Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 585/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 585/2008
Ședința publică din 30 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Maria Elena Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă a Instanțelor Judecătorești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 126/27 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul recurent asistat de apărător ales, avocat, apărătorul ales al părții civile intimate, avocat și cj, reprezentantul asigurătorului intimat SC Asigurări SA, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, instanța procedează la audierea inculpatului recurent, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, depune la dosar adeverința medicală a inculpatului pentru data de 26.05.2008.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și trimiterea dosarului la Judecătoria Sibiu în vederea administrării probei cu raportul de expertiză auto efectuat de trei experți. Precizează că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 3859pct. 18, 21 și 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală.
Arată că în faza urmăririi penale au fost efectuate două expertize auto. Prima expertiză auto a arătat că autoutilitara condusă de inculpat a fost în momentul producerii impactului pe acesteia de mers dar într-o poziție care prezenta tendința de a trece pe contrasens, precum și faptul că reacția conducătorilor auto a fost de a se feri unul de altul prin manevre de ocolire pe sens contrar celui pe care circulau. S-a mai arătat că autoutilitara condusă de inculpat nu circula cu o viteză mai mare de 50 km/. Menționează că, concluziile acestui raport de expertiză se coroborează cu declarațiile martorilor și.
Arată că prin cel de-al doilea raport de expertiză auto s-a concluzionat că autoutilitara condusă de inculpat se afla cel puțin cu partea din față pe de mers a autoturismului marca Renault.
Având în vedere că există declarații de martori contrare, precum și două expertize auto care au concluzii diferite, consideră că instanța de fond trebuia să admită proba cu efectuarea unei expertize auto cu trei experți, pentru a se respecta dreptul la apărare al inculpatului și a se înlătura orice dubiu în ce privește vinovăția acestuia.
Mai arată că inculpatul nu a primit nicio citație, mai mult, în ziua anterioară pronunțării hotărârii inculpatul suferea de entorsă, așa cum rezultă din adeverința medicală depusă la acest termen, astfel că nu poate fi vorba de o delăsare a inculpatului.
Reprezentantul asigurătorului intimat SC Asigurări SA, cj, arată că, având în vedere motivele invocate de inculpat, lasă soluția la aprecierea instanței.
Apărătorul ales al părții civile intimate, avocat, solicită respingerea recursului, menținerea hotărârilor atacate ca fiind legale și temeinice, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată. Arată că în dosarul de urmărire penală s-au efectuat trei rapoarte de expertiză auto iar în baza expertizelor efectuate și a declarațiilor martorilor, instanța de fond în mod corect a reținut săvârșirea faptei de către inculpat.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, în replică, arată că două dintre expertizele efectuate în faza de urmărire penală au fost întocmite de același expert, care a trebuit să refacă expertiza față de lipsa procedurii de citare a părților.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului, menținerea soluțiilor atacate ca legale și temeinice. Cu privire la solicitarea de trimitere a cauzei cu rejudecare, solicită respingerea acesteia ca nefondată. Precizează că în apel inculpatul a fost legal citat, procedura de citare fiind îndeplinită cu inculpatul prin afișare la domiciliul comunicat de acesta iar comunicarea hotărârii s-a făcut la aceeași adresă. Pe fond, arată că hotărârile atacate sunt temeinice și legale, inculpatul solicitând din cursul urmăririi penale efectuarea unei noi expertize dar această cerere a fost respinsă, raportat la obiectivele solicitate și probele administrate, fiind apreciată ca neconcludentă soluționării cauzei. Pentru aceste motive apreciază ca nefondată solicitarea de trimitere a cauzei cu rejudecare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său ales.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 183/25.03.2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu în baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a,b, c, Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 81 alin. l Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani și 6 luni închisoare, termen de încercare stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 359 alin. l a C.P.P. fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 și art. 346 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 998- art. 999 cod civil a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Fundația la plata sumei de 2566,38 lei, cu titlu de daune materiale și suma de 30.000 cu titlu de daune morale.
Au fost respinse celelalte pretenții formulate de partea civilă.
In baza art. 14 și art. 346 alin. l raportat la art. 313 din Legea 85/2006 au fost admise acțiunile civile formulate de Spitalul Clinic Județean Sibiu și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Fundația la plata sumei d 14.468,48 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate și de Spitalul Clinic de Urgență B și a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Fundația la plata sumei de 1425,80 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constatat că SC - Asigurări Sa B are calitate de asigurător.
În baza art. 191 alin. 3.C.P.P. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente Fundația la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în fapt că în data de 23.03.2004, în jurul orei 6,oo inculpatul conducea pe autoutilitara Mercedes 208 D cu număr de înmatriculare - din direcția B spre Sibiu. Acesta era însoțit de sora sa, aflat pe locul din dreapta față.
Pe sens opus, dinspre Sibiu spre B, circula autoturismul marca Renault cu număr de înmatriculare - condus de către, în interiorul căreia se afla, Soți și.
În apropiere de km 293 pe DN 1, în condițiile unui carosabil umed și datorită vitezei neadaptate la condițiile de trafic, inculpatul a pierdut controlul volanului autoutilitarei Mercedes, la ieșirea dintr-o curbă la stânga față de direcția sa de deplasare și astfel pătrunde pe contrasens. Conducătorul autoturismului Renault, observând că pe sensul său de deplasare a pătruns autoutilitara Mercedes a efectuat o manevră de viraj spre stânga, încercând evitarea unui impact frontal.
În acest timp, inculpatul a încercat să revină pe sensul său de mers, virând dreapta față din direcția sa de mers.
Impactul celor două autovehicule a avut totuși loc în zona marcajului longitudinal dintre două sensuri de mers, în momentul când autoutilitara Mercedes se afla cu partea din față pe contrasens.
