Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 573/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 573/2009
Sedința publică din 6 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Făt JUDECĂTOR 2: Monica Felicia Farcaș
- - - -JUDECĂTOR 3: Oana
- - - judecător
-grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpatul G și părțile civile și împotriva deciziei penale nr. 200/A/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent G, asistat de avocat, apărător ales și consilier juridic reprezentantul intimatului asigurator SC ROMÂNEASCĂ INSURANCE SA, lipsă fiind restul părților. Se prezintă avocat, apărătorul ales al părților civile și .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care apărătorul ales al inculpatului recurent depune la dosar motive de recurs.
Apărătorul ales al părților civile depune la dosar practică judiciară.
Apărătorul ales al părților civile recurente, apărătorul ales al inculpatului recurent, reprezentantul intimatului asigurator și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al părților civile recurente solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei penale atacate și rejudecând:
- a se majora cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea recurentului de la suma de 10.000 lei la suma de 180.000 lei;
- a se majora cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea recurentului de la suma de 10.000 lei la suma de 120.000 lei. Invocă practică judiciară în materie, depusă în copie la dosar.
Învederează în susținere că suferința cauzată de inculpat părților civile nu poate fi cuantificată, însă daunele acordate în cauză au fost reduse.
Fără cheltuieli judiciare.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând:
- a se dispune achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit. raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală.
Sub aspectul laturii civile a cauzei solicită respingerea pretențiilor civile solicitate de părțile civile.
În subsidiar solicită reținerea circumstanțelor atenuante și a se reduce cuantumul pedepsei sub minimul special, respectiv a se aplica o pedeapsă sub 2 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia.
În susținerea recursului învederează că în mod eronat au reținut instanțele inferioare culpa inculpatului întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă vinovăția acestuia.
Precizează că solicită achitarea inculpatului întrucât în cauză nu s-a dovedit raportul de cauzalitate dintre conduita inculpatului la volan, respectiv depășirea limitei de viteză în zonă și producerea accidentului. Învederează că 5 experți cu concluzionat în cauză că accidentul rutier nu ar fi putut fi evitat nici dacă inculpatul respecta limita de viteză de deplasare în localitate, respectiv 50 km/
Invocă practică judiciară, depusă în copie la dosar.
Referitor la recursurile părților civile solicită a fi respinse acestea ca nefondate. Arată că și inculpatul a suferit traume psihice, infracțiunea pentru care este cercetat fiind o infracțiune din culpă, astfel că nu poate reprezenta un mijloc de îmbogățire.
Fără cheltuieli judiciare.
Consilier juridic, reprezentantul intimatului asigurator SC ROMÂNEASCĂ INSURANCE SA solicită respingerea tuturor recursurilor ca nefondate, atât al inculpatului cât și al părților civile.
Învederează că s-a stabilit prin actele dosarului că victima a traversat în fugă pe șosea, neluându-și nici cea mai mică măsură de asigurare, iar viteza inculpatului de 74 km/ a constituit o cauză favorizantă și nu determinată.
Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului inculpatului și urmare reținerii circumstanțelor atenuante a se reduce cuantumul pedepsie aplicate acestuia. Precizează că în cauză s-a stabilit corect starea de fapt precum și culpa comună a părților.
Cu privire la recursurile părților civile solicită a se respinge acestea ca nefondate.
Avocat, apărătorul ales al părților civile recurente, cu privire la recursul inculpatului solicită fi respins acesta ca nefondat.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt învederează că achiesează la concluziile apărătorului său ales.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față
Prin sentința penală nr.29/2009, Judecătoria Hunedoaraa condamnat pe inculpatul G la:
-2 ani închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 al. 2 Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care a adăugat un interval de timp de 2 ani.
A atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 Cod penal.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza art. 14, 346 Cod proc. penală, rap. la art. 998-999 Cod civil, a obligat pe inculpat la despăgubiri civile după cum urmează:
-către partea civilă suma de 3052,6 lei, daune materiale și 10.000 lei daune morale, respingând restul daunelor morale și materiale solicitate;
-către partea civilă suma de 1997 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale, respingând restul daunelor materiale și morale solicitate.
A constatat că SC Românească Vienna Insurance SA Sucursala H are calitate de asigurator.
