Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 753/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 753/R/2008
Ședința publică din 16 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan Președinte Secția Penală
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatul și de către garant asigurator de răspundere civilă - ri SA împotriva deciziei penale nr. 182/A din data de 10 octombrie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpat apărător desemnat din oficiu, avocat R din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, pentru partea civilă se prezintă apărător ales, din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură la data de 9 2008 un memoriu de către inculpatul, solicitând a fi avut în vedere la soluționarea cauzei. De asemenea, s-a depus la dosarul cauzei la data de 16 2008 prin serviciul registratură motive de recurs de către garant asigurator de răspundere civilă - ri SA, solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită să fie avute în vedere motivele de recurs depuse la dosarul cauzei și solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună obligarea inculpatului la plata sume de 2000 lei părții civile cu titlu de daune morale, precum și suma de 575,26 lei, despăgubiri pentru daune materiale. Cu privire la daunele morale acestea vor fi acordate raportat la practica judiciară în materie și la numărul de zile de îngrijiri medicale. Susține că depoziția martorului este în evidentă contradicție cu realitatea.
În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de inculpat așa cum a fost formulat, iar în ceea ce privește recursul declarat de asiguratorul de răspundere civilă - ri SA solicită respingerea acestuia dacă este nefavorabil inculpatului.
Apărătoarea aleasă a părții civile solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate în cauză, având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 14 proc.pen. prejudiciul material în procesul penal se dovedește conform legii civile. Apreciază că susținerile inculpatului din motivele de recurs nu sunt temeinice și legale, vin doar să inducă instanța în eroare. Instanța de apel a apreciat că munca de gospodărie este apreciabilă în bani și a stabilit suma de 500.000 Rol pe zi. Daunele morale au fost acordate, fiind pe deplin dovedite. Onorariul apărătorului inculpatului nu a fost dovedit, întrucât legea nu prevede cu privire la modalitatea în care trebuie să se taie chitanțe referitor la acordarea onorariului. Consideră că sumele acordate părții civile sunt justificate raportat la suferințele suferite de acesta.
În concluzie, solicită respingerea recursurilor declarate în cauză ca nefondate.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor inculpatului și a asigurătorului de răspundere civilă - ri SA, apreciind că instanța de apel a pronunțat o hotărâre temeinică și legală. Sumele acordate cu titlu de despăgubiri au fost corect stabilite. Din declarația martorului rezultă că atunci când nu putea merge să ajute partea vătămată, îl ajuta el. Partea vătămată a fost de patru ori la control, astfel încât suma de 1000 lei pentru acele drumuri a fost corect stabilită. De asemenea, în mod corect instanța a stabilit suma de 50 lei, reprezentând J din contravalorea bicicletei.
Apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre temeinică și legală sub aspectul laturii civile a cauzei și solicită respingerea recursurilor declarate în cauză ca nefondate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Sighetu Marmației prin sentința penală nr. 168 din 17 aprilie 2008 dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin.2,4 pen.cu aplic. art. 74 și 76 lit. c pen.
În baza art. 81 și 82.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 4 luni.
Inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă a sumelor de 9.600 lei - despăgubiri pentru daune materiale și de 5.000 lei - despăgubiri pentru daune morale.
S-a dispus obligarea inculpatului la plata următoarelor despăgubiri civile: către Spitalul SMs uma de 189,34 lei, către Spitalul Clinic de Recuperare CNa ceeași sumă și către Spitalul de Recuperare suma de 1.650,08 lei.
Inculpatul a fost obligat să achite Spitalului Județean de Urgență"Dr.C-tin " B M - Serviciul medico-legal județean M - Cabinet medico-legal suma de 65 lei.
De asemenea, inculpatul a fost obligat și la plata în favoarea statului a sumei de 400 lei - cheltuieli judiciare și a părții vătămate a sumei de 1.000 lei cu același titlu.
În considerentele sentinței s-a reținut faptul că inculpatul este angajat în calitate de agent vânzări la - SRL S M și posedă permis de conducere valabil pentru categoria B de autovehicule.
