Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 35/2010. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.35/R/2010

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Monica Rodina Ana Covrig

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și părțile civile și, împotriva deciziei penale nr. 193/A/2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, privind pe inculpatul, trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului, prev.de art.178 alin.2,3 penal, art.89 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.33 lit.a penal.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul personal asistat de apărător desemnat din oficiu, av. în substituirea av., ambele din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorul ales al părților civile și, av., din cadrul Baroului A, cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.

Reprezentantul Parchetului, solicită în temeiul art.385/15 pct.2 lit.a pr.pen. admiterea recursului pentru motivul de casare prev.de art.385/9 pct.14 pr.pen. casarea decizie penale recurate și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Astfel, apreciază hotărârea instanței de apel ca fiind netemeinică iar pedeapsa aplicată inculpatului de către prima instanță este justificată. Instanța de fond a avut în vedere împrejurarea că inculpatul, prin funcția pe care a îndeplinit-o anterior, avea ca și obligații de serviciu chiar și intervenția în cazul producerii unor accidente de circulație pentru descarcerarea victimelor și acordarea primului ajutor. Consideră că faptele inculpatului raportat la funcția îndeplinită, la valoarea ridicată a alcoolemiei, la consecințele produse, respectiv decesul unui copil, conduita inculpatului după comiterea faptei, prezintă un pericol social deosebit care să justifice aplicarea unor asemenea pedepse precum cele aplicate de instanța de fond. apreciază că pedeapsa cât și modalitatea de individualizare este de natură să asigure scopul sancționator al pedepsei dar și cel preventiv iar la aplicarea lor, prima instanță a ținut cont de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, că a despăgubit parțial părinții victimei. Având în vedere aceste aspecte, consideră că nu se impunea reducerea pedepselor aplicate inculpatului de către instanța de apel care de altfel a dat dovadă de clemență și a dispus suspendarea condiționată a executării acesteia sub supraveghere în mod nejustificat. Referitor la recursul părților civile, solicită admiterea lui care vizează latura penală a cauzei.

Apărătorul părților civile și, solicită, în principal, admiterea recursului, casarea deciziei atacate în baza art.385/9 alin.1 pct.14 pr.pen. și menținerea hotărârii primei instanțe conform art.385/15 pct.2 lit.a pr.pen. iarîn subsidiar, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen. admiterea recursului, casarea deciziei atacate și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă corect individualizată, în limitele prevăzute de lege iar în ceea ce privește modalitatea de executare, consideră că doar executarea în regim de detenție se poate atinge scopul pedepsei aplicate. Astfel, instanța de apel când a stabilit pedeapsa pentru ucidere din culpă, în mod greșit a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și nu a ținut seama de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta. Consideră că reținerea art.74 alin.1 lit.b penal este de-a dreptul revoltătoare în condițiile în care inculpatul, deși a văzut victima căzută la pământ, a fugit de la locul accidentului fără măcar a coborî din autoturism. Apreciază că nici circumstanța atenuantă prev.de art.74 alin.1 lit.a penal nu trebuia reținută deoarece inculpatul, în același an, s-a făcut vinovat de producerea unui eveniment rutier care a avut ca urmare doar pagube materiale dar s-a produs datorită nerespectării regulilor de circulație. Mai mult, se poate observa că din înscrisul de la fila 58 din dosarul de urmărire penală, inculpatul a fost sancționat disciplinar deoarece s-a prezentat la serviciu în timpul programului sub influența băuturilor alcoolice. Consideră că și în situația în care s-ar fi reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, instanța de apel nu putea coborî pedeapsa până la trei ani deoarece în cauză este aplicabil alin.2 al art.76 penal. Deși inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev.de art.178 penal în varianta agravată a infracțiunii prev.la alin.3, potrivit Deciziei I/2007 pronunțată de ÎC. în recurs în interesul legii, devine o infracțiune complexă în care este absorbită infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. În speță, săvârșirea unei infracțiuni cu intenție a avut ca urmare moartea minorului, fapt ce impunea aplicarea alin.2 al art.76 astfel că pedeapsa aplicată nu putea fi scăzută sub minimul special mai mult de o treime din acesta. De asemenea, trebuie ținut seama și de faptul că pe parcursul aceleiași zile, inculpatul a condus de mai multe ori autoturismul prin oraș, aflându-se în stare de ebrietate. Un alt aspect care nu trebuie neglijat este gradul extrem de ridicat al alcoolemiei, aproape de comă alcoolică. Achitarea sumei de 1200 euro familiei victimei și nicidecum suma de 12.000 euro cum apare eronat în decizia de apel, nu poate fi considerată un ajutor dat familiei victimei. Greșit instanța de apel a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante având în vedere că inculpatul a ocupat anterior un post ce implica un grad de responsabilitate iar prin pregătirea sa profesională a înțeles caracterul grav al urmărilor produse prin infracțiune. Dimpotrivă, apreciază că aceste aspecte imprimă faptei un caracter deosebit de grav, inculpatul dând dovadă de iresponsabilitate și nepăsare din moment ce, prin prisma locului de muncă și al pregătirii, a avut ca obligație de serviciu intervenția în cazul producerii accidentului de circulație. Inculpatul era cel mai în măsură să cunoască consecințele conducerii sub influența băuturilor alcoolice și ale părăsirii locului accidentului însă le-a neglijat cu bună știință neacordând nici măcar primul ajutor victimei. Referitor la recursul Parchetului, solicită admiterea lui.