În baza art. 193 Cod proc. penală, a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 1300 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 191 Cod proc. penală, a obligat pe inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul este proprietarul autoturismului marca cu nr. de înmatriculare -.
În seara zilei de 29 iunie 2006 în jurul orei 22,00 inculpatul fiind la volanul autoturismului sus menționat s-a deplasat pe DJ 687 din direcția D spre
Ajuns pe raza localității M, în dreptul SC SRL inculpatul a observat în lumina farurilor comutate pe faza de întâlnire, prezența pe partea carosabilă a unei persoane care se angajase în traversarea drumului de l stânga la dreapta față de direcția sa de mers.
În aceste condiții, inculpatul a încercat să evite accidentul printr-o manevră de frânare intensivă.
Cu toate acestea a avut loc impactul cu victima, în urma căruia aceasta a fost preluată pe și proiectată în parbriz după care a căzut pe partea carosabilă.
Ca urmare a traumatismelor suferite, victima identificată ulterior în persoana numitei de 69 de ani a decedat.
de drum pe care a avut loc evenimentul rutier este în aliniament, fără declivități în zonă fiind amplasate indicatoarele "Trecere pentru pietoni" și "Presemnalizare trecere pentru pietoni". Partea carosabilă este acoperită din îmbrăcăminte din asfalt și este mărginită de acostamente.
La data și ora producerii accidentului partea carosabilă era umedă, locul era neiluminat, vizibilitatea era redusă fiind specifică desfășurării traficului pe timp de noapte la lumina farurilor. Potrivit raportului de expertiză criminalistică nr. 209/03.XII.2008 întocmit de B, viteza inițială de deplasare a autoturismului condus de inculpat a fost de circa 74 Km/;
În planul longitudinal al drumului, impactul a avut loc cu circa 8,7 anterior indicatorului cu semnificația "Trecere pentru pietoni" iar în planul tranversal pe sensul de mers D - H, la cca 2 de acostamentul din dreapta.
Din cuprinsul raportului de expertiză sus menționat a reieșit că accidentul rutier putea fi evitat la o viteză de 47 Km/, limită inferioară celei cu care se deplasa autoturismul condus de inculpat.
S-a concluzionat astfel, că inculpatul nu putea evita producerea evenimentului rutier însă putea să-l prevină dacă s-ar fi deplasat cu o viteză adaptată spațiului frontal de vizibilitate conferit de lumina farurilor comutate pe faza de întâlnire.
La rândul său, victima ar fi putut preveni producerea accidentului dacă înaintea pătrunderii pe partea carosabilă s-ar fi asigurat, acordând prioritate de trecere autoturismului condus de inculpat.
Din întreg probatoriul administrat în cauză s-a reținut atât culpa victimei, cât și a inculpatului
S-a apreciat că victima nu a respectat prevederile legale inserate în art. 207 lit. "c" din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 (respectiv hotărârea nr. 85/23.01.2003) potrivit cărora "se interzice pietonilor să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise fără să se asigure".
Și inculpatul a încălcat prevederile art. 154 al.1, art. 155 al.1 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, art. 35 și 48 al.1 din OUG 195/2002 cu modificările și completările aduse prin Hotărârea 85/2003 și OUG 50/15 iunie 2004.
Astfel potrivit art. 154 alin 1 din Hotărârea 85/2002 "conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Art. 155 al.1 din același act normativ stabilește că limita maximă de viteză în localități este de 50 Km/.
Art. 158 al. 1 lit. "m" din Hotărârea 85/2003 prevede că, "conducătorul de vehicul este obligat să reducă viteza dacă prevede un pericol la trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare sau marcaje".
În cazul de față, inculpatul anterior impactului a întâlnit indicatorul "Presemnalizare trecere pentru pietoni" și cum se afla în localitate, în condiții de vizibilitate redusă trebuie să prevadă pericolul reprezentat de trecerea de pietoni care urma și să reducă viteza, chiar mai înainte de declanșarea stării de pericol dată de momentul observării victimei pe carosabil în lumina farurilor.
Pe de altă parte inculpatul care zilnic circula pe ruta H - D și retur, făcând naveta la serviciu, cunoștea faptul că se apropie de o trecere de pietoni și de o stație destinată transportului în comun împrejurări ce trebuie luate în considerare pentru reducerea vitezei.