În data de 11 2005 în jurul orelor 21,00 inculpatul conducea autoturismul societății marca " 1304" pe strada - din S M, stradă pe care circulația se desfășoară într-un singur sens. Ajungând în apropierea Liceului inculpatul a observat în fața sa un alt autoturism care rula cu viteză redusă pe partea a carosabilului. În aceste împrejurări, inculpatul a luat hotărârea de a depăși autoturismul prin partea dreaptă(lățimea părții carosabile permite acest lucru) deși pe acest segment de carosabil se deplasa în același sens pe bicicletă partea vătămată.
Pe timpul acestei manevre inculpatul nu a reușit să păstreze o distanță laterală suficientă față de bicicletă astfel încât a acroșat-o cu partea din față dreapta a autoturismului iar partea vătămată a fost basculată pe și ulterior proiectată pe carosabil.
În urma accidentului aceasta a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 40-45 zile de îngrijiri medicale (31).
Partea vătămată a circulat regulamentar iar bicicleta era dotată corespunzător circulației pe timp de noapte.
Accidentul s-a datorat culpei exclusive a inculpatului care nu a respectat dispozițiile art.149 al. 1 și 150 al. 1 lit. "c" din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, potrivit cărora depășirea vehiculelor se face numai pe partea în sensul de mers iar la efectuarea acestei manevre trebuie păstrată o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit.
Fapta inculpatului care în data de 11 2005 în timp ce conducea un autoturism " 1304" prin nerespectarea dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice a cauzat un accident în urma căruia partea vătămată a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare 40-45 zile de îngrijiri medicale constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev.de art. 184 al. 1 și 3.pen.
Cu privire la latura civilă a cauzei prima instanță a menționat următoarele:
- partea vătămată se constituie parte civilă în cauză cu suma de 10.000 RON reprezentând venitul nerealizat, cheltuielile cu tratamentul medical și daune morale (29)
- Casa de de Sănătate M se constituie parte civilă în cauză cu suma de 189,34 RON reprezentând cheltuielile de spitalizarea părții vătămate (24).
Inculpatul nu a putut face dovada încheierii asigurării auto pentru a se introduce în cauză asiguratorul de răspundere civilă.
Referitor la persoana inculpatului instanța de fond a reținut că acesta este în vârstă de 27 de ani, nu posedă antecedente penale(36).
În cauză, deoarece a fost contestat numărul zilelor de îngrijire medicală, s-a dispus și s-a efectuat raport de expertiză medico legală de către Serviciul Județean Medico Legal BM( fila 136-141) de unde rezultă că nr. de zile de îngrijiri medicale ca urmare a traumatismului suferit de către partea vătămată de 100-120 zile și au determinat un de invaliditate de 20 %.
Deoarece și acest raport de expertiză a fost contestat, s-a dispus o contraexpertiză la Institutul de Medicină Legală CN( fila 122-124) care a stabilit același nr. de zile de îngrijire medicală 100-120.
La solicitarea părții vătămate a fost efectuată și o completare la acest raport de expertiză pentru a fi stabilit gradul de invaliditate cu care a rămas partea vătămată în urma accidentului (fila 219-220)
Din concluziile acestei completări, rezultă că partea vătămată ca urmare a leziunilor suferite în urma accidentului de circulație prezintă o incapacitate adaptivă de 40%, neîncadrabilă în de invaliditate.
Având în vedere faptul că din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat majorarea nr. de zile de îngrijiri medicale, necesare recuperării părții vătămate instanța în ședința din 27.09.2007 (fila 175) a pus în discuția părților și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din vătămare corporală din culpă prev.de art 184 al. 1 și 3.pen. în vătămare corporală din culpă prev.de art 184 al. 2 și 4.pen.
Raportat la majorarea nr. de zile de îngrijire medicală, partea vătămată și-a majorat pretențiile civile de la 21.000 lei la 30.000 lei.
La termenul de judecată din 10 aprilie 2008, reprezentanta părții vătămate a solicitat introducerea în cauză a - SRL care este proprietara autoturismului implicat în accident în calitate de parte responsabilă civilmente.