Apărătorul inculpatului, solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de instanța de apel, apreciind că apar ca nefondate criticile aduse. Critică susținerea parchetului și a apărătorul părților civile referitoare la art.72 penal, apreciind că s-a avut în vedere persoana inculpatului, faptul că acesta are o poziție în societate, nu are antecedente penale, atitudinea inculpatului raportat la faptă, atitudinea de recunoaștere precum și obligarea la restituirea prejudiciului. Inculpatul a arătat instanței că a înțeles fapta săvârșită ținând cont și de faptul că nici măcar nu a mai declarat recurs. Inculpatul a considerat că este justificat acel termen de încercare de 6 ani și că-și va respecta obligațiile instituite în sarcina sa. S-a considerat atât de parchet cât și de apărătorul părților civile că nivelul de pregătire al inculpatului nu ar fi trebuit să constituie circumstanță atenuantă ci agravantă, însă, menționează că ceea ce s-a întâmplat este o nenorocire și pentru inculpat. Acesta, după producerea accidentului a fost internat la secția de psihiatrie fiind marcat profund de cele întâmplate. Consideră că modalitatea de executare, respectiv suspendare sub supraveghere, este corectă. Susținerea părților civile că inculpatul a părăsit locul accidentului este total nejustificată atâta timp cât acesta a fost trimis în judecată pentru această infracțiune. Cu onorar din.

Apărătorul părților civile și, arată că nu a susținut că părăsirea locului accidentului ar trebui să constituie o circumstanță agravantă ci doar că nu poate constitui o circumstanță atenuantă.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă mult fapta comisă achiesând concluziilor puse de apărătorul său.

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată că în temeiul art. 379 pct.2 lit.a pr.pen. Tribunalul Maramureș prin decizia penală nr.193 din 13 noiembrie 2009 admis apelul declarat de apelantul-inculpat, împotriva sentinței penale nr. 1192/19.06.2009 a Judecătoriei Baia Mare, pe care a desființat-o în parte, numai în ceea ce privește soluționarea laturii penale a cauzei și judecând:

a redus pedepsele aplicate inculpatului, după cum urmează:

- de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin.2,3 pen. cu aplicarea art. 74 lit.a,b,c pen. raportat la art. 76 lit.c pen.;

- de la 3 ani închisoare la 1 an și 6 luni închisoare, pt. săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 74 lit.a și c pen. raportat la art. 76 lit.d pen.

În temeiul art. 33 lit.a pen. raportat la art. 34 lit.b pen. s-au contopit pedepsele stabilite prin prezenta decizie și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de3 ani închisoare.

