Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 131/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar penal nr-
DECIZIA PENALĂ NR.131/
Ședința publică din 13 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria Uzună
Grefier - - -
Cu participarea ministerului public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - domiciliat în M-, Bl.6,.A,.6, județul C, împotriva deciziei penale nr.489 din data de 19 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.2675 din data de 28 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr,1366/2006, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.182 cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat - personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.03590/2008, emisă de Baroul C, intimatul parte vătămată - personal.
Se constată lipsa intimatei parte civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.
În conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală, părțile arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod pr.penală, constată îndeplinite cerințele art.38511cod pr.penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513cod pr.penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea soluțiilor pronunțate în cauză cu consecința achitării inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d cod pr.penală, întrucât între fapta săvârșită de inculpat - aceea de a lovi o singură dată pe partea vătămată și urmarea atât de gravă suferită de partea vătămată - pierderea ochiului, nu există legătură de cauzalitate. Nu s-a ținut cont de istoricul medical al părții vătămate, acesta era programat la o operație, nici de faptul că a beneficiat de acea operație la prin care i s-a refăcut globul ocular care a reușit, dar acesta nu s-a putut abține de la consumul de alcool și efectul operației nu s-a mai produs.
Consideră că, concluziile raportului de expertiză și a avizării acestora sunt contradictorii și nerelevante.
Aceste expertize și avizări nu s-au făcut pe subiect ci numai pe înscrisurile cu caracter medical existente la dosar și, pe care le consideră incomplete.
Nu s-a ținut cont nici de faptul că partea vătămată a mai fost lovită în aceeași zi de alte persoane, iar martorii aduși de inculpat în apărare, au fost audiați, însă proba a fost respinsă ca neconcludentă.
De asemenea să se țină cont de provocarea pe care a realizat-o partea vătămată, prin prisma agresiunii față de fiul minor al inculpatului.
În subsidiar, dacă se va aprecia că legătura de cauzalitate este dovedită și că inculpatul se face vinovat de fapta dedusă judecății, solicită redozarea pedepsei ce i-a fost aplicată, ținând cont de circumstanțele atenuante, este la prima abatere, a avut o comportare sinceră. In situația în care pedeapsa ar rămâne la cuantumul la care a fost stabilită, inculpatul lucrând la această dată la siguranța CFR, ar duce în mod sigur la desfacerea contractului de muncă.
Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat. Instanța de recurs a trimis anterior cauza spre rejudecare pentru a se lămuri acele contradicții invocate de inculpat, situație în care Tribunalul Constanțaa solicitat Comisiei de Avizare și Control să analizeze actul medical nr.452/2005 și 129/2007 efectuate de SML C, concluzia fiind că cele două acte nu sunt contradictorii ci, dimpotrivă sunt complementare.
Instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante coborând pedeapsa aplicată inculpatului sub minimul prevăzut de textul de lege cu suspendare sub supraveghere.
Apreciază că nici una din criticile invocate nu sunt fondate, nu au corespondent în mijloacele de probă administrate, situația de fond a fost corect reținută de instanța de fond și menținută de instanța de apel, cu motivarea că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, acțiunea sa având drept consecință infirmitatea fizică permanentă - pierderea ochiului stand al părții vătămate, urmare loviturii pe care i-a aplicat-
Pe cale de consecință, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca legale și temeinice.
Intimatul parte vătămată G având cuvântul, susține că nu a avut niciodată motive să solicite o operație pentru. Solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, se consideră nevinovat, solicitând admiterea recursului.
A,
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că prin sentința penală nr.2675/29.11.2006 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr.1366/2006 s-a dispus admiterea cererii petentului G de scutire de plata amenzii judiciare.
A fost scutit petentul G de plata amenzii judiciare de 2.000 RON aplicată prin încheierea de ședință din 16.06.2006.
A fost respinsă ca nefondată cererea inculpatului, prin apărător, de reținere a circumstanței atenuante prevăzute de art.73 lit.b) pen.
In baza art.182 al.2 pen. cu aplicarea art.74 lit.a) și c) pen. raportat la art.76 lit.d) pen. a fost condamnat inculpatul - CNP -, fiul lui și, născut la data de 11.03.1966 în M, jud.C, domicliat în M,-,.6.A,.1,.6, jud.C, cetățean român, studii 10 clase și șc.profesională, revizor tehnic la CFR Călători C căsătorit, un copil minor, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
In baza art.861pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 3 ani, calculat conform art.862pen.
