Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 1095/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR. 1095

Ședința publică de la 6 noiembrie 2009

PREȘEDINTE: George Ciobanu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon

- - - - JUDECĂTOR 3: Valentina

- - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor din ședința publică de la 30 octombrie 20090, consemnate în încheierea de ședință de la aceeași dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, partea vătămată și inculpații, () și -, împotriva deciziei penale nr. 170 din 8 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința penală nr. 275 din 30 martie 2009, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr-, n baza art.115, 119 din Legea 302/2004, modificată, s- recunoscut pe cale incidentală sentința penală nr.101/25.04.2002 a Curții de Apel Creta () prin care inculpatul a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată și 10 luni închisoare pentru intrare ilegală în.

În baza art.334 C.P.P. s-a admis cererea parchetului și s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor din art.239 al.2 în Cod Penal art.239 al.2 cu Cod Penal aplic.art.75 lit.a pentru Cod Penal toți inculpații și art.37 lit.b pentru Cod Penal inculpații și.

În baza art.334 C.P.P. s-a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei din art.239 al.2 p în art.180 al.2 fără Cod Penal aplicarea art.75 lit. a Cod Penal, pentru inculpați, ca neîntemeiată.

În baza art.239 al.2 cu Cod Penal aplic.art.75 lit.a și 37 lit.b Cod Penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 01.06.1979 în S, jud. O, domiciliat în S, str. -,. 1,. A,. 3, jud. O, P- -, la 1 an închisoare în regim de detenție conform art. 57.

Cod Penal

În baza art. 239 al.2 cu Cod Penal aplic.art.75 lit.a și 37 lit.b a Cod Penal fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 04.03.1982 în S, jud. O, domiciliat în S,-, - 13,. A,. 6,. 25, jud. O, -, la 1 an închisoare în regim de detenție conform art.57

Cod Penal

În baza art.71 al.2 li Cod Penal s-au interzis celor doi inculpați drepturile prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II a și b pe Cod Penal perioada executării pedepsei.

În baza art. 239 al 2.cu Cod Penal aplic.art.75 lit.a a Cod Penal fost condamnat inculpatul (FOST ), fiul lui și, născut la data de 04.01.1980 în S, jud. O, domiciliat în S,-,. 6,. A,. 3,. 7, jud. O, P--, la 1 an închisoare.

În baza art. 86 indice 1.Cod Penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 3 ani reprezentând termen de încercare, potrivit art. 86 indice 2.

Cod Penal

Pe perioada termenului de încercare, s- dispus ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prev.de art.86 indice 3.Cod Penal: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O l t; să anunțe orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile;să comunice și să justifice orice schimbare a locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În baza art.359 C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispoz.art. 86 indice 4.

Cod Penal

În baza art.71al.2 Cod Penal, i s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 al.1 lit.a teza finală, p, iar în baza art.71 al.5 s Cod Penal-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe perioada termenului de încercare.

În baza art. 239 al.2 cu Cod Penal aplic.art.75 lit.a a Cod Penal fost condamnat inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 18.04.1984 în S, jud. O, cu domiciliul în S, str. -, nr. 38,. 4,. E,. 4, jud. O, P--, la 1 an închisoare.

În baza art.81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani care constituie termen de încercare conform art.82

Cod Penal

În baza art.359 C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispoz.art. 83.

Cod Penal

În baza art.71 al. 2.Cod Penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 al.1 lit.a teza finală, p, iar în baza art.71 al.5 s Cod Penal-a dispus suspendarea pedepsei accesorii pe perioada termenului de încercare.

În baza art.14, 346.C.P.P. art.998 și 999.civil și art. 314 din Legea 95/2006 s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean S și au fost obligați inculpații, în solidar, la 786 lei către această unitate spitalicească reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea părții vătămate.

S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și au fost obligați inculpații, în solidar, la 10.000 lei cu titlu de daune morale către aceasta.

În baza art.193 al.2 C.P.P. au fost obligați inculpații la câte 125 lei către partea civilă reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat.