În temeiul art. 86¹.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș, conform programului întocmit de acest serviciu;

b) va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;

d) va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86³alin.3 lit.e pen. s-a impus inculpatului să respecte, pe durata termenului de încercare, obligația de a nu conduce nici un vehicul.

Conform art. 86³alin.4 pen. supravegherea respectării măsurilor și obligației impuse inculpatului se va exercita de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

În temeiul art. 71 alin.1 pen. s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit.a teza a II-a pen. iar în baza art. 71 alin.5 pen. s-a suspendat executarea acestei pedepse accesorii pe durata termenului de încercare stabilit.

Conform art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 88.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării preventive a acestuia, de la data de 21.10.2008 și până la data de 21.11.2008.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

Conform art. 192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, din care, 200 RON onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondurile Ministerului Justiției către d-na av..

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut în fapt următoarele:

Prin sentința penală nr. 1192/19.06.2009 a Judecătoriei Baia Marea fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 178 alin.2,3 pen. și de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002. În temeiul art. 33 lit.a pen. raportat la art. 34 lit.b pen. pedepsele stabilite au fost contopite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, fiindu-i interzis și dreptul prev.de art. 64 lit.a teza a II-a pen. În baza art.88.pen. instanța a dispus scăderea din durata pedepsei aplicate a perioadei reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la data de 21.10.2008 și până la data de 21.11.2008.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la plata către părțile civile - și a sumei de 10.000 euro, în echivalent în RON la data plății, reprezentând despăgubiri pentru daune morale, constatând că inculpatul a achitat anterior suma de 1.200 euro, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale. De asemenea, inculpatul a fost obligat la plata către Spitalul Județean de Urgență BMa sumei de 2.933,91 RON, reprezentând contravaloarea asistenței medicale acordată victimei.

Instanța de fond a reținut în baza probatoriului administrat că inculpatul, la data de 21.10.2008, a consumat între orele 11⁰⁰-14⁰⁰4 sticle cu bere într-un bar situat pe str. - - din B M, după care, s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford, cu număr de înmatriculare B-70-, pe care l-a condus pe drumurile publice din municipiul B M, până la locuința unui coleg de serviciu, unde a mai consumat o sticlă de bere și apoi, până la locul de muncă.

În jurul orelor 16⁰⁰, deplasându-se spre domiciliu, inculpatul a ajuns pe str. - și, din cauza stării avansate de ebrietate, l-a acroșat pe minorul, în vârstă de 12 ani, pe care l-a proiectat într-un gard de beton. de strigătele trecătorilor, inculpatul a oprit autoturismul și deși a observat că a accidentat o persoană, a părăsit în grabă locul faptei, deplasându-se pe str. - din B M, unde a abandonat autoturismul.

După depistarea inculpatului de către organele de poliție, acestuia i-au fost recoltate probe biologice, stabilindu-se că avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,60 gr.%o la ora 18²⁰și respectiv, 2,50 gr.%o la ora 19²⁰.

În urma accidentului comis de inculpat, victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, fracturi craniene, otoragie masivă și alte leziuni grave, care au condus la decesul acestuia, survenit la data de 25.10.2008.

În raport de situația de fapt expusă, instanța de fond a reținut că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prev.de art. 178 alin.2, 3.pen. și de părăsire a locului accidentului fără încuviințarea poliției, prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002, ambele cu aplicarea art. 33 lit.a pen.

S-a reținut că inculpatul a încălcat prevederile art. 100 din Regulamentul de aplicare a legii privind circulația pe drumurile publice, precum și dispozițiile art. 35 alin.1 din OUG 195/2002, culpa sa în producerea accidentului fiind exclusivă.

În consecință, având în vedere lipsa antecedentelor penale, pericolul social ridicat al faptelor care au avut ca urmare decesul unui minor, gradul extrem de ridicat al alcoolemiei testate, comportamentul inculpatului după comiterea accidentului de circulație, respectiv părăsirea locului faptei, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, instanța de fond l-a condamnat pe acesta la pedepsele de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 178 alin.2, 3.pen. și respectiv, de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002.