În urma contactului primar între acestea, vehiculele au suferit avarii majore în partea dreaptă, autoturismului Renault i-a fost imprimată o mișcare de rotație și derapare până pe sensul opus, iar autoutilitara s-a răsturnat.
Prin accidentul rutier mai sus menționat s-a produs vătămarea corporală a pasagerilor și Soți ocupanți ai locurilor din dreapta față respectiv spate din autoturismul Renault.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul și partea responsabilă civilmente Fundația, "- filiala B, fără să le motiveze.
Prin decizia penală nr. 126/27 mai 2008 s-a respins apelul formulat de inculpatul și de partea responsabilă civilmente Fundația - Filiala B împotriva sentinței penale nr. 183/25.03.2008 a Judecătoriei Sibiu.
În motivare s-a reținut că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt în baza probelor administrate fiind fără nici un dubiu dovedit faptul că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.
Față de numărul mare de zile de spitalizare medicale, respectiv 80-90 zile, pe care le-a avut partea vătămată prelungite la 120-140 zile Tribunalul a considerat că aplicarea unei pedepse de 1 an și 6 luni închisoare este foarte mică, nejustificându-se reducerea acesteia. Mai mult această pedeapsă a fost suspendată făcându-se aplicarea art. 81 alin. l Cod penal.
De asemenea, în mod just a fost soluționată și latura civilă, existând toate elementele răspunderii civile delictuale, respectiv prejudiciul, vinovăția inculpatului, fapta ilicită și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu.
Totodată având în vedere faptul că la data comiterii infracțiunii inculpatul avea ocupația de șofer cu carte de muncă la Fundația, aceasta are calitatea de parte responsabilă civilmente și în mod corect a fost obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare, conform art. 14, 346.C.P.P. raportat la art. 998 Cod civil și 313 din Legea 85/2006, respectiv art. 193 al. 3.
C.P.P.Ca urmare, în baza art. 379 pct. 1 lit. b tribunalul C.P.P. conform considerentelor enunțate, a respins ca nefondate apelurile formulate, menținând sentința atacată.
In baza art. 192 alin.2 apelantele C.P.P. au fost obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat, dată fiind culpa procesuală a acestora, fiecare în sumă de câte 100 lei.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul solicitând casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei la Judecătoria Sibiu în vederea efectuării unui raport de expertiză de trei experți, întrucât în faza de urmărire penală s-au efectuat două rapoarte de expertiză cu concluzii contradictorii.
De asemenea, invocă faptul că a fost nelegal citat în fața instanței de apel.
În drept invocă dispozițiile art. 3859pct. 18, 21 și art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, instanța constată că recursul inculpatului este fondat, nu pentru motivele arătate de acesta, ci numai în ceea ce privește pedeapsa accesorie aplicată inculpatului, pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 3859pct. 18 este nefondat.
Pe baza probelor administrate s-a reținut corect starea de fapt, constând în aceea că, la data de 23.03.2004, din cauza nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, inculpatul a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a părții vătămate, care a necesitat pentru vindecare 120 - 140 de zile de îngrijiri medicale.
Cererea inculpatului privind efectuarea unui nou raport de expertiză tehnică auto este nejustificată, probele administrate în cauză fiind suficiente pentru a elucida starea de fapt.
Culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului este dovedită de concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat de expert, declarațiile martorilor oculari, (pasageri și șoferul autoturismului Renault) și G (conducător tractor), aceștia confirmând împrejurarea că autoturismul Mercedes a derapat, impactul având loc pe sensul de circulație al autoturismului Renault.
De menționat că inclusiv inculpatul a recunoscut că este vinovat însă numai în primele declarații, ulterior modificându-și declarația în sensul că autoturismul Renault a fost cel care a intrat pe sensul său de mers.
În mod corect s-a înlăturat atât declarația martorei, întrucât aceasta nu se coroborează cu declarațiile celorlalți martori oculari, cât și raportul de expertiză întocmit de expert, acesta fiind în contradicție cu toate probele administrate în cauză, inclusiv cu poziția inculpatului.
În consecință, starea de fapt a fost corect stabilită de instanțe, motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 3859pct. 18 Cod procedură penală fiind nefondat.
Constatăm că procedura de citare a fost corect îndeplinită cu inculpatul la judecarea apelului (fila 21), prin afișare, în conformitate cu dispozițiile art. 179 al. 4 Cod procedură penală.
Deci și cel de-al doilea motiv de recurs invocat de inculpat este nefondat.
Recursul inculpatului urmează a fi admis însă în ceea ce privește conținutul pedepsei accesorii aplicată inculpatului, în sensul înlăturării interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece cu privire la exercitarea dreptului de a conduce au incidență prevederile Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002, care sunt dispoziții speciale raportat la cele generale ale Codului penal.
În consecință, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, instanța va admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 126/27 mai 2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
Va casa decizia penală atacată, cât și sentința penală nr. 183/25.03.2008 a Judecătoriei Sibiu, numai sub aspectul conținutului pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor civile, în sensul înlăturării lit. caa rt. 64 Cod penal.
Va menține în rest toate celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În baza art. 193(6) Cod procedură penală, va obliga pe inculpat să plătească părții civile suma de 800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 126/27 mai 2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
Casează decizia penală atacată, cât și sentința penală nr. 183/25.03.2008 a Judecătoriei Sibiu, numai sub aspectul conținutului pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor civile, în sensul înlăturării lit. caa rt. 64 Cod penal.
Menține în rest toate celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În baza art. 193(6) Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească părții civile suma de 800 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./18.11.2008
Jud. apel,
Jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Oana Maria Călian, Maria Elena Covaciu