Raportat la dis part 16.pr.pen. care prevede faptul că introducerea în procesul penal a persoanei responsabile civilmente poate avea loc la cerere sau din oficiu fie în cursul urmăririi penale, fie în fața instanței de judecată, până la citirea actului de sesizare, instanța a respins această cerere deoarece a fost formulată tardiv și contrar dispozițiilor legale amintite, citirea actului de sesizare făcându-se la data de 13.06.2006.(fila 26).
Societatea asigurătoare ri a solicitat prin întâmpinarea depusă la dosar ca obligarea sa la plata despăgubirilor civile să se facă ținându-se cont de prev. deciziei I din 28.03.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În baza probelor administrate prima instanță a constatat că în speță sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev.de art 184 al. 2 și 4.pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a ținut cont de faptul că inculpatul nu a mai fost condamnat, a recunoscut săvârșirea faptei, motiv pentru care a făcut aplicarea dispozițiilor art 74 și 76 lit. c pen. aplicându-i pedeapsa stabilită în dispozitiv, iar pedeapsa aplicată a fost suspendată condiționat conform art.81 pen. fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens.
În privința laturii civile a cauzei instanța a obligat inculpatul să plătească celor trei unități spitalicești Spitalul de Recuperare, Spitalul Clinic de recuperare și Spitalul Municipal S M, despăgubirile civile conform constituirii de parte civilă a acestor unități.
În ceea ce privește constituirea de parte civilă a părții vătămate instanța a admis în parte pretențiile civile ale acestuia constând în prestații efectuate de zilierii angajați în muncă, pentru nr. de zile stabilit prin expertiză precum și cheltuielile privind tomografia și analizele medicale.
Aceasta deoarece partea vătămată a dovedit cu martori faptul că pe perioada cât a avut nevoie de îngrijire medicală a avut angajat care să-l ajute în gospodărie (fila 76) dar nu a dovedit și faptul că realiza venituri suplimentare din muncă în afara pensiei.
De asemenea, partea vătămată deși a solicitat contravaloarea bicicletei ca fiind distrusă în urma accidentului, nu a făcut nici o dovadă în acest sens.
În cea ce privește bonurile de benzină și de medicamente depuse la dosar de către reprezentanta părții vătămate, din acestea nu rezultă faptul că au fost cheltuieli legate direct de cauză.
De asemenea, instanța a obligat inculpatul să plătească părții vătămate și daune morale precum și cheltuieli judiciare conform dispozitivului.
Deoarece contravaloarea expertizei medicale efectuate de Spitalul Județean de Urgență - Serviciul medico-legal nu au fost achitate instanța a obligat inculpatul să plătească și aceste cheltuieli.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât inculpatul, cât și partea civilă și asiguratorul ri - Sucursala
Apelantul-inculpat a solicitat a se reduce cuantumul despăgubirilor pentru daune materiale la nivelul sumei de 575,26 lei și a celor pentru daune morale la nivelul sumei de 2.000 lei cu motivarea că prima instanță l-a obligat la plata sumei de 9.600 lei - despăgubiri pentru daune materiale (contravaloarea prestațiilor zilierilor angajați de apelantul-parte civilă în perioada zilelor de îngrijiri medicale, contravaloarea tomografiei și a analizelor medicale) fără a fi detaliate aceste sume. Contravaloarea tomografiei (250 lei) este probată, contravaloarea medicamentelor este dovedită la nivelul sumei de 323,26 lei, iar obligarea la plata contravalorii prestațiilor efectuate de zilieri nu se justifică (declarația martorului nu este credibilă, ea vine în contradicție cu susținerea apelantului-parte civilă din cadrul constituirii de parte civilă care a indicat suma de 50 lei/zi, acesta din urmă este pensionar, în luna muncile care se prestează în gospodărie sunt reduse din cauza anotimpului, fiind încadrat în muncă martorul nu putea presta munci în gospodăria apelantului-parte civilă 14 zile/lună; în acest sens s-a formulat la parchet împotriva martorului plângere penală în dos.nr. 704/P/2008).
Despăgubirile pentru daune morale au un cuantum disproporționat față de suferințele fizice și traumele suportate.