În baza art. 191 al.2 C, au fost obligați inculpații la câte 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță, pe baza probelor administrate, respectiv declarațiile inculpatilor si a partii vatamate, a martorilor, -, G, reținut următoarea stare de fapt:

În noaptea de 22/23.11.2007, începând cu ora 19.00, partea vătămată în calitate de agent principal în cadrul Serviciului Public de Poliție Comunitară S efectua serviciul la obiectivul " ", unde trebuia să asigure buna desfășurare a activității din cadrul acestui punct de lucru. În jurul orei 3.00 în local au intrat cei 4 inculpați și o tânără, trei dintre ei fiind într-o stare avansată de ebrietate, unul dintre ei având în mână o sondă ce conținea o băutură alcoolică și potrivit regulilor interne ale localului partea vătămată le-a atras atenția că nu au voie să consume băuturi alcoolice aduse din afară, așa încât inculpatul a golit conținutul sondei și ostentativ acesta împreună cu inculpatul l-au așezat pe barul localului. Inculpații s-au răspândit prin bar, inculpatul (actualmente ) s-a așezat la o masă de joc, iar ceilalți la aparatele de jocuri mecanice, au purtat discuții între ei pe un ton ridicat, fapt ce l-a determinat pe polițistul comunitar - partea vătămată să le atragă atenția, acțiunea sa enervându-i pe cei patru, care au început să-l injurieze și să-l scuipe.

Cum situația se agrava, partea vătămată a procedat conform instrucțiunilor generale, a încercat să ia măsuri, a purtat o discuție cu inculpatul care a început să-i adreseze tot felul de cuvinte, l-a prins de haine, l-a îmbrâncit, atitudinea acestuia încurajându-i pe ceilalți trei inculpați să intervină în favoarea inculpatului și, mai întâi inculpatul l-a lovit cu pumnul peste față pe polițistul comunitar, după care inc. l-a lovit cu un scaun, acesta s-a dezechilibrat, a căzut și când încerca să se ridice a fost lovit și de inc..

După ce și-au încetat agresiunea, în cazinou provocându-se agitație și rumoare, cu excepția inculpatului, inculpații, și profitând de faptul că victima era la podea s-au îndreptat spre ieșire, dar și-au dat seama că celălalt inculpat a rămas în local și în timp ce polițistul comunitar se ridicase și încerca să închidă ușa de acces în local, cei trei inculpați au venit să-l ia pe inculpatul, iar acesta din urmă la ieșire l-a lovit cu piciorul din nou peste față de polițistul comunitar, care în cădere s-a lovit cu capul de un aparat de jocuri.

Atât cei patru inculpați, cât și persoana de sex feminin care i-a însoțit, au părăsit localul până la intervenția celorlalți polițiști comunitari.

În aceeași noapte, polițiștii comunitari (martorul împreună cu alți doi colegi) au reușit să-i identifice și să-i rețină la o distanță peste 200, respectiv distanța dintre magazinul (fost ) și sediul Post SA situat pe str. - pe inculpații și, iar într-un alt loc l-au reținut pe inculpatul, iar un alt polițist comunitar a condus victima la Spitalul Județean S, pentru acordarea primului ajutor.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 1803/E/2007 al SJML O partea vătămată a fost condusă la secția Urgență a Spitalului Județean de Urgență S, prezentând diagnosticul agresiune individuală, traumatism cranio cerebral acut închis, contuzie piramidă nazală, și alte leziuni la cap, față și corp, leziuni ce au fost produse prin lovire cu corpuri contondente.

S-a apreciat că în drept, faptele inculpatilor -, () -, - și - care în noaptea de 22/23.11.2007 au lovit-o pe partea vatamată - agent de politie comunitară aflat in exercitiul functiunii, cu consecinta producerii unor leziuni pentru a caror vindecare au fost necesare 5-6 zile ingrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de ultraj, fapta prev de art 239 alin 2.Cod Penal cu aplicarea art. 75 lit. a Cod Penal, infracțiune săvârșită cu intenția directă și pentru care instanța a dispus condamnarea acestora având în vedere dispoz. art. 345 alin. 2.C.P.P.

Impotriva acestei sentințe, au declarat apel inculpații, (fost ), -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei și a individualizării pedepsei la care au fost condamnați.

Împotriva aceleași sentințe a declarat apel și partea civilă, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul soluționării laturii civile în sensul că suma la care au fost obligați inculpații cu titlul de daune morale nu corespunde prejudiciului moral cauzat de inculpați, solicitând ca aceștia să fie obligați la plata sumei cu care s-a constituit parte civilă în cauză.

Inculpații au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei încadrări juridice a faptei pentru care au fost condamnați, motivat de faptul că aceasta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2.Cod Penal pentru care au fost condamnați.

Inculpații au susținut că, în speță, s-a făcut o interpretare greșită a probelor administrate în cauză din care nu rezultă cu certitudine vinovăția lor în săvârșirea faptei având în vedere că au fost provocați de partea vătămată care, deși nu purta uniformă și nici însemnele specifice funcție pe care o îndeplinea, a intervenit fără motiv și le-a adresat injurii.

