Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 56/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 56/R/2008
Ședința publică din 24 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: Valentin Chitidean, Săndel Macavei Monica Șortan
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentată prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de părțile vătămate, și împotriva deciziei penale nr. 318/A/15.10.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, cauza privind pe inculpatul trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar și apărătorul ales al părților civile, și, av., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind părților civile, și și garanții SC Reasigurare Astra SA - Sucursala C și SC Românească SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța constată închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Apărătorul părților civile, și învederează instanței că s-a declarat recurs în cauză întrucât părțile civile sunt nemulțumite de faptul că atât instanța de fond cât și cea de apel nu au soluționat toate cererile formulate, respectiv cele referitoare la modul de calculare gradului de vinovăție a inculpatului. În acest sens, consideră că instanța de fond a reținut incorect o culpă comună egală, raportat la expertiza tehnică întocmită, care menționează că, culpa comiterii accidentului este comună. Apreciază că, culpa producerii accidentului aparține în proporție de 100% inculpatului, care nu și-a verificat starea tehnică a mașinii, a intrat pe contrasens și a produs accidentul, astfel că în mod greșit, în opinia sa, s-a considerat că, culpa este egală.
Referitor la latura civilă, solicită a se constata că sumele acordate părților vătămate sunt prea mici în raport cu suferința acestora, care au pierdut un membru al familiei. Fără cheltuieli judiciare în recurs.
Apărătorul inculpatului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză. Dată fiind poziția inculpatului, care nu a declarat apel sau recurs, apreciază că instanța de fond a individualizat corect pedeapsa aplicată acestuia, sentința penală fiind menținută și de către instanța de apel. În opinia sa, culpa inculpatului este mult mai mică decât cea reținută, deoarece cel care a determinat producerea evenimentului a fost victima, care circula în stare de ebrietate, a intrat în depășirea unei căruțe, pe care a agățat-o, s-a dezechilibrat și astfel a intrat în fața inculpatului. În aceste condiții apreciază că inculpatul a avut o conduită normală, respectiv că văzând victima pe partea sa a carosabilului a dorit să evite accidentului, trecând pe cealaltă, însă și partea vătămată a procedat ca atare astfel că s-a ajuns la comiterea incidentului. Consideră că inculpatul a avut un comportament normal când a încercat să evite accidentul, singura culpă a acestuia fiind aceea că nu și-a păstrat direcția de mers.
Constată că instanța de fond a reținut că inculpatul ar fi putut evita accidentul oprind, însă solicită a se avea în vedere că inculpatul a încercat să oprească, existând și urme în acest sens. Mai mult, căruțașul și martorul susțin poziția inculpatului, rezultând astfel că vinovăția inculpatului este mai redusă.
Pe latură civilă, constată că s-a reținut și situația părților vătămate, care sunt oameni maturi și că era oarecum rândul victimei să primească suport din partea acestora și apreciază că daunele morale acordate sunt rezonabile, pentru că s-a reținut culpă comună și raportat și la starea de fapt și de ebrietate a victimei.
Reprezentantul Parchetului, având în vedere probele administrate în cauză constată că în data de 27 iunie 2005 inculpatul a cauzat, din culpa sa și a victimei, un accident de circulație, în urma căruia a rezultat decesul victimei. Apreciind că hotărârea atacată este legală și temeinică, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea acesteia.
Apărătorul inculpatului solicită a se avea în vedere că din expertiza tehnică întocmită în cauză nu rezultă că accidentul s-ar fi produs datorită unei defecțiuni tehnice a mașinii.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă comiterea faptei și că a făcut tot posibilului pentru a evita accidentul. De asemenea, învederează faptul că în mașina sa se mai aflau patru persoane, iar când a intrat partea vătămată pe sensul său de mers, la o distanță de aproximativ 100, a încercat să-l evite și să frâneze.
CURTEA
Prin sentința penală nr.568 din 28.05.2007, Judecătoria Gherlaa dispus în temeiul art.178 al.1 și 2 cu art.74 alin.1, lit.a și c rap. la art.76 lit.d penal condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infractiunii de ucidere din culpă.
În conf. cu art.81 și art.82 penal, s-a dispus suspendarea conditionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.
În temeiul art.359 pr.penaIă, s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.71 rap. la art.64 penal s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a-b penal, iar în baza art.71 alin.5 penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii aplicate prin prezenta sentință penală.
