Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Decizia 23/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 23
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Constantin
GREFIER:
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA
Pe rol se află judecarea recursului formulat de revizientul G, împotriva DP nr. 770/R/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă revizuientul personal, asistat de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța din oficiu pune în discuție admisibilitatea recursului.
Petentul arată că hotărârea poate fi atacată cu recurs.
Apărătorul din oficiu lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Procurorul arată că recursul declarat este inadmisibil, decizia penală recurată fiind definitivă și irevocabilă.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2299/16.02.2004 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin neapelare, s-a dispus condamnarea inculpatului G (revizuentul) la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 al. 1.Cod Penal, săvârșită asupra părții vătămate (intimatul).
Executarea pedepsei a început la data de 06.11.2004 și urma să expire la data de 05.11.2005.
La data de 26.10.2005, revizuentul a fost liberat condiționat prin sentința penală nr. 14695/21.10.2005.
Prin referatul nr. 1373/III/6/2006 di ndata de 15.01.2007 înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr- din 23.01.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoaraa înaintat spre soluționare cererea de revizuire a sentinței penale nr. 2229/2004 a Judecătoriei Timișoara, formulată de numitul
În motivarea cererii, revizuientul a arătat că el nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru car ea fost condamnat, iar prin sentința penală nr. 631/21.03.2007 Judecătoria Timișoara, în baza art. 403 al. 3.C.P.P. a respins cererea petentului, privind cererea de revizuire a sentinței penale menționate mai sus.
Prima instanță a reținut că cererea revizuientului este neîntemeiată, acesta neindicând nici o faptă sau împrejurare nouă în cererea de revizuire, care să nu fi fost cunoscută de instanță cu ocazia soluționării cauzei. Motivele pe care le-a invocat în cererea de revizuire au fost invocate și în fața primei instanțe care a soluționat fondul cauzei, iar pe parcursul cercetării judecătorești, acesta a susținut în mod constant că a săvârșit fapta pentru care era judecat ca să se apere de intimat, deoarece a încercat să-l tâlhărească, însă aceste susțineri au fost infirmate de provbele dosarului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, după expirarea termenului prevăzut de lege, revizuientul G, cererea de recurs fiind înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 05.06.2008. Ulterior, cererea de recurs a fost înaintată împreună cu dosarul cauzei la Tribunalul Timiș, unde a fost înregistrat la data de 19.06.2008 sub nr. dosar -.
În motivarea recursului, recurentul a repetat faptul că nu este vinovat de săvârșirea nici unei infracțiuni, adevăratul vinovat fiind numitul, solicitând admiterea recursului și acordarea unor despăgubiri pentru fiacre zi de încarcerare.
Prin decizia penală nr. 824/R/17.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. -, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. a fost respins recursul declarat de recurentul condamnat G împotriva sentinței penale nr. 631/21.03.2007 a Judecătoriei Timișoara pronunțată în dosar nr-, ca tardiv.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a analizat sentința recurată, prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile prev. de art. 3856al. 3.C.P.P.constatând că recursul este tardiv.
Tribunalul a constatat că hotărârea recurată a fost pronunțată la data de 21.03.2007, iar numitul Gap articipat la dezbaterile care au avut loc în dosarul nr- al Judecătoriei Timișoara, constatând că pentru el termenul de recurs în privința sentinței penale nr. 631/21.03.2007 a Judecătoriei Timișoaraa început să curgă de la data de 21.03.2007 și s-a împlinit la data de 01.04.2007. Or, în prezenta cauză, recursul numitului Gaf ost înregistrat doar la data de 05.06.2008, după aproximativ un an și două luni de la expirarea termenului legal de declarare a căii de atac.
Împotriva deciziei penale nr. 824/R/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. - a formulat recurs revizuientul G, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 27.01.2009.
La termenul de judecată din 19.02.2009 instanța de recurs a luat o declarație revizuientului, prin care acesta a precizat că înțelege să atace hotărârea penală pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. 2512/2004.
Față de această situație, instanța de recurs a pus în discuție, din oficiu, competența materială a instanței de judecată competente să soluționeze demersul său juridic, iar prin decizia penală nr. 164/R/19.02.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, în dosar nr. -, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.
Față de precizarea formulată de revizuient, instanța de recurs a apreciat că acesta a înțeles să atace hotărârea penală inițială de condamnare, la momentul pronunțării acesta neuzând de căile de atac permis de lege și înțelegând să le exercite la un interval de timp de peste 4 ani de la data pronunțării hotărârii de condamnare. Prin urmare, față de împrejurarea că exercitarea căii de atac investește instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea de condamnare, aceasta fiind în speță judecătoria, competența de soluționare a căii de atac declarate revenind Tribunalului Timiș.