O altă critică a vizat faptul că individualizarea pedepselor la care au fost condamnați inculpații atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, nu este justă și nu s-a făcut respectarea criteriilor prev. de art. 72 și 52.Cod Penal, fiind aspre în raport cu aceste criterii.

Prin decizia penală nr. 170 din 8 iulie 2009, Tribunalul O l t, a dmis apelurile declarate de apelanții inculpați, (fost ) și -, a desființat în parte sentința sub aspect penal în sensul că:

A admis cererea formulată de cei patru inculpați prin intermediul apărătorilor aleși și în baza art.334C.și a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de ultraj prev. de art.239alin.2C.p. reținută în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina nr.4946/P/2007 și sentința primei instanțe, în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art.180alin.2C.p. pentru fiecare dintre cei patru inculpați și în consecință:

În baza art.180alin.2C.p. rap. la art.63alin.3teza a II-a cu Cod Penal aplic. art.75 lit. a și art.37lit.bC.p.,a condamnat inculpații și la pedeapsa amenzii penale de 5.000 lei fiecare.

În baza art.180alin.2C.p. rap. la art.63alin.3teza a II-a Cod penal cu aplic. art.75lit.a Cod Penal,a condamnat inculpatul (fost ) la pedeapsa amenzii penale de 3.000 lei și inculpatul - la pedeapsa amenzii penale de 2.000 lei.

A atras atenția fiecăruia dintre cei patru inculpați, asupra dispoz.art.63/1C.p., privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea în cazul sustragerii cu rea credință de la executarea acesteia.

S-au înlăturat aplicarea dispoz. art.57C.p, art.81, art.82, art.86ind.1, art.86 ind.2, art.86 ind.3 Cod Penal, art.359 C.P.P. pedeapsa accesorie prev. de art.64 alin.1lit.a a II-a și b Cod Penal, art.71alin.2C.p. aplicată inculpaților prin sentința apelată și dispoz. art.71alin.5C.p. față de inculpații (fost ) și -.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

A fost respins apelul declarat de partea civilă, împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 C.P.P. a fost obligat apelantul parte civilă la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul soluționării apelului.

S-a respins cererea formulată de apelantul parte civilă prin intermediul apărătorului ales privind obligarea apelanților inculpați la plata cheltuielilor judiciare efectuate pe parcursul soluționării apelului, respectiv onorariu avocat ales, ca neîntemeiată.

Verificând sentința apelată în raport cu critica formulată și din oficiu, s-a apreciat că soluția instanței de fond este netemeinică și nelegală întrucât încadrarea juridică dată faptei săvârșită de către inculpați este greșită și în contradicție cu probele administrate în cauză, care au fost interpretate în mod greșit și din care nu rezultă cu certitudine că partea vătămată purta uniforma și însemnele funcției de polițist comunitar.

În speță, instanța a făcut o interpretare greșită și subiectivă sub aceste aspect a probelor administrate în cauză.

Analizând probele administrate în cauză, s-a constatat că în momentul agresării victimei de către cei 4 inculpați, aceasta nu purta uniformă și nici însemnele funcției de polițist comunitar, fiind îmbrăcată într-un pulovăr de culoare închisă, pe care nu avea nici un însemn specific funcției de polițist comunitar.

Faptul că acesta avea asupra sa cătușe care în încăierare la un moment dat au apărut de sub pulovăr, nu a avut nici o relevanță în cauză.

Partea vătămată fiind în exercițiul funcțiunii, avea obligația să fie îmbrăcat în uniformă și să poarte însemnele specifice funcției de polițist comunitar, așa cum aveau ceilalți colegi ai săi, care au apărut ulterior la locul respectiv.

CD-ul cu imaginile înregistrate în localul și în momentul săvârșirii faptei, instanța de apel a constatat așa cum s-a arătat, că polițistul comunitar nu era îmbrăcat în uniformă și nici nu purta însemnele specifice acestei funcții, fiind îmbrăcat într-un pulovăr de culoare închisă.

Acest aspect a fost confirmat și de martorii G și, polițiști comunitari, colegi cu partea vătămată, care au fost prezenți în momentul și la locul săvârșirii faptei, audiați în cauză.

Martorul G în fața instanței de judecată a declarat, în mod expres, că nu crede ca pulovărul cu care era îmbrăcat făcea parte din informa de polițist comunitar. Același aspect a fost relatat și de martorul, polițist comunitar, ambii martori relatând că ei erau îmbrăcați în uniforma de polițist comunitar și purtau însemnele acestei instituții.