La individualizarea judiciară a pedepselor stabilite, prima instanță a mai reținut împrejurarea că inculpatul, prin funcția pe care a îndeplinit-o anterior, a avut ca obligații de serviciu chiar intervenția în cazul producerii unor accidente de circulație, pentru descarcerarea victimelor și acordarea primului ajutor, fiind astfel cel mai avizat în ceea ce privește importanța normelor sociale care reglementează circulația pe drumurile publice și consecințele nefaste care pot să apară în situația consumului de alcool, al conducerii cu viteză excesivă și al părăsirii locului accidentului.

Instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului reclamă din partea justiției aplicarea unei represiuni penale ferme, de natură să atenționeze pe toți destinatarii legii penale asupra pericolului social extrem de ridicat al unor astfel de infracțiuni, cu un serios impact în comunitatea locală, în legătură cu care nu trebuie să se lase impresia că nu sunt pedepsite pe măsură.

Constatând că infracțiunile au fost comise de inculpat în concurs real, instanța de fond a contopit pedepsele stabilite și a dispus executarea celei mai grea dintre acestea, de 5 ani închisoare, în regim privativ de libertate.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanță a reținut că inculpatul a achitat părților civile suma de 1.200 euro, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale și a apreciat că suma de 10.000 euro constituie o reparație justă și echitabilă pentru daunele morale provocate.

Împotriva sentinței penale nr.1192/19.06.2009 a Judecătoriei Baia Marea declarat apel inculpatul, solicitând desființarea acesteia și, în urma reevaluării ansamblului probator, reducerea pedepselor ce i-au fost aplicate și reindividualizarea modului de executare a acestora.

Examinând apelul declarat prin prisma motivelor invocate și a actelor și materialului din dosarul cauzei, tribunalul reține următoarele:

În raport de probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt conformă cu realitatea și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză, inculpatul recunoscând de altfel, săvârșirea infracțiunilor de care este acuzat.

Astfel, din probele administrate a rezultat că inculpatul, șef gardă intervenție la Departamentul de Pompieri B M, din cadrul M, s-a deplasat la data de 21.10.2008 în jurul orelor 11⁰⁰la un bar situat pe str. - din BMu nde a consumat patru sticle cu bere, până în jurul orelor 14⁰⁰, după care a mai consumat o sticlă de bere la locuința unui coleg de serviciu.

In jurul orelor 16²⁰, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford, cu număr de înmatriculare B-70-, pe care l-a condus pe str. - din B M, dinspre intersecție cu str. -, spre cea cu str. -, iar când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. 16, l-a acroșat cu oglinda pe minorul, în vârstă de 12 ani, care se deplasa pe acostament împreună cu mai mulți prieteni. In urma acroșării victimei, aceasta a fost preluată pe autoturismului și proiectată într-un gard de beton de la marginea drumului.

Deși a observat că a accidentat o persoană, inculpatul, după ce inițial a oprit și s-a uitat în oglinda retrovizoare, a părăsit în grabă locul și a abandonat autoturismul pe str. - din B M, deplasându-se apoi la domiciliu.

Ulterior, s-a reușit identificarea inculpatului de către organele de poliție și, în urma recoltării de probe biologice, s-a constatat că acesta avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,60 gr.%o la ora 18²⁰și respectiv, de 2,50 gr.%o la ora 19²⁰, aceste date coroborându-se cu valoarea de 1,41 mg/l alcool pur în aerul expirat, înregistrată prin testarea cu aparatul alcooltest a inculpatului la ora 17³¹, la aproximativ o oră după producerea accidentului.

În urma accidentului, victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, fracturi craniene, otoragie masivă și alte leziuni grave care au condus la decesul acesteia la data de 25.10.2008.

În raport de aceste aspecte, în mod corect, instanța de fond a reținut că faptele inculpatului, constând în aceea că la data de 21.10.2008, deși avea în sânge o îmbibație alcoolică mai M de 0,80 gr.%o a condus pe drumurile publice din BMa utoturismul marca Ford, cu număr de înmatriculare B-70- și a provocat un accident de circulație soldat cu decesul victimei, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă prev.de art. 178 alin.2,3 pen. și respectiv, de părăsire a locului accidentului, prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 republicată.