Apelantul-parte civilă a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar, în subsidiar, admiterea integrală a constituirii sale de parte civilă și obligarea apelantului-inculpat la plata sumei de 5.063 lei - cheltuieli judiciare. În motivarea cererii sale acesta a arătat că răspunderea pentru prejudiciul produs revine atât apelantului-inculpat, cât și " " (în calitate de comitent), răspunderea lor fiind solidară. Citarea în proces a societății ca și parte civilmente responsabilă este obligatorie. Introducerea în cauză a acesteia a fost solicitată de la începutul dezbaterilor în fond, însă instanța prorogat pronunțarea asupra cererii, apoi a respins-o ca fiind tardivă.
Suma de 11.500 lei a fost probată cu bonurile pentru medicamente și reprezintă și contravaloarea analizelor medicale obligatorii. Cu privire la venitul nerealizat în sumă de 12.000 lei s-a făcut trimitere la declarația martorului care a indicat obținerea de către apelantul-parte civilă a unor venituri în sumă de 100 lei/zi chiar dacă este pensionar. Deși nu a fost încadrat în muncă, veniturile obținute au contribuit la susținerea financiară a familiei sale care a fost astfel privată de această susținere.
Suma de 6.500 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale este derizorie față de suferințele fizice și psihice ce i-au fost produse și față de împrejurarea că a rămas cu o incapacitate adaptativă de 40 % astfel că trebuie să depună un efort suplimentar pentru a se - efort care este necesar a fi recompensat.
Cheltuielile judiciare solicitate reprezintă onorariul de avocat (dovedit cu chitanța aflată la dosar) și cheltuielile de transport ale acestuia care s-a deplasat de la CN( probate cu chitanțele depuse). Prima instanță nu a motivat reducerea onorariului de la suma de 3.000 lei la cea de 1.000 lei.
Apelantul-asigurator - ri - Sucursala Mas olicitat a se înlătura dispozițiile sentinței privind obligarea apelantului-inculpat la plata despăgubirilor materiale cu motivarea că despăgubirile pretinse de apelantul-parte civilă sunt în M parte neîntemeiate și nedovedite. Nu s-a dovedit caracterul urgent și inevitabil al cheltuielilor efectuate cu zilierii angajați pentru lucrările de la locuința apelantului-parte civilă, veridicitatea probei testimoniale a fost contestată de apelantul-inculpat.
Examinând sentința penală apelată prin prisma dispozițiilor art. 371.pr.pen. tribunalul a constatat următoarele:
Cererea apelantului-parte civilă de a se dispune desființarea sentinței cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru a se cita în calitate de parte civilmente responsabilă a " " nu poate fi primită raportat la dispozițiile art. 16 alin. 1.pr.pen. potrivit cărora introducerea în cauză a persoanei civilmente responsabile poate avea loc doar până la citirea actului de sesizare a instanței și la împrejurarea că acesta a solicitat pentru prima dată introducerea în cauză a acestei societăți comerciale doar la ultimul termen de judecată (cel din 10 aprilie 2008), deci ulterior momentului indicat de textul legal menționat. Prin urmare, sentința penală apelată urmează a fi examinată sub aspectul fondului cauzei.
Din probele administrate în acest dosar rezultă faptul că în seara zilei de 11 2005 apelantul-inculpat a condus pe strada 22 din SMa utoturismul marca " 1304" înmatriculată sub nr. - pe și pentru că în fața sa circula un alt autoturism, a încercat să îl depășească. Întrucât nu l-a observat la timp pe intimatul-parte civilă care se deplasa cu ajutorul unei biciclete pe dreaptă, l-a acroșat, cauzându-i leziuni corporale vindecabile în 100-120 de zile de îngrijiri medicale și o incapacitate adaptativă de 40 %(121-124, 218-220 dosar judecătorie).
În raport de această stare de fapt, încadrarea juridică dată de judecătorie faptei apelantului-inculpat este cea legală.
Pedeapsa aplicată acestuia a fost în mod judicios individualizată față de gradul de pericol social al faptei (dat de natura ei și de modalitatea în care a fost comisă) și al apelantului-inculpat (acesta nu are antecedente penale), acest ultim element atrăgând incidența în cauză a prev. art. 74.pen.
