Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 7/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.7
Ședința publică din data de 08 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
Judecător - - -
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de partea vătămată domiciliat în com., de, nr. 198, Cod poștal -, Județ împotriva deciziei penale nr. 271 din 13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova prin care a fost admis apelul formulat de inculpatul G, împotriva sentinței penale nr.106/ 12.05.2008 pronunțată de Judecătoria Vălenii d Munte, a fost desființată în parte, în latură penală sentința atacată, în sensul că s-a aplicat apelantului inculpat pedeapsa amenzii penale de 500 lei.
În baza art.81 alin.1 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an calculat conform art.82 alin.2 Cod penal.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, intimat în cauză fiind inculpatul G - fiul lui și al lui, născut la 26 mai 1949, domiciliat în com., Cod poștal -, Județ
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - inculpat G, personal și asistat de apărător ales, din Cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale nr.315/5.01.2009, fila 9 dosar, lipsă fiind recurentul - parte vătămată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
S-a procedat la audierea intimatului - inculpat G, cele declarate fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, și apărătorul intimatului - inculpat, avocat pe rând având cuvântul arată că alte cereri nu mai au de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru intimatul - inculpat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, instanța de apel făcând o corectă individualizare a pedepsei.
Precizează apărătorul intimatului - inculpat că din probele administrate în cauză nu rezultă că acesta ar fi săvârșit infracțiunea de ultraj, sau că ar fi tăiat material lemnos astfel că, susținerile părții - vătămate în sensul că inculpatul a fost surprins tăind arbori, sunt neadevărate, deoarece partea vătămată în calitatea sa de pădurar ar fi trebuit să încheie un proces verbal în acest sens însă, nefiind în timpul atribuțiilor de serviciu și simțindu-se în culpă a întocmit un astfel de proces verbal cu mult timp după incident, fără a menționa vreun nume și a descrie vreo împrejurare pentru care a fost nevoit să întocmească procesul verbal.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că intimatul - inculpat nu avea asupra sa nici un instrument de tăiere, mai mult decât atât el a fost cel care a fost lovit, probabil din orgoliu de către partea vătămată, care era însoțită de două persoane necunoscute, astfel cum rezultă și din certificatul medico -legal, lovituri ce au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale.
Apărătorul intimatului - inculpat apreciază că instanța de apel în mod corect a individualizat pedeapsa, astfel că pentru considerentele mai arătate solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de apel, cu obligarea părții vătămate la cheltuieli judiciare reprezentând onorariu de apărător potrivit chitanței depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de admitere a recursului, apreciind că în mod corect s-a reținut vinovăția inculpatului însă în mod greșit s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, având în vedere infracțiunea comisă, persoana părții vătămate care avea calitatea de pădurar.
Astfel solicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii instanței de apel și aplicarea unei pedepse cu executarea.
Intimatul - inculpat G, personal având ultimul cuvânt arată că este nevinovat fiind de acord cu susținerile apărătorului său.
CURTEA,
Asupra recursului penale de față:
Prin sentința penală a Judecătoriei Vălenii d e M, în baza art. 239 alin. 2 cod penal a fost condamnat inculpatul G, la 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.
În baza art. 81 și 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat.
În baza art. 359 alin.1 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate.
În baza art.71 alin.1 și 2 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II- și lit b Cod penal.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 alin.5 Cod penal.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, rap. la art.998 cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei, reprezentând daune morale, către partea civilă.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:
La data de 4 noiembrie 2006, partea vătămată, pădurar în cadrul Ocolului Silvic V de M, se afla la domiciliu, împreună cu martorii și, când a fost anunțat că în pădurea din pct., pe raza comunei, persoane necunoscute tăiau material lemnos.
Astfel, cei trei s-au deplasat în după-amiaza aceleași zile în locul indicat, auzind zgomote specific unui fierăstrău mecanic. Când partea vătămată și martorul s-au apropiat, au observat mai multe persoane ce fugeau de la locul faptei, inculpatul G fiind singurul care a rămas, în timp ce, martorul a rămas la o distantă de aproximativ 25-30. de unde a putut însă observa desfășurarea evenimentelor.
