică,

Părțile civile prezente lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța

Inculpatul recurent, luând cuvântul, se declară de acord cu susținerile apărătorului.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 92 din 13.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M, în baza art. 178 al. 2 Cod penal raportat la art. 24 pct. 2 lit. d din Legea 90/1996 republicată a fost condamnat inculpatul, fiul lui si -, la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei.

În temeiul art.82 Cod penal s-a stabilit termen de încercare de 2 ani plus durata pedepsei, in total 4 ani.

În temeiul art. 359 Cod procedura penală s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83,art.84 Cod penal în cazul măsurilor dispuse.

S-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art.64 lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei.

În temeiul art.71 al.5 Cod penal a suspendat interzicerea dreptului pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 14,346 Cod procedura penala a obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 lei daune morale si 8000 lei daune materiale către partea civilă. A respins in rest pretențiile civile ale părții.

A obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic Municipal T.

S-a constatat lipsa calității procesuale pasive a părții responsabile civilmente SC " Romania" SRL ca parte responsabila civilmente.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau M nr. 246/P/2006 a fost trimis în judecată inculpatul cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, fapta prev.și ped. de art 178 alin. 2 Cod penal raportat la art.24 pct. 2 lit. d din Legea nr. 90/1996 republicată.

Prin actul de sesizare s-a reținut următoarele:

La data de 30.03.2006, în jurul orelor 21,20, lucrătorii Politiei Rutiere aparținând Poliției Sânnicolau M au fost sesizați prin Camera Ofițerului de serviciu despre faptul că pe 682, între localitățile M și s-a produs un accident rutier, soldat cu vătămarea corporală a trei persoane. În urma deplasării la fața locul a fost efectuata cercetarea, stabilindu-se ca accidentul a avut loc pe J 682, la Km 141+900, în direcția de mers - localitatea M si localitatea, pe partea a drumului, autoturismul marca cu număr de înmatriculare -, intrând în coliziune frontală cu un copac. În urma impactului a rezultat decesul victimei - și rănirea ușoară a pasagerului.

Din actele și lucrările dosarului a reținut următoarele:

În data de 30.03.2006, inculpatul urma să lucreze la locul său de muncă în schimbul III, fiind angajat la Romania - punct de lucru oraș Sânnicolau M.

În jurul orelor 20,30 acesta a plecat de la domiciliu sau, situat in localitatea, nr.76, cu autoturismul marca 1310, cu număr de înmatriculare -, proprietatea părinților săi.

În drumul sau, inculpatul s-a întâlnit cu un vecin și coleg de muncă, numitul, domiciliat in localitatea, nr. 34, județul T, iar după o discuție prealabilă, acesta din urmă a acceptat să se deplaseze cu inculpatul, la locul său de munca, lucrând în aceeași societate și tot in schimbul III.

Cei doi din localitatea s-au îndreptat spre localitatea M, iar la intrarea in localitate, la stația de comercializare a combustibilului, inculpatul a efectuat a alimentarea cu benzină a autoturismului, după care cei doi au continuat drumul. Înainte de a vira la dreapta pentru a se înscrie pe DJ 682, care străbate localitatea si înainte de a trece prin dreptul stației de autobuz, inculpatul si numitul au întâlnit mai multe persoane, acestea fiind tot salariate ale Romania L care se îndreptau spre stația de autobuz, urmând să fie transportate cu mijlocul de transport asigurat de societate, la locul de muncă, în orașul Sannicolau Din grupul respectiv de persoane, la solicitarea inculpatului s-a detașat victima -, care a optat să utilizeze ca mijloc de transport spre locul de muncă autoturismul condus de inculpatul.

Cele trei persoane, inculpatul, victima si numitul s-au deplasat din localitatea M spre localitatea, victima ocupând locul din față dreapta a șoferului, respectiv a inculpatului.

Înainte cu cca trei km de localitatea, la intrarea intr-o curbă spre dreapta, inculpatul, conducătorul auto, nu a adaptat viteza de deplasare a autoturismului, pierzând controlul acestuia, în acest fel, autoturismul a trecut pe contrasens si a părăsit carosabilul, izbindu-se violent de un aflat pe marginea drumului județean, pe partea a sensului de mers.