In raport cu aceste considerente s-a apreciat că încadrarea juridică dată faptei a fost greșită astfel că a fost schimbată.

Din materialul probator administrat a rezultat că toți cei 4 inculpați au lovit-o pe partea vătămată, aceștia cu ocazia audierilor atât pe parcursul urmăririi penale cât și al judecății au recunoscut că au lovit-o pe partea vătămată dar nu și-au dat seama că este polițist comunitar pentru că avea uniformă, nu purta însemnele și nici nu s-a legitimat pentru a-și declina identitatea.

La individualizarea pedepselor care au fost condamnați inculpații pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, instanța a avut în vedere criteriile prev. de art.72 și 52.Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptei prin care s-a adus atingere integrității fizice a unei persoane, împrejurările reale ale săvârșirii acesteia și circumstanțele personale ale inculpaților care deși au mai săvârșit fapte de natură penală ( și ), sunt tineri, și au recunoscut săvârșirea infracțiunii de lovire iar inculpații și - nu sunt recidiviști.

In raport cu aceste elemente, s-a apreciat că aplicarea unor pedepse cu amendă penală în cuantumuri diferențiate, respectiv mai mari pentru inculpații care au antecedente penale, va fi de natură să-și atingă scopul preventiv educativ urmărit de lege și să conducă la reeducarea inculpaților.

Motivele de apel invocate de inculpați cu privire la nevinovăția acestora și cu privire la soluționarea laturii civile s-au constatat nefondate, întrucât așa cum s-a arătat aceștia au recunoscut că au lovit-o pe partea vătămată, recunoaștere care s-a coroborat cu plângerea și depozițiile acesteia, cu certificatul medico legal și cu depozițiile martorilor, din care rezultă că toți cei 4 inculpați au lovit-o pe partea vătămată.

Referitor la latura civilă, s-a apreciat că aceasta a fost corect soluționată întrucât suma de 10.000 lei la care au fost obligați inculpații către partea civilă nu este exagerată și corespunde prejudiciului moral cauzat victimei și reflectat de cele 5-6 zile îngrijiri medicale necesare pentru vindecare leziunilor traumatice.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul O l t, partea vătămată și inculpații, () și -.

În recursul formulat de Parchet s-a solicita casarea deciziei pronunțate de instanța de apel și condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj.

În mod greșit instanța de apel a schimbat încadrarea juridică a faptelor iar motivarea instanței în sensul că din ținuta și modul cum era îmbrăcată partea civilă inculpații nu puteau să-și dea seama că acesta îndeplinește funcția de polițist comunitar și se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu este reală.

Deși nu avea caschetă, partea vătămată era îmbrăcată cu ținuta corespunzătoare astfel că inculpații își puteau da seama că este polițist comunitar.

În prima fază a cercetărilor inculpații au recunoscut, iar această împrejurare este confirmată de declarațiile martorilor, și.

În recursul formulat de partea vătămată s-a solicitat casarea deciziei și condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

S-a arătat că instanța de apel în mod greșit a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art. 239 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal deoarece din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile inculpaților și martorilor și înregistrările video rezultă că și-a declinat funcția către inculpatul rugându-l să nu consume băuturi alcoolice în incinta cazinoului după care a fost lovit de către inculpați.

Deși ulterior martorii și inculpații și-ai schimbat declarațiile, acestea nu se coroborează cu materialul de urmărire penală.

În privința laturii civile a arătat că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la daunele civile, dispunând obligarea inculpaților numai la plata daunelor morale.

Inculpatul a solicitat în recursul formulat casarea deciziei în temeiul art. 385/9 pct. 17/1 Cod de procedură penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a art. 10 lit. e Cod de procedură penală si art. 44 Cod penal și achitarea.

A arătat că sunt incidente textele referitoare la legitima apărare deoarece inculpatul a intervenit pentru a-l scăpa pe inculpatul acest fiind lovit și îmbrâncit de partea vătămată.

Partea vătămată nu s-a legitimat corespunzător și a proferat injurii la adresa inculpatului după care l-a și îmbrâncit.

În recursul formulat de inculpatul s-a solicitat casarea deciziei în temeiul art. 385/9 pct. 17/1 Cod de procedură penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a art. 10 lit. e Cod de procedură penală si art. 44 Cod penal și achitarea inculpatului.