Față de natura infracțiunii și de gradul de pericol social al apelantului-inculpat, tribunalul a considerat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea în regim de detenție și văzând și faptul că sunt îndeplinite și celelalte cerințe prev. de art. 81.pen. s-a apreciat că în mod corect s-a dat eficiență acestui text legal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, tribunalul a constatat că intimatul-parte vătămată s-a constituit parte civilă cu următoarele sume:
- 5.000 lei - despăgubiri pentru daune morale - majorate ulterior la suma de 6.500 lei (24, 157 dosar judecătorie);
- 16.000 lei despăgubiri pentru daune materiale din care suma de 4.500 lei reprezintă venitul nerealizat în perioada zilelor de îngrijiri medicale care ulterior au fost majorate la nivelul sumei de 12.000 lei - 157 dosar judecătorie, iar diferența de 11.500 lei reprezintă următoarele: contravaloarea tomografiei computerizate (250 lei), contravaloarea transportului cu autoturismul de la Spitalul S M la Spitalul de Recuperare CN( 1.000 lei), contravaloarea medicamentelor (1.000 lei), a alimentației speciale necesare pentru recuperare (100 lei), a bicicletei distruse (500 lei), a prestației zilierilor angajați în gospodărie (50 lei/zi) și venitul nerealizat de fiica intimatului-parte civilă - numita urmare a îngrijirilor acordate acestuia (2.000 lei).
În raport de suferințele fizice ce i-au fost produse apelantului-parte civilă căruia apelantul-inculpat i-a cauzat leziuni corporale vindecabile în 100-120 de zile de îngrijiri medicale și o incapacitate adaptativă de 40 %, suma de 6.500 lei solicitată cu titlu de despăgubiri pentru daune morale este pe deplin justificată, urmând a fi, în consecință, majorat cuantumul despăgubirilor acordate de prima instanță la nivelul acestei sume.
În privința despăgubirilor pentru daune materiale solicitate instanța de apel reține faptul că s-a dovedit achitarea de către partea civilă a sumei de 250 lei reprezentând contravaloarea unei tomografii computerizate (29 dosar judecătorie). Chiar dacă apelantul-parte civilă este pensionar, acestuia i se cuvine pentru perioada zilelor de îngrijiri medicale suma de 6.000 lei întrucât și munca prestată în mod curent în gospodărie poate fi cuantificată la nivelul unei sume rezonabile de 50 lei/zi. Din raportul de expertiză de la 122-124 și completarea la acest raport de la 219 rezultă că acesta a suferit 3 internări la Spitalul Clinic de Recuperare C N și s-a deplasat de 4 ori pentru a fi examinat la diferite unități medicale din același oraș. Prin urmare, pentru transportul acestuia au fost necesare 10 drumuri cu autoturismul întrucât o internare a necesitat efectuarea a două drumuri dus-întors - unul pentru internare și altul pentru externare astfel că a suportat cheltuieli cu transportul în sumă de 1.000 lei (10 drumuri x 100 lei). Cu depoziția martorei s-a probat faptul că apelantul-parte civilă a cheltuit suma de 10.000 lei pentru medicamente și alimentația specială necesară pentru recuperarea sa (36 dosar judecătorie). Nu i se poate acorda contravaloarea bicicletei implicate în accidentul rutier întrucât fotografiile judiciare aflate în dosarul de evidențiază distrugerea doar a roții din spate a acesteia care poate fi înlocuită și a cărei valoare rezonabilă este apreciată de tribunal la nivelul sumei de 50 lei. Nu i se poate acorda contravaloarea prestației muncitorilor angajați de acesta în gospodărie întrucât munca depusă de aceștia reprezintă, de fapt, munca pe care apelantul-parte civilă ar fi prestat-o în gospodărie și pentru care acestuia i s-a acordat deja suma de 6.000 lei. Veniturile pretinse ca nefiind realizate de fiica acestuia urmare a îngrijirilor ce i-au fost date nu au fost probate. Totalizând sumele mai sus amintite, tribunalul urmează a-i acorda apelantului-parte civilă suma de 17.300 lei cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale.