Cu toate acestea, tribunalul a apreciat că instanța de fond nu a procedat la o individualizare judicioasă a pedepselor aplicate, persoana inculpatului și conduita sa pe parcursul procesului justificând reținerea unor circumstanțe atenuante.

În consecință, în temeiul art. 379 pct.2 lit.a pr.pen. tribunalul a admis apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr. 1192/19.06.2009 a Judecătoriei Baia Mare, pe care a desființat-o în parte, numai în ceea ce privește soluționarea laturii penale a cauzei, respectiv a individualizării pedepselor aplicate și a modului de executare a acestora.

Astfel, în considerarea dispozițiilor art. 72.pen. având în vedere faptul că inculpatul a ocupat anterior un post ce implica un grad ridicat de responsabilitate, nu a avut abateri, nu are antecedente penale, a recuperat în parte prejudiciul cauzat și a recunoscut comiterea infracțiunilor, tribunalul a reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante prev.de art. 74 lit.a, b, c pen. și, în raport de dispozițiile art. 76 lit.c, d pen. a redus pedepsele aplicate acestuia, de la 5 ani închisoare, la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 178 alin.2,3 pen. și de la 3 ani închisoare la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 republicată, apreciind că acestea corespund scopului și funcțiilor prev.de art. 52.pen.

Instanța a avut în vedere că deși infracțiunile de care se face vinovat prezintă un caracter grav, scopul pedepselor aplicate, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, precum și funcțiile de represiune și reeducare pot fi realizate prin stabilirea unor pedepse într-un cuantum mai redus, în raport de nivelul de instruire al inculpatului și de conduita sa anterioară.

În temeiul art. 33 lit.a pen. rap.la art. 34 lit.b pen. constatând că faptele au fost comise în concurs real, tribunalul a contopit pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În ceea ce privește individualizarea modului de executare a pedepsei, având în vedere lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră și de regret pe parcursul procesului, dar și faptul că inculpatul, prin pregătirea sa profesională a înțeles caracterul grav al urmărilor produse prin infracțiunile săvârșite, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi realizat chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate.

În temeiul art. 86¹.pen. tribunalul a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 6 ani, stabilind ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș, conform programului întocmit de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 86³alin.3 lit.e pen. tribunalul a impus inculpatului să respecte, pe durata termenului de încercare, obligația de a nu conduce nici un vehicul.

Conform art. 86³alin.4 pen. supravegherea respectării măsurilor și obligației impuse inculpatului se va exercita de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Maramureș.

Conform art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 88.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada reținerii și arestării preventive a acestuia, de la data de 21.10.2008 și până la data de 21.11.2008.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței ca fiind legale și temeinice.

Conform art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, din care, 200 RON onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondurile Ministerului Justiției către d-na av..

Împotriva acestei decizii au formulat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și de părțile civile și -.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureșa solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

S-a arătat că hotărârea instanței de apel este netemeinică și pedepsele aplicate de prima instanță se justifică deoarece aceasta aținut seama de împrejurarea că inculpatul, prin funcția pe care îndeplinit-o anterior avea ca și obligații deserviciu chiar și intervenția în cazul producerii unor accidente de circulație pentru descarcerarea victimelor și acordarea primului ajutor, astfel că era avizat în ce privește importanța normelor sociale care reglementează circulația pe drumurile publice și a consecințelor nefaste pe care consumul de alcool urmat de conducerea unui autovehicul, viteza excesivă și părăsirea locului accidentului le pot avea. Instanța de fond avut în vedere și faptul că fenomenul conducerii de autovehicule cu alcoolemie peste limita legală este în creștere și constituie cauza principală a producerii de accidente.

Faptele inculpatului raportat la valoarea ridicată a alcoolemiei, consecințele produse constând în decesul unui copil de 12 ani, funcția avută de inculpat, conduita acestuia după comiterea faptei, prezintă un grad ridicat de pericol social, care justifică aplicarea unei pedepse precum cea aplicată de instanța de fond.