S-a arătat că sunt incidente textele referitoare la legitima apărare deoarece inculpatul a intervenit pentru a-l scăpa pe inculpatul acest fiind lovit și îmbrâncit de partea vătămată. Partea vătămată nu s-a legitimat corespunzător și a proferat injurii la adresa inculpatului după care l-a și îmbrâncit.

În recursul declarat de inculpatul - s-a a solicitat casarea deciziei în temeiul art. 385/9 pct. 17/1 Cod de procedură penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a art. 10 lit. Cod de procedură penală și achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal.

S-a arătat că sunt incidente textele referitoare la legitima apărare deoarece inculpatul a intervenit pentru a-l scăpa pe inculpatul acest fiind lovit și îmbrâncit de partea vătămată. Partea vătămată nu s-a legitimat corespunzător și a proferat injurii la adresa inculpatului după care l-a și îmbrâncit.

Inculpatul a solicitat în recursul formulat casarea deciziei în temeiul art. 385/9 pct. 17/1 Cod de procedură penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a art. 10 lit. e Cod de procedură penală si art. 44 Cod penal și achitarea inculpatului arătând că s-a aflat in legitimă apărare fiind înjurat și lovit de către partea vătămată, fapt confirmat de către martorii audiați.

Recursurile formulate de Parchet și partea vătămată sunt fondate iar cele formulate de inculpați sunt nefondate pentru următoarele considerente.

Instanța de apel a apreciat în mod greșit că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, dispunând schimbarea încadrării juridice din infr. Prev. de art. 239 alin. 2 Cod penal.

Din probele administrate în cauză rezultă că partea vătămată a intervenit pentru asigurarea ordinii publice în calitate de agent al poliției comunitare.

Potrivit fișei postului și planului de pază, partea vătămată avea și obligația de a nu permite niciunei persoane să pătrundă în sala de jocuri cu băuturi alcoolice și de a interveni și evacua clienții în stare de ebrietate sau care provoacă certuri, scandaluri.

În declarațiile date la 23.11.2007, inculpații - și au arătat că polițistul comunitar despre care au aflat ulterior că se numește a atras atenția că nu este permis accesul cu băuturi alcoolice, împrejurare ce justifică situația de fapt reținută de instanța de fond în sensul că inculpații cunoșteau calitatea în care partea vătămată asigura paza.

Partea vătămată a fost prinsă de haine de inculpatul și îmbrâncită după care a fost lovită de ceilalți trei inculpați cu pumnii si picioarele, inculpatul lovind partea vătămată cu un scaun.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 1803/E/2007 al SJML O, partea vătămată a prezentat un traumatism cranio - cerebral acut închis, contuzie piramidală nazală, leziuni ce au fost produse prin lovire cu corpuri contondente.

Criticile formulate d inculpațiîn sensul că au fost în mod greșit condmnați, acționând în stare de legitimă apărare sunt nefondate.

Potrivit declarațiilor date în cauză de martorii, partea vătămată nu a insultat și nici nu a lovit inculpații.

Curtea apreciază ca instanța de fond a reținut în mod corect că inculpații au acționat cu intenție, cunoscând calitatea de agent de poliție a părții vătămate, faptele săvârșite întrunind elementele constitutive ale infr. prev. de art. 239 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce u fost aplicate în cauză, instanța de fond a făcut o justă aplicare a disp. art. 72 Cod penal, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute, gradul de pericol social al faptelor, modul în care acestea au fost săvârșite, conduita procesuală a inculpaților, astfel că pedepsele aplicate de instanța de fond sunt de natură să contribuie la realizarea scopului educativ și preventiv al pedepselor prev. de art. 52 Cod penal.

În privința laturii civile a cauzei, s-a apreciat în mod corect că obligarea în solidar a inculpaților la plata sumei de 10000 lei către partea civilă va fi de natură să contribuie la repararea prejudiciului cauzat de faptele inculpaților.

Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, va admite recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și partea vătămată, va respinge recursurile formulate de inculpați, va casa decizia pronunțată de instanța de apel și va menține sentința pronunțată de Judecătoria Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 170 din 8 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, () și -, împotriva deciziei penale nr. 170 din 8 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.

Casează decizia și menține sentința.

Obligă recurenții inculpați la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului pentru fiecare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 6 noiembrie 2009.

- - - - -

Grefier,

Red.jud.GC.

Gh.

IB/ 02.12.2009

Președinte:George Ciobanu
Judecători:George Ciobanu, Membri Doru Filimon, Valentina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 1095/2009. Curtea de Apel Craiova