Apelantul ri - Sucursala Maf ost chemat în judecată în calitate de asigurător astfel că acțiunea civilă se impune a fi admisă în parte și față de acesta (pentru a-i fi opozabilă hotărârea) în sensul celor de mai sus. Așadar, sentința primei instanțe urmează a fi desființată și sub acest aspect.
Întrucât apelantul-inculpat este singurul culpabil de producerea accidentului rutier în discuție, în mod corect a fost obligat la plata de cheltuieli de spitalizare în favoarea Spitalului S M, Spitalului Clinic de Recuperare C N și Spitalul de Recuperare.
Apelantul-inculpat nu a contestat faptul că nu s-a achitat contravaloarea expertizei în sumă de 65 lei întocmite de B M și nu a făcut dovada contrară, soluția primei instanțe urmând, în consecință, a fi menținută sub acest aspect.
În mod netemeinic i s-au acordat apelantului-parte civilă cheltuieli judiciare în sumă de 1.000 lei în condițiile în care s-a dovedit faptul că a achitat suma de 3.000 lei cu titlu de onorariu de avocat (256 dosar judecătorie), iar față de durata procesului (de 2 ani) reducerea cuantumului acestuia nu se justifică. De asemenea, apărătorul său a fost prezent la 6 termene de judecată, iar contravaloarea transportului acestuia poate fi apreciată la nivelul unei sume rezonabile de 600 lei (100 lei/termen de judecată x 6 termene). În consecință, apelantul-inculpat urmează a fi obligat la plata în favoarea apelantului-parte civilă a sumei de 3.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive s-au admis în parte toate apelurile prin decizia penală 182/2008 a Tribunalului Maramureș.
Admițând în parte toate apelurile, fiecare parte urmează a-și suporta propriile cheltuieli făcute în apel.
În temeiul art. 192 alin. 3.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Împotriva deciziei tribunalului și implicit a sentinței judecătoriei, au declarat recurs inculpatul și asigurătorul de răspundere civilă - ri SA - Sucursala Recurenții au solicitat casarea lor și rejudecând cauza, înlăturarea obligării la plata daunelor morale și a celor materiale, întrucât inculpatul are un redus de culpă în producerea evenimetului rutier.
Curtea examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Instanțele de fond, au efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului și în mod judicios au soluționat și latura civilă a cauzei.
Stabilind obligația de a repara prejudiciul cauzat unei persoane, printr-o faptă ilicită, legea nu distinge între prejudiciul patrimonial și cel nepatrimonial; ca atare, nu există temei juridic pentru a se înlătura obligația de reparare a daunelor morale, acestea având, la fel, ca orice prejudiciu, un caracter păgubitor ce dă naștere obligației de reparare.
Potrivit prevederilor art. 14 din Codul d e procedură penală și ale art.998 civ. despăgubirile pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune, trebuie să constituie o justă și integrală reparare a daunelor ocazionate.
Verificând hotărârile pronunțate în cauză, rezultă că instanțele de fond au constatat că inculpatul a accidentat partea civilă, cauzându-i leziuni vindecabile în 120 de zile îngrijiri medicale și totodată, provocându-i o incapacitate adaptativă de 40% ceea ce a determinat încadrarea acesteia într-un de invaliditate de 20%.
Pe cale de consecință, în mod judicios, inculpatul a fost obligat la daune materiale, daune morale către partea civilă.
Victima unei infracțiuni de natura celei comise de inculpat, are dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial cauzat prin vătămări corporale aduse sănătății sale, acest prejudiciu constând în suferințele fizice și psihice pe care le-a suportat de pe urma faptului ilicit.
Astfel, victima, o persoană în vârstă de 66 de ani, a fost supusă mai multor operații prin care i s-a acordat asistență medicală în vederea vindecării traumatismului cranio-cerebral suferit, fiind încadrat în urma accidentului comis de inculpat, în gradul III de invaliditate, a fost spitalizată o lungă perioadă de timp, suferind intervenții chirurgicale, după care s-a aflat în tratament medical în cursul căruia a continuat să aibă dureri.
