Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Decizia 43/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - ART. 181 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 43
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Valentina Trifănescu
- - - JUDECĂTOR 3: George Ciobanu
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 140 din 30 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul - parte civilă și avocat desemnat din oficiu -, reprezentând pe recurentul - inculpat, lipsă.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurent depune la dosar motive de recurs, după care, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat -, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, solicită instanței admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și achitarea inculpatului conform disp. art. 10 lit. e C.P.P. deoarece instanța de prim control judiciar nu a reținut în cauză incidența art. 44 referitor Cod Penal la legitima apărare, în condițiile în care s-a dovedit faptul că partea vătămată a fost cea care a provocat scandalul, așa cum a declarat de altfel și martorul, din depoziția căruia rezultă că partea vătămată, aflată în stare avansată de ebrietate, a rupt cămașa inculpatului și a lovit cu instrumentele muzicale. Referitor la latura civilă a cauzei, solicită respingerea acțiunii civile formulate de partea civilă, respectiv înlăturarea obligației inculpatului de a-i plăti acesteia suma de 3.000 lei, apreciind că acest cuantum este mult prea mare, în condițiile reținerii culpei comune a părților și raportat la depozițiile martorilor audiați, care au arătat că leziunile suferite de partea vătămată nu au fost grave.
Intimatul - parte civilă, având cuvântul, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, precizând faptul că a fost lovit de acesta din spate.
Reprezentantul Parchetului, pune concluzii de respingere a recursului formulat de inculpat, ca nefondat, în speță neputându-se reținere apărarea inculpatului, în sensul legitimei apărări.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 1242/14 iulie 2006 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 428/2006, în baza art. 181 alin. 1 cu Cod Penal aplicarea art. 73 lit. b Cod Penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 luni închisoare, iar conform art. 81 - 82 Cod Penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe timp de 2 ani și 3 luni închisoare, punându-i-se în vedere inculpatului dispozițiile art. 83
Cod PenalS-a admis în parte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă, fiind obligat inculpatul către acesta la plata sumei de 3.000 lei și la 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat și respectiv cheltuieli de judecată către partea vătămată.
În fapt, instanța de fond a constatat că, la data de 02 mai 2005, aflat într-o puternică stare de tulburare, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 50 - 55 zile îngrijiri medicale.
S-a apreciat astfel că, în drept, fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod Penal, pentru care a fost condamnat, la individualizarea judiciar a pedepsei avându-se în vedere dispozițiile art. 52 și art. 72 Cod Penal, respectiv gradul de pericol social în care s-a comis fapta, circumstanțele personale ale inculpatului - care a comis infracțiunea într-o stare de tulburare generată de atitudinea provocatoare a părții vătămate, care a schimbat firele ce alimentau instrumentele muzicale, a lovit instrumentele la care inculpatul și l-a lovit chiar și pe acesta în zona pieptului - incidența disp. art. 73 lit. b Cod Penal, elemente în raport de care pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de textul de lege incriminator, iar ca modalitate de executare a acestei pedepse, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 - 82
Cod PenalSituația de fapt relatată mai sus și rezolvările juridice adoptate, s-au întemeiat pe probatoriile administrate atât în faza urmăririi penale, cât și în fața instanței, pe parcursul cercetării judecătorești, respectiv: depozițiile martorilor, și, coroborate cu concluziile certificatului medico-legal nr. 515/C/06 mai 2005 emis de S și declarațiile părții vătămate constituită parte civilă.
Prin decizia penală nr. 332/31.10.2006 pronunțată de Tribunalul O l t, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, iar prin decizia 136 din 13 februarie 2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, s-a admis recursul inculpatului, s-a casat decizia nr. 323 din 31 octombrie 2006 a Tribunalului Olt și s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel, constatându-se incidența cazului de casare înscris în art. 3859pct. 6 cu C.P.P. referire la dispozițiile art. 197 alin. 2
C.P.P.În rejudecare, după casare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt la data de 26 martie 2007, iar prin decizia penală nr. 140 din 30 mai 2007 pronunțată în dosarul nr-, instanța de prim control judiciar a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul și obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a constatat în esență că soluția instanței de fond este legală și temeinică atât privitor la încadrarea juridică dată faptei, dar și cu privire la vinovăția inculpatului și la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate acestuia.