In temeiul art.346 rap. la art.14 pr.penaIă, art.998 - 999 civil, s-a admis în parte acțiunea civilă promovată de părțile civile, cu. în C-N,-,.25, jud.C,. în C-N,--20,.2, jud.C și cu. în C-N,-,.II,.IV,.25, jud.C și, în consecință, a fost obligat inculpatul să achite acestora despăgubiri materiale în sumă totală de 2500 RON, respectiv daune morale în sumă de 12.500 RON, fiecăreia.
În temeiul art.346 rap. la art.14 și 15 pr.penaIă, art.998-999 civ. s-au respins ca tardive acțiunile civile promovate de părțile civile Spitalul Clinic de Recuperare, cu sediul în C-N,--50, jud.C și Spitalul Clunic Județean de Urgență C, cu sediul în C-N,--5, jud.
S-a constatat că Românească "" Suc. C, cu sediul în C-N,--22, jud.C, are calitatea de asigurător de răspundere civilă.
În temeiul art.191, alin.1 pr.penaIă, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 280 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul art.193 alin.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul să plătească părților civile, și, suma totală de 575 RON cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de prezentul proces penal.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că acest inculpat la data de 27.06.2005, prin nerespectarea disp.art.41 al.1 OUG nr.195/2002 și art.124 din Regulamentul de aplicare a ordonanței aprobat prin HG nr.85/2003, din culpa sa și a victimei, a cauzat un accident de circulație, soldat cu moartea victimei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel asigurătorul ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ și părțile civile,. Asigurătorul s-a declarat nemulțumit de soluția primei instanțe pentru că a primit acea calitate, deși victima nu avea autoturismul asigurat prin societatea respectivă și astfel nu s-ar justifica acele despăgubiri bănești pe care le are de suportat.
În apelul părților civile s-a menționat că instanța de fond a greșit pentru că a stabilit o culpă de 50% pentru victimă în producerea accidentului, pentru că daunele morale acordate sunt reduse față de suferința psihică avută în urma decesului respectiv și pentru că, la cheltuielile stabilite în sarcina inculpatului, nu s-au calculat dobânzile legale cerute încă de la data constituirii de păți civile.
Prin decizia penală nr.318 din 15 octombrie 2007 a Tribunalului Clujs -a respins ca nefondat apelul declarat de asigurătorul ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ
În temeiul art.379 pc.2 lit.a pr.pen. s-a admis apelul declarat împotriva aceleiași sentințe penale de către părțile civile, și, desființând sentința apelată numai cu privire la neacordarea de către instanța de fond a dobânzilor legale la daunele materiale la care a fost obligat inculpatul.
cauza, în aceste limite, tribunalul l-a obligat pe inculpatul să plătească către părțile civile, și, la suma de 2.500 RON, acordată cu titlu de daune materiale, dobânda legală de la data pronunțării sentinței apelate - 28.05.2007 până la achitarea integrală a sumei.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Potrivit art.189 pr.pen. onorariul avocațial din oficiu, av. în sumă de 100 lei s-a suportat de la.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a apreciat că apelul asigurătorului este nefondat, iar apelul părților civile este fondat numai sub aspectul neacordării dobânzilor legale la daunele materiale la care inculpatul a fost obligat.
Astfel, în temeiul art.379 pc.1 lit.b pr.pen. apelul declarat de ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ Baf ost respins, ca nefondat. În temeiul art.379 pc.2 lit.a pr.pen. au fost admise apelurile părților civile, și și s-a dispus desființarea sentinței apelate numai cu privire la neacordarea de către instanța de fond a dobânzilor legale la daunele materiale la care a fost obligat inculpatul.
În legătură cu susținerile asigurătorului în sensul că nu ar avea aceea calitate, în mod corect prima instanță a dispus introducerea în cauză a acestei societăți în calitate de asigurător de răspundere civilă, pe baza poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto depusă în probațiune la fila 91 din dosar și cu acordul părților. Ca atare, apelul pe această latură este nefondat.
În mod corect, detaliat, instanța de fond a analizat probele administrate în cauză, concluzionând că acest inculpat a nesocotit prev.art.35 din OUG nr.195/2002, care se referă la faptul că participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private. In mod corect s-a stabilit o culpă comună, respectiv de 50%, a inculpatului și victimei deopotrivă în producerea accidentului, procent de care s-a ținut seama în stabilirea cuantumului despăgubiri lor materiale și morale.