La Tribunalul Timiș cauza a fost înregistrată la data de 25.09.2009 sub nr. dosar -.
Întrucât, prin decizia nr. 164/R/19.02.2000 a Curții de APEL TIMIȘOARAs -a stabilit că cererea formulată de G, reprezintă o cale de atac împotriva sentinței penale nr. 2299/2004 a Judecătoriei Timișoara, cerere cu care a fost investit tribunalul pentru soluționare, s-a constatat că cererea se califică ca fiind recurs.
Prin DP nr. 770/R/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în baza art. 38515pct. 1 lit. a C.P.P. a fost respins ca tardiv recursul declarat de recurentul inculpat G, împotriva sentinței penale nr. 2229/17.09.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. 2512/2004.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, examinând calea de atac - recursul declarat de inculpatul G împotriva sentinței judecătoriei, sub aspectul declarării în termenul legal prevăzut de lege, a constată că recursul este tardiv pentru următoarele motive:
Potrivit art. 3853al. 1,2.C.P.P. rap. la art. 363 al. 3.C.P.P. termenul de recurs este de 10 zile și curge de la pronunțare, pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare.
Prin urmare, termenul de declarare a recursului pentru inculpatul aflat în stare de libertate, care a fost prezent la dezbateri, curge de la pronunțarea hotărârii.
Din practicaua sentinței judecătoriei ( fila 66 dosar fond) rezultă că inculpatul a fost prezent personal la dezbaterea în fond a cauzei, la termenul de judecată din 17 septembrie 2004, când dosarul a rămas în pronunțare.
În raport de această împrejurare, s-a reținut că, împotriva sentinței judecătoriei pronunțate la 17 septembrie 2004, inculpatul putea să declare recurs în termenul legal de 10 zile, până cel mai târziu la data de 28 septembrie 2004, astfel că recursul declarat la data de 22 mai 2007 - după expirarea termenului legal, este tardiv.
Având în vedere că recursul tardiv a fost respins ca atare de plano, astfel că tribunalul nu a mai putut examina legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în raport de motivele invocate în recurs, întrucât nu mai este legal investită.
Pentru aceste motive, văzând și dispoz. art. 38515pct. 1 lit. a C.P.P. a fost respins ca tardiv recursul declarat de recurentul inculpat G, împotriva sentinței penale nr. 2229/17.09.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. 2512/2004.
Împotriva deciziei Tribunalului Timișa declarat recurs revizuientul G criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate fiind nemulțumit că nu i se acordă despăgubiri pentru 366 de zile cât a fost încarcerat și nu sunt trași la răspundere adevărații vinovați.
Examinând cauza din oficiu, conform prev. art. 38510, al21cpp, se constată că recursul inculpatului este inadmisibil.
Din actele de la dosar se reține că revizuientul a fost condamnat prin Sentința penală nr.2299/2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara la pedeapsa de 1 an închisoare, cu executare în detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 181, al.1 cp.
Revizuientul a formulat o cerere de revizuire împotriva sentinței de condamnare care a fost înregistrată la Judecătoria Timișoara instanță care la data de 21.03.2007, prin Sentința penală nr. 631/2007, a dispus respingerea cererii ca nefondate.
Împotriva acestei sentințe revizuientul a declarat recurs care a fost soluționat de Tribunalul Timiș prin Decizia penală nr.770/R/2009 în sensul respingerii ca tardiv.
Potrivit prev. art.407 cpp sentințele instanței de revizuire sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea iar deciziile date în apel sunt supuse recursului.
Examinând dosarul de fond se observă că revizuientul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate or sentințele care privesc acest gen de infracțiuni pot fi atacate doar cu recurs, potrivit prev. art. 361.1 lit a cpp.
Prin urmare, în consens cu prev. art. 407 cpp și hotărârea prin care a fost soluționată cererea de revizuire poate fi atacată doar cu recurs care de altfel așa cum s-a menționat mai sus, a și fost soluționat de către Tribunalul Timiș astfel că prezentul recurs este inadmisibil și va fi respins, potrivit prev. art. 38515, pct. 1 lit. a cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1, lit.a C.P.P. respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuientul G, împotriva DP nr. 770/R/2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă revizuientul - recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 11 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
RED:CC/12.01.2010
Dact: 2 exempl/ 13 Ianuarie 2010
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Codrina Iosana Martin, Constantin