Conform procesului verbal de cercetare la fata locului, întocmit de Poliția Orașului Sânnicolau M, rezultă ca suprafața carosabilă era construită din asfalt bituminat și se prezenta in stare uscată. Circulația autovehiculelor pe J 682 se desfășoară în ambele sensuri, pe câte o pe fiecare sens de mers, axul drumului nefiind marcat cu marcaje rutiere.

În urma coliziunii a rezultat rănirea inculpatului si a numitului, precum si decesul, pe loc, al victimei.

În cauză a fost efectuată o expertiză tehnico-judiciara auto, întocmită de ing. expert G iar din concluziile acestui raport rezulta următoarele:

Situația critica a fost creată de către conducătorul auto, prin efectuarea bruscă a virajului spre stânga, pentru a ocoli o groapă, necalculând viteza de deplasarea autoturismului cu viteza cu care a rotit volanul și traiectoria pe care dorea să înscrie autoturismul, fapt ce a condus la intrarea autoturismului în derapaj necontrolat.

Starea de pericol a apărut atunci când autoturismul a lovit o groapă cu stânga față, a ieșit de pe partea carosabilă și traiectoria sa a trecut razant pe lângă primul copac, care este situat la 4,45 fata de carosabil, dar s-a intersectat cu cel de-al doilea copac, situat la 3,20 de carosabil, unde s-a produs starea conflictuală.

În acest accident au avut loc patru impacturi: un impact între partea față a autoturismului și cel de-al doilea copac, care a fost impactul principal, cel care a generat alte trei impacturi, intre interiorul autoturismului și cei trei pasageri din autoturism.

de deplasare a autoturismului, înainte de a intra în derapaj, a fost de 105 km/. Pe câmp, înainte de impact, autoturismul a avut viteza de 89 km/. Cauza care a dus la producerea accidentului a fost neadaptarea vitezei la condițiile de drum (gropi în asfalt și curba la dreapta semnalizata )

Accidentul putea fi evitat daca conducătorul auto ar fi adaptat viteza la condițiile de drum.

Au fost încălcate prevederile legale de către inculpatul - art. 35 și 36 din G 195/2002 si art.1. art.154, art. 158 pct. c) si r ), art.180 (1) din Regulamentul de aplicare a G nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Victima - a încălcat prev. art. 36 din G 195-2002 privind circulația pe drumurile publice.

În cauza au fost efectuate Buletine de analiza toxicologica-alcoolemie: nr.198/A/03.04.2006, privind pe inculpatul, pasagerul din autoturismul condus de inculpat, numitul si victima -, de către Institutul de Medicina Legala T, rezultatul fiind negativ.

De asemenea, in cauza a fost întocmit și raportul de autopsie medico - legala nr. 196/A/31.03.2006 de către Institutul de Medicina Legala T, din care rezulta ca moartea numitei - a fost de natură violentă. Ea s-a datorat dilacerărilor cerebrale, hemoragiei meningee si inundației sanguine a ventriculelor cerebrali urmare a traumatismului cranio - cerebral forte, soldat cu multiple fracturi ale oaselor boltii si bazei craniului si ale masivului facial.

De menționat este faptul ca Inspectoratul Teritorial d e munca Taî ncheiat procesul verbal nr.3751/05.07.200, de cercetare a evenimentului stabilind măsuri pentru prevenirea altor accidente similare, respectiv:

Prelucrarea tuturor salariaților unității Romania Lac onținutului procesului verbal de cercetare privind împrejurările și cauzele producerii accidentului de muncă urmat de decesul suferit de - și accidentarea numiților si si consemnarea acestui fapt in fișa individuală de instructaj privind protecția muncii.

Conform prevederile art. 24 pct. 2 lit.d) din Legea Protecției nr.90/1996 republicata, cu modificările si completările ulterioare: "este accident de muncă, accidentul survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers.

Numitul declară ca nu s-a prezentat la Institutul de Medicina Legală T, în vederea obținerii certificatului medico-legal si nu are nici un fel de pretenții fata de inculpatul, deși în urma accidentului rutier din data de 30.03.2006 a suferit leziuni, fiind transportat la Spitalul Clinic din

Părțile vătămate, -, in calitate de sora a victimei si - - fratele victimei, nu se constituie părți civile din cadrul procesului penal.

Din declarația părții civile -, mama victimei rezultă că s-a constituit parte civilă cu suma de 500.000.000 lei ROL reprezentând daunele morale si materiale.

Daunele materiale reprezintă ridicarea a doua cruci pentru victima, una la locul producerii accidentului și una la locul unde victima este înmormântata, precum si toate cheltuielile de înmormântare.