Părțile civile și - au arătat că recursul lor vizează latura penală a cauzei, deoarece consideră că pedeapsa aplicată de instanța de apel inculpatului și modalitatea de executare sunt greșite raportat la gravitatea faptei comise și la materialul probator administrat în cauză.

În ședința publică din data de 19 ianuarie 2010 au solicitat,în principal, admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea hotărârii primei instanțe, iar în subsidiar condamnarea inculpatului la o pedeapsă corect individualizată, în limitele prevăzute de lege cu executare în regim de detenție. Consideră că greșit a reținut instanța de apel circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și nu a ținut seama de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta. Inculpatul, deși a văzut victima căzută la pământ, a fugit de la locul accidentului fără măcar a coborî din autoturism și în același an s-a făcut vinovat de producerea unui eveniment rutier care a avut ca urmare doar pagube materiale dar s-a produs datorită nerespectării regulilor de circulație. Inculpatul a fost sancționat disciplinar deoarece s-a prezentat la serviciu în timpul programului sub influența băuturilor alcoolice. Consideră că și în situația în care s-ar fi reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, instanța de apel nu putea coborî pedeapsa până la trei ani deoarece în cauză este aplicabil alin.2 al art.76 penal, infracțiunea prev.de art.178 alin.3 penal fiind una complexă în care este absorbită infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. De asemenea, pe parcursul aceleiași zile, inculpatul a condus de mai multe ori autoturismul prin oraș, aflându-se în stare de ebrietate, iar gradul de alcoolemie a fost extrem de ridicat, aproape de comă alcoolică. Achitarea sumei de 1200 euro familiei victimei nu poate fi considerată un ajutor dat familiei victimei. Inculpatul a ocupat anterior un post ce implica un grad de responsabilitate iar prin pregătirea sa profesională a înțeles caracterul grav al urmărilor produse prin infracțiune. Dimpotrivă, apreciază că aceste aspecte imprimă faptei un caracter deosebit de grav, inculpatul dând dovadă de iresponsabilitate și nepăsare din moment ce, prin prisma locului de muncă și al pregătirii, a avut ca obligație de serviciu intervenția în cazul producerii accidentului de circulație. Inculpatul era cel mai în măsură să cunoască consecințele conducerii sub influența băuturilor alcoolice și ale părăsirii locului accidentului însă le-a neglijat cu bună știință neacordând nici măcar primul ajutor victimei.

Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform art.385¹⁴pr.penală, curtea constată că recursurile sunt fondate și le va admite pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Astfel, se instanța de fond și cea de apel au reținut o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate în cauză și de altfel necontestată de inculpat.

A rezultat din ansamblul probator că la data de 21.10.2008 inculpatul a consumat patru sticle cu bere, până în jurul orelor 14⁰⁰, după care a mai consumat o sticlă de bere la locuința unui coleg de serviciu.

In jurul orelor 16²⁰, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford, cu număr de înmatriculare B-70-, pe care l-a condus pe str. - din B M, dinspre intersecție cu str. -, spre cea cu str. -, iar când a ajuns în dreptul imobilului cu nr. 16, l-a acroșat cu oglinda pe minorul, în vârstă de 12 ani, care se deplasa pe acostament împreună cu mai mulți prieteni, victima fiind preluată pe autoturismului și proiectată într-un gard de beton de la marginea drumului.

Identificarea inculpatului s-a realizat de către organele de poliție la circa o oră de la producerea accidentului și, în urma recoltării de probe biologice, s-a constatat că acesta avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,60 gr.%o la ora 18²⁰și respectiv, de 2,50 gr.%o la ora 19²⁰, aceste date coroborându-se cu valoarea de 1,41 mg/l alcool pur în aerul expirat, înregistrată prin testarea cu aparatul alcooltest a inculpatului la ora 17³¹, la ora depistării sale.

În urma accidentului, victima a suferit un traumatism cranio-cerebral, fracturi craniene, otoragie masivă și alte leziuni grave care au condus la decesul acesteia la data de 25.10.2008.

Instanța de apel a procedat la o greșită individualizare a pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de executare a acesteia, raportat la circumstanțele concrete de comitere a faptelor.