Între partea vătămată și inculpat a avut loc un schimb de replici, acesta din urmă luând un băț cu care a lovit pădurarul în zona capului, încercând să scape din încăierare, partea vătămată lovindu-l împins pe inculpat, care a căzut și s-a rostogolit pe terenul denivelat.
Partea vătămată, însoțit de și s-au îndreptat imediat spre locuința martorului, sef de district în cadrul Ocolului Silvic V de M, pentru a-i semnala cele întâmplate, fiind urmăriți de inculpat, care Ie-a adresat amenințări si a încercat lovirea lor cu pietre.
In timp ce se afla împreună cu, partea vătămată l-a întâlnit din nou pe inculpat, care îl urmărise și care în prezenta martorului, l-a lovit cu palma peste față.
Instanța a reținut această situație de fapt coroborând susținerile inculpatului si părții vătămate, cu declarațiile tuturor martorilor audiați in cauză, care au confirmat că inculpatul l-a lovit pe cu o, partea vătămată nefăcând altceva decât să încerce a se elibera de agresiunea inculpatului.
Apărările acestuia din urmă, în sensul că nu a cunoscut calitatea părții vătămate și că nu ar fi lovit-o pe aceasta, în pădure, sunt neîntemeiate, pe de o parte, chiar inculpatul afirmă, în declarația dată în fața instanței, că înainte de acest incident, alte persoane i-ar fi arătat pe partea vătămată, cu precizarea funcției acestuia, iar pe de altă parte, toți martorii audiați, inclusiv cel propus în apărare, G, au susținut că inculpatul l-a lovit și în pădure pe pădurar. Inculpatul însuși recunoaște că l-a lovit pe acesta, la locuința șefului său, cu palma peste față.
Instanța fondului a reținut că fapta inculpatului de a lovi un funcționar public, care îndeplinea o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat in exercițiul funcțiunii, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 239 alin. 2 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat ape inculpatul G, care, prin decizia penală nr.271/03.11.2008 a fost admis, a fost desființată în parte sentința și i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa amenzii penale de 500 lei în condițiile art. 81 Cod penal.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că:
Situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, care a realizat o justă interpretare și apreciere a probatoriilor administrate în toate fazele procesului penal, din acestea rezultând atât existența faptei de ultraj, cât și comiterea acesteia de către inculpat cu forma de vinovăție cerută de lege.
Au fost avute astfel în vedere, plângerea și declarațiile părții vătămate, certificatul medico legal nr.2408/7nov.2006 întocmit de SML P, certificatul medico legal nr. 2398/6 noiembrie 2006 întocmit de SML P privind leziunile suferite de inculpatul G, procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, G și, declarațiile inculpatului.
Instanța a reținut în mod corect că în data de 4 noiembrie 2006, în timp ce se afla în pădurea din punctul "" de pe raza comunei, unde tăia material lemnos, inculpatul a lovit cu un băț pe partea vătămata, pădurar în cadrul Ocolului Silvic V de M, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, provocându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile îngrijiri medicale, așa cum rezulta din certificatul medico - legal nr. 2408/7 nov.2006 întocmit de SML
Cu toate că inculpatul a negat comiterea faptei, susținând ca i-a aplicat părții vătămate doar o palmă, însa nu în pădure, ci în după-amiaza zilei de 4 noiembrie 2006, susținerile acestuia urmează a fi înlăturate ca nesincere, din depozițiile martorilor si care au relatat ca în data de 4 noiembrie 2006, s-au deplasat în pădurea din punctul " " de pe raza com., rezultând fără putința de tăgada că între partea vătămata și inculpat a avut loc un schimb de replici, în urma cărora inculpatul a luat un băț și l-a lovit pe partea vătămata, care avea calitatea de pădurar, în zona capului.
Apărările apelantului - inculpat sunt contrazise însă și de concluziile certificatului medico - legal nr. 2408/7nov.2006 întocmit de SML P, din care rezultă că partea vătămata prezenta leziuni în regiunea parieto - occipitala dreapta și în regiunea scapulară dreaptă, leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corp dur.