La solicitarea inculpatului a fost efectuată în cauză o expertiză criminalistică a cărei concluzie constă în faptul că, cauza producerii accidentului o constituie neadaptarea vitezei de deplasare a autoturismului condus de inculpat la condițiile de drum impuse de deplasarea printr-o curba la dreapta.

Fapta inculpatului, așa cum a fost prezentata mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpa, faptă prevăzută și pedepsită de prevederile art.78 alin 2 Cod penal raportat la art.24 punctul 2 litera d din Legea 90/1996 republicată, fapta fiind comisă în timp ce inculpatul se deplasa la locul de muncă.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere pericolul social al faptei comise, cât și datele privind persoana inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, recunoașterea sincera a faptei, apreciindu-se că aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării este de natura sa atingă scopul pedepsei.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând sentința primei instanțe deoarece a dat o greșită interpretare probelor administrate, susținând că a săvârșit fapta fără vinovăție, întrucât accidentul s-a produs ca urmare a stării degradante a drumului și a împrejurării că acea curbă nu era semnalizată. A solicitat totodată ca pe latură civilă să fie obligat și asigurătorul la despăgubiri.

Tribunalul Timiș prin decizia penală nr. 285/A din 27.11.2009, pronunțată în dosar nr-, în baza art. 379 pct 2 lit a C.P.P. a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 92 din 13.03.2009 a Judecătoriei Sânnicolau M, pronunțată în dosar -.

A desființat sentința apelată numai cu privire la latura civilă și rejudecând pe fond:

În temeiul art. 14, 346.C.P.P. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă, sens în care a obligat inculpatul alături de asigurătorulAsigurare Reasigurare. care răspunde în limitele contractuale și potrivit legislației în vigoare la data producerii evenimentului rutier, la plata către partea civilă a sumei de 10.000 lei daune morale și 8.000 lei daune materiale.

A respins acțiunea civilă formulată de partea civilă pentru restul pretențiilor, respectiv pentru 20.000 lei daune morale, 12.000 lei daune materiale.

A admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Municipal T, sens în care a obligat inculpatul alături de asigurătorulAsigurare reasigurare. care răspunde în limitele contractuale și potrivit legislației în vigoare la data producerii evenimentului rutier, la plata către partea civilă Spitalul Clinic Municipal Tas umei de 2000 lei daune materiale.

A respins acțiunea civilă față de partea responsabilă civilmente Romania

A menținut în rest dispozițiile sentinței apelate.

Examinând apelul inculpatului prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu cu privire la toate aspectele de fapt și de drept potrivit art. 371.pr.pen. tribunalul a constat următoarele:

1 Referitor la latura penală

Prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului pe baza probelor administrate. Susținerile inculpatului că accidentul s-a produs ca urmare a stării degradante a drumului și a împrejurării că acea curbă nu era semnalizată sunt neîntemeiate. Astfel, s-a reținut din concluziile expertizei tehnice întocmite de Laboratorul Interjudețean de expertize criminalistice că accidentul s-a produs ca urmare a neadaptării vitezei de deplasare a autovehiculului condus de inculpat la condițiile de drum și deplasarea printr-o curbă la dreapta. De asemenea, tribunalul a mai reținut că inculpatul a circulat des pe acea porțiune de drum deoarece se deplasa la serviciu și cunoștea împrejurarea că acel drum este într-o anumită stare de degradare. Totodată expertiza întocmită în faza de urmărire penală, ale cărei concluzii nu sunt contrazise de ceea de a doua expertiză reține că starea critică a fost creată de către conducătorul auto - inculpatul prin efectuarea bruscă a virajului spre stânga pentru a ocoli o groapă, necorelând viteza de deplasare a autovehiculului cu viteza cu care a rotit volanul și cu traiectoria pe care dorea să înscrie autoturismul, fapt ce a dus la intrarea acestuia în derapaj necontrolat.

Expertul a reținut că inculpatul a încălcat prevederile art. 35 si 36 din G 195/2002 si art. 1. art. 154, art. 158 pct. c) si r ), art.180 (1)din Regulamentul de aplicare a G nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Față de concluziile acestor probe științifice, tribunalul a reținut că nu poate fi înlăturată vinovăția inculpatului sub forma culpei cu previziune, deoarece acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, socotind fără temei că acesta nu se va produce.