La stabilirea sumelor cu titlu de daune morale s-a avut în vedere suferința membrilor familiei victimei, neputându-se stabili dacă soția supraviețuitoare ori fiicele defunctului au avut o suferință mai mare, cert fiind faptul că dispariția tatălui, respectiva soțului, le-a afectat profund, iar acordarea daunelor morale vine ca o reparație, însă strict pecuniară, pentru pierderea pricinuită. În mod just, instanța de fond a stabilit, în funcție și de culpa fiecărei părți, sumele acordate cu acel titlu, nejustificându-se majorarea cerută în apel. La fel, pornind de la probele din dosar, fiind vorba de acte și scripte depuse, s-au stabilit și sumele cu titlu de daune materiale.
Singura "scăpare" a instanței de fond se referă la faptul că atunci când aceste părți vătămate s-au constituit părți civile au indicat ca pretenții bănești și dobânzile legale care curg alături de despăgubirile materiale, aspect față de care prima instanță a omis să se pronunțe. Ca atare, aceste sume de bani se justifică și numai sub acest aspect s-a admis apelul părților civile.
Împotriva deciziei menționate au declarat recurs părțile vătămate, și.
În susținerea orală a recursului, decizia a fost criticată pe motiv că nu s-au soluționat toate cererile formulate respectiv cele referitoare la stabilirea gradului de vinovăție a inculpatului; s-a considerat că în mod incorect s-a reținut o culpă comună egală doar pe baza expertizei tehnice întocmite, pe când, în realitate, culpa producerii accidentului aparține în proporție de 100% inculpatului, care nu și-a verificat starea tehnică a mașinii, a intrat pe contrasens și a produs accidentul.
În consecință, s-a cerut reaprecierea gradului de culpă și, drept urmare, majorarea despăgubirilor acordate părților vătămate.
Examinând decizia atacată din perspectiva motivului de recurs invocat, precum și a cazurilor de casare ce pot fi reținute di oficiu de către instanță, Curtea reține următoarele:
Contrar celor susținute de către recurente gradul de culpă al inculpatului și al victimei a fost stabilit de către judecător, nu de către expert prin expertiza efectuată, expertul arătând de altfel (50), că nu poate răspunde la întrebarea care dintre cele două părți se face vinovată de producerea accidentului, menționând că este de datoria organului judiciar să se pronunțe cu privire la vinovăția părților angrenate într-un accident rutier.
În fapt s-a reținut că la data de 27 iunie 2005 în jurul orelor 19,00 în loc. în dreptul imobilului cu nr.148 a avut loc un accident de circulație; din probele administrate rezultat că inculpatul intimat circula cu autoturismul dinspre CNî nspre comuna Vultureni, iar în apropierea imobilului menționat a observat că din sens opus circula o căruță iar în spatele acesteia se afla un biciclist care a depășit căruța și a pierdut controlul bicicletei mergând de pe un sens pe celălalt.
Inculpatul a arătat că l-a văzut de la o distanță de 70-100 m, a încercat să-l evite trecând pe sensul opus, însă ajungând în dreptul biciclistului acesta a virat brusc dreapta intrând în coleziune frontală în inculpatului, drept urmare victima a suferit multiple leziuni în urma cărora a decedat în 8.08.2005.
S-a mai stabilit că victima avea o alcoolemie de 1,80 grame la mie.
Contrar celor susținute de către părțile vătămate recurente, victima a avut o culpă egală în producerea accidentului, culpă constând in faptul că a condus în stare de ebrietate. Mai mult, din declarațiile martorilor oculari (53), (55) și A (49), rezultă că victima în timp ce mergea pe bicicletă consuma Ť. din sticla de 0,5 litri pe care o ținea în mână.
Deși aspectul următor nu poate conduce la majorarea gradului de culpă al victimei în recursul părților vătămate, trebuie menționat că victima conform art.100 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, avea obligația să circule doar pe acostament, iar din actele de la dosar rezultă că drumul județean pe care a avut loc accidentul are acostament.
Datorită comportamentului victimei s-a produs în egală măsură accidentul și nu datorită stării tehnice deficitare a autoturismului inculpatului (66), deoarece virajul brusc efectuat de către victimă direct în mașina inculpatului nu putea fi evitat prin frânare.
Așa fiind, motivul de recurs invocat, de către recurent nu se încadrează in nici unul din cazurile de casare iar la examinarea cauzei nu au fost constatate cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu de către instanță.
Așa fiind în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul părților vătămate.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurentele, și împotriva deciziei penale nr. 318 din 15 octombrie 2007 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe părțile vătămate să plătească în favoarea statului suma de câte 50 lei cheltuieli judiciar.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VC/MR
29.01.08/2 EX.
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Săndel Macavei Monica Șortan