Astfel, în condițiile în care inculpatul i-ar fi aplicat părții vătămate doar o palmă, așa cum a susținut pe parcursul procesului penal, leziunile nu s-ar fi produs în regiunea scapulară și nici în regiunea parieto - occipitală, ce ar fi prezentat o simpla echimoză, ce nu ar fi necesitat un număr de 7-8 zile îngrijiri medicale.
Tribunalul a apreciat că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, pe baza probatoriilor administrate, iar apărarea inculpatului urmează a fi înlăturată, totodată a apreciat că instanța de fond nu a făcut o corecta aplicare a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, aplicând inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Totodată în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de împrejurările în care a fost comisa fapta, gradul de pericol social concret al faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, tribunalul a apreciat că scopul preventiv educativ și sancționator al pedepsei poate fi atins în cazul apelantului - inculpat si prin aplicarea unei amenzi penale într-un cuantum corespunzător.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea vătămată, criticând-o pentru faptul că instanța de apel a fost foarte indulgentă cu inculpatul în condițiile în care a fost bătută în timpul serviciului, solicitând admiterea recursului și menținerea sentinței primei instanțe.
Analizând decizia atacată în raport de actele dosarului, de criticile invocate de recurent, Curtea va aprecia că recursul este fondat pentru următoarele considerente.
Astfel, în ceea ce privește situația de fapt și încadrarea juridică acestea au fost corect reținute de instanțele fondului și nici nu sunt contestate în recurs. De altfel, inculpatul nici nu a declarat recurs împotriva deciziei deși aceasta i-a reținut vinovăția în comiterea infracțiunii de ultraj.
Critica părții - vătămate se referă doar la faptul că, deși prima instanță i-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de un an cu suspendarea condiționată, tribunalul, în apel, i-a aplicat doar o pedeapsă de 500 lei amendă penală și tot în condițiile art.81 Cod penal, deci cu suspendarea condiționată a executării.
Această susținere a părții vătămate, Curtea o apreciază ca întemeiată, întrucât în raport de situația de fapt și anume lovirea pădurarului( partea vătămată) de către inculpat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și cu ocazia prinderii acestuia în pădure unde tăia materialul lemnos, nu poate fi faptă cu un grad scăzut de pericol social încât să se impună aplicarea unei pedepse cu amendă și cu nici un efect imediat și constrângător pentru inculpat.
Chiar dacă tribunalul a ales ca pedeapsă alternativă prevăzută de lege, amenda penală, în loc de pedeapsa închisorii astfel cum aplicase prima instanță, nu a făcut o corectă aplicare a disp. art. 52 Cod penal privind scopul pedepsei și caracterul acesteia.
Față de aceste aspecte, Curtea apreciază că față de fapta comisă de inculpat, pedeapsa amenzii de 500 lei cu suspendarea condiționată a executării nu reprezintă o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare pentru inculpat, ci doar în condițiile executării ei efective poate reprezenta în conștiința acestuia o măsură de constrângere ce poate conduce la realizarea scopului ei.
În aceste condiții, instanța de recurs va admite calea de atac declarată de partea vătămată, va casa în parte decizia recurată în sensul înlăturării disp. art. 81 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii de 500 lei, menținând restul dispozițiilor deciziei.
Văzând și disp. art. 192 alin.3 Cod penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de partea vătămată, domiciliat în comuna, de, nr.198, județul P, împotriva deciziei nr.271/3.11.2008 a Tribunalului Prahova pe care o casează în parte, în latură penală și în consecință înlătură suspendarea condiționată a executării pedepsei de 500 lei amendă penală aplicată prin aceasta inculpatului G, fiul lui și al lui, ns. la 26.mai 1949, domiciliat în comuna, județul
Menține restul dispozițiilor deciziei recurate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 08 ianuarie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex./27.01.2009
f-- Judecătoria Vălenii d Munte
a-- Tribunalul Prahova
/
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