S-a constatat de asemenea că prima instanță a făcut o corectă încadrare juridică a faptei, la individualizarea pedepsei, făcând aplicarea art. 72.pen

Pentru considerentele expuse, tribunalul a apreciat că criticile formulate de inculpat sub aspectul laturii penale sunt nefondate.

2 Referitor la acțiunea civilă

Potrivit art.9 al.1 din Legea 136/1995, prin contractul de asigurare, asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta se obligă ca, la producerea unui anume risc, să plătească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată, denumită în continuare indemnizație, în limitele și în termenele convenite.

Potrivit art.49 al.1 din lege, asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil.

Potrivit art.50 al.1, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea sau distrugerea de bunuri.

Astfel, scopul obligării proprietarilor de autovehicule de a încheia în mod obligatoriu un contract de asigurare, contrar principiului libertății contractuale rezultat din art.5 și art.969 civ. este de a asigura plata despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate de asigurat terțelor persoane prin accidente de autovehicule și pentru care răspund potrivit legii.

Așa cum s-a stabilit și prin decizia nr 1/28 martie 2005 ICCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii, în cazul producerii unui accident de circulație, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu pentru care s-a încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexista răspunderea civila întemeiată pe dispozițiile art.998 cod civ. a celui care prin fapta sa a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului.

Scopul legii mai sus enunțate este acela de a proteja victimele unui accident de circulație. Stabilirea unei obligații de plată în sarcina asiguratorului care intervine în procesul penal urmare a raportului juridic încheiat între el și inculpat și alături de acesta este o garanție în plus față de părțile civile, care au posibilitatea să solicite despăgubiri de la asigurător, urmare a producerii riscului asigurat. Rațiunea pentru care asiguratorul participă în calitate de parte în procesul penal este tocmai aceea de a i se crea posibilitatea de a formula apărări cu privire la angajarea răspunderii clientului lor, cu privire la întinderea prejudiciului și obligația de plată atât a sa cât și autorului faptei ilicite. Tribunalul a constatat că prima instanță a citat asigurătorul, dar a omis a se pronunța asupra obligării acestuia alături de inculpat, motiv pentru care cu privire la latura civilă, apelul inculpatului este întemeiat.

În consecință, față de considerentele expuse, tribunalul, în baza art. 379 pct 2 lit. a C.P.P. a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 92 din 13.03.2009 a Judecătoriei Sânnicolau M, pronunțată în dosar -.

A desființat sentința apelată numai cu privire la latura civilă și rejudecând pe fond:

În temeiul art. 14, 346.C.P.P.a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă, sens în care a obligat inculpatul alături de asigurătorul Asigurare Reasigurare, care răspunde în limitele contractuale și potrivit legislației în vigoare la data producerii evenimentului rutier, la plata către partea civilă a sumei de 10.000 lei daune morale și 8.000 lei daune materiale.

A respins acțiunea civilă formulată de partea civilă pentru restul pretențiilor, respectiv pentru 20.000 lei daune morale, 12.000 lei daune materiale.

admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Municipal T, sens în care a obligat inculpatul alături de asigurătorul. Asigurare reasigurare, care răspunde în limitele contractuale și potrivit legislației în vigoare la data producerii evenimentului rutier, la plata către partea civilă Spitalul Clinic Municipal Tas umei de 2000 lei daune materiale.

A respins acțiunea civilă față de partea responsabilă civilmente Romania

A menținut în rest sentința penală apelată

Împotriva deciziei penale nr.285/A/27.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 2.02.2010.