în spital, conștiința de a fi bolnav, suferința de a fi privat de o viață normală corespunzătoare vârstei, implică și o suferință psihică, ce presupune, de asemenea, o compensație, și anume sub forma unor daune morale pentru prejudiciul nepatrimonial ce i s-a cauzat și care, în cuantumul solicitat și acordat de instanțe, este justificat.
Așadar, prin infracțiunea săvârșită, este neîndoielnic că inculpatul a determinat supunerea părții civile nu numai la traume fizice și psihice excepționale dar și la o infirmitate care, îi limitează accesul la o viață socială și afectivă normală, potrivit vârstei și intereselor sale.
De aceea, existând raport de cauzalitate între activitatea delictuală și prejudiciul nepatrimonial încercat, curtea apreciază că instanțele de fond au pronunțat o soluție temeinică, corespunzătoare principiilor răspunderii civile delictuale stabilite prin dreptul intern și exigențelor art.3 din Protocolul nr.7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Decizia Tribunalului Maramureș este judicios motivată cu referire atât la probele scrise, cât și cele testimoniale ( raport de expertiză al părții civile, rețete medicale, declarația martorei ).
În privința recursului asigurătorului se constată că juristul unității nu s-a prezentat personal în fața instanței, acesta fiind examinat prin prisma motivelor scrise. Soluția Tribunalului s-a circumscris întrutotul celor statuate de instanța supremă în recursul în interesul legii I/2005 al ÎCCJ, în sensul că asigurătorul răspunde în limita contractului de asigurare.
Pentru motivele ce preced, Curtea va aprecia ca legală și temeinică hotărârea Tribunalului Cluj pe care o va menține, respingând ca nefondate recursurile promovate, în baza art.38515pct. 1 lit.b cod proc.pen.
Văzând disp.art.192 alin.2 cod proc.pen. inculpatul și asigurătorul vor plăti fiecare statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul și - ASIGURARI SA Sucursala împotriva deciziei penale nr.182/A din 10.10.2008 a Tribunalului Maramureș.
Obligă pe inculpat și asigurator să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.B/
22.12.2008 - 3 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE
Ședința Camerei de Consiliu din 22 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Boer JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan Președinte Secția Penală
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinarea din oficiu înlăturarea omisiunii vădite din minuta și dispozitivul deciziei penale nr. 753/R/2008, pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Cluj.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, părțile nefiind citate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentanta Ministerului Public solicită înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 753//R/2008, în sensul de a se dispune acordarea onorariului pentru apărător din oficiu, cheltuielile judiciare urmând a rămâne în sarcina statului.
CURTEA
Examinând din oficiu omisiunea vădită din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 753/R/2008 a Curții de Apel Cluj, cu privire la acordarea onorariului apărător din oficiu în sumă de 200 lei, ce se va avansa din în favoarea d-nului avocat R, întrucât l-a asistat din oficiu, în fața Curții, pe inculpatul, constată că, într-adevăr inculpatul a fost asistat de d-nul avocat R și că, în minuta și dispozitivul deciziei penale s-a omis stabilirea onorariului apărătorului din oficiu.
Așa fiind, în baza art. 196 pr.pen. va dispune înlăturarea din conținutul dispozitivului și al minutei deciziei penale nr. 753/R/2008 a Curții de Apel Cluj, a omisiunii vădite, în sensul că va stabili onorariu în favoarea apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei, ce se va avansa din în favoarea d-nului avocat R.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Prezenta încheiere va face parte integrantă din decizia respectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.196 proc.pen. înlătură omisiunea vădită din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 753/16 2008 a Curții de Apel Cluj, în sensul că se va include în cuprinsul acestora următoarea dispoziție:
Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 200 lei, ce se va avansa din, în favoarea av. R.
Obligă inculpatul să achite statului 300 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezentând onorar avocat oficiu.
Prezenta încheiere face parte integrantă din decizia respectivă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Președinte:Maria BoerJudecători:Maria Boer, Delia Purice, Iuliana Moldovan