Raportat la gradul de pericolul social concret al faptelor, care este unul foarte ridicat, având ca urmare decesul unui minor, față de nivelul extrem de ridicat al alcoolemiei, ținând seama de comportamentul inculpatului după comiterea accidentului de circulație, respectiv părăsirea locului faptei, precum și de atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, curtea constată că instanța de fond a aplicat pedepse adecvate inculpatului.

Nu se poate omite nici împrejurarea că inculpatul, prin funcția pe care a îndeplinit-o anterior, a avut ca obligații de serviciu chiar intervenția în cazul producerii unor accidente de circulație, pentru descarcerarea victimelor și acordarea primului ajutor, fiind astfel avizat asupra importanței normelor sociale care reglementează circulația pe drumurile publice și a consecințelor nefaste ale consumului de alcool, conducerii cu viteză excesivă și părăsirii locului accidentului, norme pe care cu bună știință le-a încălcat, neacordând nici măcar primul ajutor victimei

Curtea constată că faptele inculpatului reclamă aplicarea unei pedepse de natură să asigure prevenția specială și general, să atragă atenția asupra pericolului social extrem de ridicat al unor astfel de infracțiuni, comise pe fondul consumului exagerat de alcool, consum voluntar, conștient, intenționat.

Nu se impune reținerea de circumstanțe atenuate în favoarea inculpatului, deoarece pe de o parte reținerea acestora este facultativă, iar pe de altă parte, în circumstanțele concrete ale cauzei, se constată că inculpatul nu se află la prima abatere pe fond de consum de alcool, chiar dacă aceasta nu a intrat în sfera penalului, fiind sancționat în data de 6.10.2005 cu avertisment pentru prezentarea la program sub influența băuturilor alcoolice, iar în data de 25.04.2005 a fost sancționat cu mustrare pentru nerespectarea unor ordine.

Împrejurările că inculpatul nu posedă antecedente penale și că a recuperat o parte din prejudiciu au fost luate în considerare de instanța de fond, care a aplicat inculpatului pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea de ucidere din culpă, în condițiile în care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 5 la 15 ani, instanța neavând obligația de a reține împrejurările arătate ca și circumstanțe atenuante, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Este adevărat că în practică instanțele au optat pentru pedepse cu suspendarea condiționată a executării acestora, însă pentru infracțiuni de ucidere din culpă care nu erau comise în forma agravată de la alin.3.

Într-o decizie recenta a Curții de Apel Cluj, dosar nr-, pentru infracțiunea de ucidere din culpă în forma reglementată de art.178 alin.3 penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare cu executare în detenție, și în acest caz inculpatul aflându-se la prima confruntare cu legea penală.

Pentru toate considerentele prezentate curtea urmează ca în baza art. 385¹⁵pct.2 lit.a proc.pen. să admită recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și de părțile civile și -, domiciliați în comuna, sat nr.1, jud.M, împotriva deciziei penale nr.193/A din 13.11.2009 a Tribunalului Maramureș, pe care o va casa în întregime și va menține sentința penală nr.1192 din 19 iunie 2009 Judecătoriei Baia Mare.

În baza art.189 proc.pen. se va stabili suma de 200 lei ca onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, sumă ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

În baza art.192 alin.3 proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵pct.2 lit.a proc.pen. admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și de părțile civile și -, domiciliați în comuna, sat nr.1, jud.M, împotriva deciziei penale nr.193/A din 13.11.2009 a Tribunalului Maramureș, pe care o casează în întregime și menține sentința penală nr.1192 din 19 iunie 2009 Judecătoriei Baia Mare.

În baza art.189 proc.pen. stabilește suma de 200 lei ca onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, sumă ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

În baza art.192 alin.3 proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs, rămân în sarcina acestuia.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

Aflată în CS, semnează

președinte complet

Red./

27.01.2010 - 9 ex.

Jud.fond.

Jud.apel:;

Președinte:Livia Mango
Judecători:Livia Mango, Monica Rodina Ana Covrig

Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 35/2010. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 35/2010. Curtea de Apel Cluj