Apoi, în baza art. 35 din OUG 195/200, "participanții la trafic trebui să aibă un comportament care să asigure fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private".
În baza art. 48 alin. 1 din OUG 195/200 "conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.
Obligația impusă de disp. art. 48 al.1 din OUG 195/2002este una de rezultatși prin urmare nu este suficient a se respecta regimul legal de viteză ori reducerea vitezei, ci pentru respectarea acestora se impune și a se constata circulația în condiții de siguranță, ceea ce presupune lipsa accidentelor.
Astfel fiind, apărările inculpatului potrivit cărora nu există o legătură de cauzalitate între valoarea vitezei de deplasare și impactul care s-ar fi produs și dacă ar fi circulat cu viteză legală ori sub această limită nu au putut fi reținute și nu au fost de natură a-i înlătura vinovăția sub forma culpei și implicit răspunderea penală câtă vreme s-a constatat că la baza producerii accidentului -a situat și conduita sa, nerespectând norme legale menite a determina siguranța pe drumurile publice.
Întrucât expertiza criminalistică efectuată de INEC Baf ost realizată de o instituție superioară Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistică C și a avut în vedere un alt coeficient de aderență în calculul vitezei de deplasare și în plus a ținut cont de viteza de deplasare a pietonului în calculul vitezei la care putea fi evitat accidentul, instanța de fond a apreciat că această expertiză a evaluat în mod complet toate împrejurările ce au concurat la producerea accidentului raportul de expertiză fiind mult mai bine fundamentată științific.
Din aceste motive s-a înlăturat din probațiune raportul de expertiză nr.115/15 iunie 2007 realizat de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice
Apreciind contradictorii și subiective părerile exprimate de experții parte și, instanța de fond nu le-a lua în considerare.
Dat fiind că expertul nu a ținut cont de ansamblul normelor legale încălcate de inculpat, nu a fost reținută nici expertiza întocmită de acesta. Raportat la considerentele expuse anterior, instanța de fond a reținut atât culpa victimei cât și culpa inculpatului în proporție de 50% -50%.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere prev.art.72 Cod penal.
S-a apreciat că în cauză sunt aplicabile prev.art.81, 82 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a constatat că în cursul urmăririi penale partea vătămată - soțul victimei s-a constituit parte civilă cu suma 6105,2 lei daune materiale și cu suma de 120.000 lei daune morale (107 - 108).
Partea vătămată, fiica victimei s-a constituit parte civilă cu suma de 3994,59 lei daune materiale și cu suma de 80.000 lei daune morale (117-119).
În cursul cercetării judecătorești până la citirea actului de sesizare părțile civile și-au majorat cuantumul daunelor morale solicitate, partea civilă solicitând suma de 180.000 lei ( 178), iar partea civilă pretinzând suma de 120.000 lei (179).
Partea civilă a justificat cu facturi fiscale, bonuri fiscale și chitanțe daune materiale în sumă totală de 6.105,2 lei (filele 110 - 115), reprezentând cheltuieli determinate de de înmormântare, parastase, taxe bisericești, articole funerare și cheltuieli comemorative.
Partea civilă a justificat daune materiale în cuantum de 3.994,59 lei, reprezentând contravaloare bilet de avion pe ruta - T și retur, achiziționat pentru a fi prezentă la înmormântarea mamei sale (185 - 187).
Sub aspectul daunelor morale, s-a apreciat că prin pierderea unei ființe apropiate, membru de familie - soție și mamă - părțile civile au suferit o puternică tulburare, suferințe de ordin psihic, o stare de neliniște, de zbucium interior, de zdruncinare a mersului calm și pașnic al vieții sufletești.
La stabilirea cuantumului daunelor materiale și morale s-a ținut cont de culpa victimei (50%) și de necesitatea preîntâmpinării unei îmbogățiri fără just temei.
Așa fiind, în baza art. 14, art. 346.pr.pen. art. 998 - 999.civ. inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile după cum urmează:
-către partea civilă suma de 3052,6 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale.
-către partea civilă suma de 1997 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale.
Ținând cont de faptul că victima a fost soția și respectiv mama părților civile, instanța a apreciat că suma de 10.000 lei acordată fiecărei părți civile cu titlu de daune morale este o sumă rezonabilă menită să le aline cel puțin în parte prejudiciul moral încercat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen motivat părțile vătămate și civile și și inculpatul G.