Critica formulată de inculpat în apel, în sensul că a comis fapta în stare de legitimă apărare, nu a putut fi primită, deoarece nu are corespondent în materialul probator administrat în cauză și nici în situația de fapt, așa cum este aceasta relevată de actele și lucrările dosarului, fiind cert că apărarea inculpatului nu a fost una proporțională cu gravitatea atacului manifestat de partea vătămată care, potrivit depozițiilor martorilor audiați, a vizat cu deosebire instrumentul muzical la care inculpatul și în ultimul rând persoana celui din urmă.
Astfel, nu s-a putut reține în favoarea inculpatului cauza exoneratoare de răspundere penală a legitimei apărări, atâta vreme cât, în cauză nu sunt îndeplinite nici condițiile atacului, ce trebuie să fie unul material, direct, imediat și injust și să pună în pericol grav persoana celui atacat.
Nu s-a reținut a fi fondată nici critica formulată de apelantul - inculpat cu privire la acordarea unei sume de bani cu titlu de daune morale într-un cuantum ridicat față de posibilitățile sale materiale, tribunalul apreciind că aceasta nu poate fi raportată la dispozițiile legale ce disciplinează acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în motivele scrise depuse la dosar, prin apărătorul desemnat din oficiu, solicitând în esență admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și achitarea sa conform disp. art. 10 lit. e C.P.P. deoarece instanțele de fond și de apel nu au reținut în cauză incidența art. 44 referitor Cod Penal la legitima apărare, în condițiile în care s-a dovedit faptul că partea vătămată a fost cea care a provocat scandalul. În acest sens, nu s-a ținut seama de declarația martorului, din care rezultă că partea vătămată, aflată în stare avansată de ebrietate, a rupt cămașa inculpatului și a lovit cu instrumentele sale muzicale. Referitor la latura civilă a cauzei, a solicitat respingerea acțiunii civile formulate de partea civilă, respectiv înlăturarea obligației sale de a-i plăti acesteia suma de 3.000 lei, apreciind că acest cuantum este mult prea mare, în condițiile reținerii culpei comune a părților și raportat la depozițiile martorilor audiați în cauză, care au arătat că leziunile suferite de partea vătămată nu au fost grave.
Recursul este nefondat.
Analizând decizia recurată, prin prisma motivelor invocate, se constată că aceasta este temeinică și legală, atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă a cauzei.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. 2 Cod Penal, este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia, sau împotriva unui interes obștesc și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, ori interesul obștesc.
În alin. 3 al aceluiași articol, se menționează că este în legitimă apărare și acela care, din cauza tulburării sau temerii, a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.
În speță, deși atitudinea părții vătămate a fost una violentă, este cert că apărarea inculpatului nu a fost una proporțională cu gravitatea atacului manifestat de partea vătămată, care a vizat în special instrumentul muzical la care inculpatul, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor, și, audiați în cauză și în ultimul rând, persoana acestuia.
Așa fiind, în mod just s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării prev. de art. 73 lit. b Cod Penal, în cauză nefiind în prezența legitimei apărări.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea constată că aceasta a fost just soluționată, iar cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale corespunde prejudiciului de natură nepatrimonială suferit de partea civilă prin fapta inculpatului, în condițiile în care s-a reținut și culpa acesteia, constând în atitudinea sa provocatoare față de inculpat.
Așa fiind și pentru motivele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpat, iar în baza art. 192 alin. 2 C.P.P. recurentul va fi obligat la plata sumei de 185 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariul apărător din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 140 din 30 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul cu nr-.
Obligă recurentul - inculpat la 185 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud. -
Jud. apel:.
Dact. 2 ex./ 30 Ianuarie 2008
- 21.01.2008 -
- Administrația Finanțelor Publice S va încasa de la recurentul - inculpat suma de 535 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, Valentina Trifănescu, George Ciobanu