În motivarea recursului inculpatul solicită admiterea acestuia, casarea deciziei penale recurate și achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă întrucât nu se face vinovat de comiterea acestei infracțiuni. Se arată în motivare că starea de fapt reținută de instanța de fond și cea de apel, potrivit căreia starea critică a fost creată de inculpat ca urmare a manevrei defectuoase de virare spre stânga pentru a ocoli o groapă, necorelând viteza de deplasare cu viteza cu care inculpatul a rotit volanul, este lipsită total de suport probatoriu și dimpotrivă combătută cu argumente solide prin raportul de expertiză efectuată în cauză de expertul. Solicită instanței de recurs să constate că în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expertul, la pag. 7, există foto nr. 5 și foto nr. 3, din care rezultă că roții din stânga față autoturism s-a strâmbat în cadrul evenimentului rutier, iar momentul nu putea fi altul decât acela în care, a lovit o groapă cu această, stare de fapt de altfel reținută și în expunerea actului de acuzare. Mai arată că lipsită de probatoriu este și starea de fapt reținută de cele două instanțe, potrivit căreia, inculpatul a circulat des pe acel sector de drum și în atare situație, cunoștea despre existența gropilor, întrucât anterior producerii evenimentului rutier, s- mai deplasat la serviciu în localitatea Sânnicolau M cu autoturismul personal. Se mai arată că starea reală de fapt care rezultă din probatoriul administrat este cea potrivit căreia, curba la dreapta în care s-a întâmplat accidentul rutier nu a fost presemnalizată corespunzător, iar intrarea în derapaj necontrolat a autoturismului condus de inculpat s-a datorat faptului că acesta a lovit cu stânga față o groapă mai M, ceea ce a determinat pierderea controlului direcției de mers.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate din prisma motivelor de recurs, precum si din oficiu potrivit art. 385 ind. 6.p Cod Penal,instanța de recurs apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică în deplină concordantă cu probele administrate.

Starea de fapt stabilită de către prima instanță si confirmată de instanța de apel este corectă fiind rezultatul evaluării probelor administrate si din care a reieșit că la data de 30.03.2006 inculpatul se deplasa cu autoturismul marca 12300 nr. înmatriculare TM 12 - de la domiciliul său din localitatea la locul de muncă din Sânnicolau M respectiv SC SRL, împreună cu și și înainte de a intra în localitatea la o curbă spre dreapta inculpatul nu a adaptat viteza de deplasare a autoturismului său la condițiile de drum și a pierdut controlul autoturismului intrând pe contrasens, părăsind carosabilul și izbindu-se de un aflat pe marginea drumului pe partea a senului său de mers. În urma impactului s-a produs decesul numitei și vătămarea corporală a celorlalți doi aflați în autoturism.

Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză a concluzionat că vina producerii accidentului aparține exclusiv inculpatului, care nu a adaptat viteza de deplasare a autoturismului la condițiile de drum și urmând a efectua o curbă spre dreapta a pierdut controlul autoturismului.

În declarația dată de către inculpat în cursul urmăririi penale la data de 4.06.2006 acesta explică pe larg dinamica producerii accidentului și manevra efectuată de acesta, susținând însă că pierderea controlului volanului este consecința unei gropi din asfalt, fapt ce a produs intrarea autoturismului condus de către inculpat pe contrasens și ieșirea pe acostament într-un copac din partea a sensului său de mers.

Expertiza tehnică judiciară întocmită în cursul urmăririi penale - filele 69 -81 dosar UP, arată că în momentul impactului viteza autoturismului era de 62 km/, în condițiile în care înainte de a intra în derapaj inculpatul rula cu 105 km/, iar cauza care a condus la producerea accidentului a fost neadaptarea vitezei la condițiile de drum, inculpatul putând evita producerea accidentului dacă ar fi adaptat viteza la situația concretă în care se afla, prin atitudinea sa inculpatul încălcând art. 35, 36 din OUG 195/2002 și art. 154 și 158 pct. c, k, art. 180 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.

Este de menționat că inculpatul cunoștea configurația drumului în condițiile în care acesta făcea zilnic naveta de la localitatea de domiciliul la Sânnicolau M, locul său de muncă, fapt ce ar fi trebuit să reprezinte pentru acesta un argument suficient care să îl determine să ruleze cu viteza corespunzătoare stării carosabilului. Pe aceste considerente, împrejurarea că nu a fost semnalizată curba la dreapta și inculpatul nu a cunoscut acest lucru nu duce la înlăturarea răspunderii sale penale, iar lipsa de experiență a inculpatului în conducerea autoturismului este lipsită de eficiență penală, inculpatul având obligația de a conduce autoturismul potrivit priceperii sale și cu o viteză corespunzătoare care ar fi înlăturat posibilitatea producerii vreunui accident.

Astfel, în mod corect instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, fiind corect soluționată și latura civilă a cauzei prin obligarea inculpatului la repararea prejudiciului cauzat prin activitatea sa ilicită, latură civilă care nu a fost contestată în motivele de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.385¹⁵pct,1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.285/A/27.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVA.

Pronunțată în ședință publică din 25.02.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red.15.03.2010

Tehnored.

2ex/15.03.201

Prima inst.B - Jud. Sânnicolau

Inst. apel., - Trib.