Părțile vătămate și civile au solicitat sub aspectul laturii penale a se înlătura omisiunea instanței de fond și a se dispune comunicarea hotărârii IPJ H în vederea anulării permisului de conducere deținut de inculpat, iar sub aspectul laturii civile au solicitat stabilirea cuantumului daunelor morale la 180.000 lei pentru partea vătămată și la 120.000 lei pentru partea civilă, susținându-se că acordarea acestor sume cu titlu de daune morale nu sunt exagerate în raport cu suferințele acestora și cu condițiile în care a avut loc evenimentul rutier.
Inculpatul a solicitat achitarea sa conform disp.art.11 pct.2 lit.a comb cu art.10 lit.d cod procedură penală și respingerea pretențiilor civile formulate în cauză întrucât în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă în condițiile în care accidentul de circulație s-a produs exclusiv din vina victimei care a traversat șoseaua prin loc nepermis și fără să se asigure.
Prin decizia penală nr.200/A/24.06.2009 Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondate apelurile părților civile și și al inculpatului G.
Pentru hotărî astfel instanța de apel a reținut:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la fapta reținută în sarcina sa.
A făcut o încadrare juridică legală a faptei.
Din probele administrate a rezultat cu certitudine că accidentul de circulație s-a produs la data de 29 iunie 2006 în jurul orei 22, pe raza localității M cu circa 8,7 anterior indicatorului cu semnificație "Trecere de pietoni".
La data și ora producerii accidentului partea carosabilă era umedă, locul era neiluminat iar vizibilitatea redusă fiind specifică desfășurării traficului pe timp de noapte la lumina farurilor.
Victima a traversat șoseaua prin loc nepermis și fără să se asigure fiind lovită de autoturismul condus de inculpat, care avea o viteză de 74 km/.
În aceste împrejurări, în mod corect instanța de fond a apreciat că inculpatul și victima au avuto culpă comunăîn procent de 50% fiecare, în producerea evenimentului rutier, inculpatul, încălcând prev.art.154 alin.1, 155 alin.1 din Regulamentul de aplicarea al OUG nr.195/2002 și art.35 și 48 alin.1 din OUG nr.195/2002, conducând autoturismul în localitatea cu o viteză mai M decât limita legală în condițiile de trafic susmenționate - noapte, șosea umedă, indicator "presemnalizare trece pietoni" - el având obligația să reducă viteza astfel încât să se încadreze în limita admisă pe acel segment de drum.
Mai mult inculpatul circula zilnic pe ruta H-D făcând naveta la serviciu și cunoscând faptul că se apropie de o trece de pietoni și că în apropiere se află o stație de autobuz.
Victima nu a respectat prevederile art.207 lit.c din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 traversând șoseaua printr-un alt loc decât cel permis și fără să se asigure.
Față de această stare de fapt în mod corect instanța de fond a apreciat că din lucrările efectuate în cauză, expertiza criminalistică efectuată de INEC B este mijlocul de probă care s-a coroborat cu celelalte probe de la dosar fiind în măsură să contribuie la aflarea adevărului cu privire la faptă și împrejurările comise.
Prin urmare, nu s-a impus o soluție de achitare a inculpatului pentru infracțiunea de ucidere din culpă.
În ceea ce privește critica adusă hotărârii instanței de fond în sensul că aceasta a omis să dispună prin dispozitivul sentinței, anularea permisului de conducere la data rămânerii definitive a hotărârii, aceasta nu a fost întemeiată, din cuprinsul prevederilor OUG nr.195/2002 și ale Regulamentului de punere în aplicare a acestei act normativ nerezultând existența vreunei dispoziții imperative cu privire la inserarea acestei mențiuni în cuprinsul dispozitivului sentinței.
Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a constatat că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
În mod corect instanța de fond a constatat că suma de câte 20.000 lei cuvenite celor două părți civile apelante cu titlul de daune morale corespunde unei juste despăgubiri în înțelesul prevederilor art.14 Cod procedură penală și art.998, 999 cod civil raportat la suferințele cauzate acestora prin decesul victimei; sumele efectiv acordate au fost reduse la J ca urmare a procentului de culpă de 50% reținut în sarcina inculpatului astfel că având în vedere împrejurările în care a avut loc evenimentul rutier produs ca urmare a traversării de către victimă a șoselei prin loc nepermis si fără să se asigure, la care s-a adăugat și culpa inculpatului, instanța de apel a apreciat că nu se impune majorarea cuantumului daunelor morale.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul G și părțile civile în calitate de soț supraviețuitor și ( ) în calitate de fiică, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Inculpatul în recursul său a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod procedură penală.
În subsidiar a solicitat a reține circumstanțele atenuante și a se reduce cuantumul pedepsei sub minimul special de 2 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia
În expunerea motivelor de recurs inculpatul arată că în mod greșit s-a reținut și culpa acestuia, întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă vinovăția sa.
De asemenea a mai arătat că în cauză nu s-a dovedit existența raportului de cauzalitate dintre conduita inculpatului și producerea accidentului.
A mai solicitat a se respinge despăgubirile formulate de părțile civile.
Părțile civile au solicitat admiterea recursului și a se majora cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul în favoarea recurentului de la suma de 10.000 lei la suma de 180.000 lei iar în favoarea lui de la 10.000 lei la 120.000 lei, având în vedere suferințele cauzate prin pierderea victimei în calitate de soție și respectiv mamă.
Verificând actele și lucrările dosarului, sub aspectul criticilor formulate, cât și din oficiu potrivit art.385/6 alin.3 Cod procedură penală Curtea constată că recursurile declarate în cauză sunt fondate pentru următoarele considerente.
Cât privește recursul inculpatului G acesta este fondat, criticile formulate se încadrează în cazul de casare prev. de art.385/9 alin,1 pct.14 Cod procedură penală.
Din perspectiva acestui caz de casare, verificând temeinicia criticilor formulate pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar instanța apreciază că recursul este fondat pentru următoarele:
În mod corect instanțele de fond și de apel au stabilit starea de fapt și culpa părților în proporție de 50 % pentru fiecare.
Inculpatul este conducător auto cu multă experiență în această profesie, însă față de atitudinea și comportarea acestuia avută înainte de producerea accidentului rutier cât și după producerea acestuia, de împrejurarea că nu posedă antecedente penale, pedeapsa aplicată de către cele două instanțe este mult prea aspră față de împrejurările în care a avut loc impactul cu victima.
Având în vedere aceste împrejurări, Curtea apreciază că față de modalitate de producere a accidentului rutier, de persoana inculpatului, culpa în producerea accidentului se justifică reducerea pedepsei aplicate.
Astfel, recursul său va fi admis în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală și se va reduce pedeapsa aplicată de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.c și art.76 Cod penal.
Față de această reducere se va stabili termenul de încercare conform art.82 Cod penal, la 3 ani.
De asemenea, cu privire la recursul declarat de părțile civile în calitate de soț supraviețuitor și ( ) sub aspectul cuantumului daunelor morale la care a fost obligat inculpatul, acesta este fondat.
Având în vedere prejudiciul de ordin moral cauzat prin pierderea soției și a mamei instanței apreciază că se impune majorarea daunelor morale pentru fiecare din părțile civile de la suma de câte 10.000 lei fiecare, la 20.000 lei pentru fiecare din părțile civile.
Drept consecință recursul părților civile va fi admis conform celor mai sus reținute, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.d Cod procedură penală.
Se vor menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul G și de părțile civile și împotriva deciziei penale nr. 200/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr- și în consecință:
Casează decizia penală atacată precum și sentința penală nr. 29/2009 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosarul nr- sub aspectul laturii penale în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicată inculpatului și sub aspectul laturii civile în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părților civile și rejudecând cauza în aceste limite:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului G de la 2 (doi) ani închisoare la 1 (un) an închisoare cu aplicarea art. 74 lit. c Cod penal și art. 76 Cod penal.
Stabilește la 3 (trei) ani termenul de încercare conform art. 82 Cod penal.
Majorează cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul G în favoarea părților civile, de la suma de 10.000 lei la suma de 20.000 lei în favoarea părții civile și de la suma de 10.000 lei la suma de 20.000 lei în favoarea părții civile.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/
;
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Monica Felicia Farcaș, Oana