In baza art.863pen. s-a stabilit ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Constanța la datele ce vor fi fixate de către aceștia;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
In baza art.359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86 rap. la art.83 pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiunii în cursul termenului de încercare.
A fost admisă, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă G - domiciliat în M,-, Bl.6,.A,.6, jud.
In baza art.14-16 și art.346 pr.pen. raportat la art.998 civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile G suma de 10.050,5 RON din care suma de 10.000 RON reprezintă despăgubiri morale și suma de 50,5 RON despăgubiri materiale.
A fost respinsă ca nefondată cererea părții vătămate G de acordare a unei prestații periodice.
In baza art.191 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat de 200 RON.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că în data de05.09.2005partea vătămată G, în timp ce trecea pe stradă pe lângă un grup de copii aceștia l-au jignit spunându-i "chiorul". Partea vătămată i-a amenințat pe copii că îi va strânge de gât, după care s-a deplasat la barul "" situat pe strada - din
Aici partea vătămată a comandat 200 ml de și în timp ce consuma băutura, în picioare, la bar, a intrat în local inculpatul însoțit de fiul său. Acesta din urmă l-a indicat pe partea vătămată și inculpatul i-a reproșat acesteia că de când îi strânge copilul de gât după care i-a aplicat acestuia o lovitură cu pumnul în zona feței în ochiul stâng astfel încât partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut peste frigiderul cu băuturi. După aceea, inculpatul i-a mai aplicat câteva lovituri, fapt pentru care partea vătămată a căzut pe pavimentul localului, iar inculpatul a plecat lăsându-l pe partea vătămată plină de sânge.
Partea vătămată s-a ridicat, și-a pus o la ochiul stâng și s-a deplasat la organele de poliție unde a sesizat faptele. Organele de poliție au condus pe partea vătămată la Spitalul Municipal M de unde a fost transferat la Spitalul Clinic Județean C, unde a fost internat în perioada 05.09. - 13.09.2005. In urma acestor lovituri, partea vătămată a necesitat 30-35 zile de îngrijiri medicale, leziuni care prezintă o infirmitate fizică permanentă cu pierderea funcției unui organ, respectiv ochiul stâng, așa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr.452/LR/20.10.205 emis de SML
Inculpatul audiat atât în cursul urmăriri penale cât și în cursul cercetării judecătorești, a arătat că fiul său fusese strâns de gât de către partea vătămată și intrând în barul în care acesta se afla, acesta a încercat să-l lovească și în prezența sa, astfel că l-a împins pe partea vătămată care s-a lovit cu spatele de frigider și apoi l-a lovit pe el cu pumnul astfel că, la rândul său a ripostat și l-a lovit cu palma în zona bărbiei. Acesta s-a izbit de zid și s-a lăsat pe vine. Astfel a luat copilul și a plecat din bar.
Prima instanță coroborând plângerea și declarațiile părții vătămate cu concluziile raportului de constatare medico-legală nr.452/LR/20.10.2005 al SML C, cu declarațiile martorilor, analizate mai sus, care nu se contrazic, precum și cu declarația de recunoaștere parțială a inculpatului, a reținut situația de fapt expusă și vinovăția inculpatului la săvârșirea faptei.
Asupra acțiunii civile formulate de partea civilă prima instanță a reținut că sunt aplicabile dispozițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.
In ceea ce privește daunele morale solicitate de partea vătămată, instanța de fond a apreciat că, în raport de natura leziunilor suferite (din zona feței, pierderea unui organ - ochiul stâng), zilele de îngrijiri medicale necesitate, perioada de spitalizare, se justifică acordarea de despăgubiri morale în cuantum de 10.000 RON, suma solicitată fiind prea mare în raport cu suferințele efectiv produse.
In ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate, instanța de fond a reținut că partea vătămată a făcut dovada unui cuantum de 50,5 RON conform biletelor de transport constând în 2 bilete transport în mun. Cac âte 2,4 RON, 1 bilet tren pe ruta M - C în valoare de 2,7 RON, 3 călătorii dus-întors pe ruta M - C raportat la drumurile rezultate din actele dosarului (la spital, la SML, la control) în valoare de câte 4,5 RON fiecare, 8 călătorii în M, la termenele de judecată la care a fost prezent, la organele de poliție pentru plângere și declarații și la spital. Instanța nu a reținut biletele de tren pe ruta C - B întrucât din actele dosarului nu a rezultat vreo legătură între fapta inculpatului și drumurile la De asemenea, nu a reținut nici celelalte bilete de transport întrucât nu s-a dovedit că respectivele drumuri au fost efectuate și au legătură cu prezenta faptă.
Împotriva sentinței penale menționate în termen legal a declarat apel inculpatul, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât pierderea funcției vizuale la ochiul stâng al părții vătămate nu este consecința loviturii aplicate de inculpat.
S-a solicitat admiterea apelului declarat,desființarea sentinței pronunțate de către instanța de fond,și rejudecându-se cauza prin reaprecierea materialului probator de la dosar,să se constate nevinovăția inculpatului și în baza art.10 lit.d). rap la art.11 pct.2.lit.)pr.pen. să se dispună achitarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.182 al.2 pen.
In cauza lipsește elementul constitutiv al faptei,nu există raportul de cauzalitate între fapta și leziunile produse părții vătămate,inculpatul a lovit partea vătămată dar aceasta a fost lovită și de alte persoane.iar leziunile suferite nu se datorează inculpatului.
La ribunalul Constanța cauza a fost înregistrată sub nr-.
Prin decizia penală nr.489 din 19 decembrie 2007, Tribunalul Constanțaa dispus:
În baza art. 379 pct. 1 lit. b )pr.pen;
A respins ca nefondat apelul formulat de apelantul - inculpat.
În baza art. 192 al. 2.pr.pen.;
A obligat apelantul - inculpat la plata sumei de 760 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care suma de 660 lei reprezentând taxă avizare INML B - sumă avansată din fondurile.Justiției).
Pentru a dispune astfel instanța de apel a constata că prima instanță a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prev. de art.182 alin.2 cod pr.penală, apreciind că sentința penală apelată este legală și temeinică.
Împotriva deciziei penale nr.489 din 19.12.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- și a sentinței penale nr.2675 din 29.11.2006 pronunțată de Judecătoria Medgidia in dosarul penal nr.1366/2006 a declarat recurs, în termen și motivat, inculpatul criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivele de recurs invocate corespund cazului de casare prev. de art.3859pct.18 cod pr.penală - când s-a comis o gravă eroare de fapt care a avut drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare sau achitare.
Recurentul prin apărător solicită ca pe baza reaprecierii probelor să se dispună în principal achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d cod pr.penală, întrucât intre fapta săvârșită de inculpat și efectul produs nu există legătură de cauzalitate.
Se susține că instanțele nu au ținut seama de istoricul medical al părții vătămate care, deși a beneficiat de o intervenție chirurgicală la ochiul afectat cu rezultate pozitive, datorită comportamentul necorespunzător al părții vătămate post operator ( consum de alcool ), efectul benefic nu s-a mai produs.
Totodată se mai arată că cele două instanțe de fond și apel au omis să rețină circumstanța atenuantă prev. de art.73 lit.b cod pr.penală, provocarea inculpatului de către partea vătămată prin agresiunea exercitată față de fiul său minor.
In subsidiar, se cere diminuarea pedepsei în raport de conduita buna înainte de săvârșirea infracțiunii, atitudinea sinceră avută în cursul procesului penal.
La Curtea de APEL CONSTANȚA cauza a fost înregistrată sub același nr-.
Examinând hotărârile recurate, actele și lucrările dosarului cauzei atât prin prisma criticilor formulate, cât si din oficiu, sub toarte aspectele la care obligă prev. artr.3859alin.3 cod pr.penală, curtea constată următoarele:
Criticile inculpatului formulate față de hotărârile recurate sunt neîntemeiate.
Instanțele de fond și de apel, au reținut situația de fapt și vinovăția inculpatului în concordanță cu probele administrate, încadrând corect in dispozițiile legii infracțiunea săvârșită.
Fapta inculpatului care in noaptea de 5.09.2005 i-a aplicat lovituri cu pumnul in zona fetei părții vătămate G cauzându-i leziuni traumatice care a necesitat 30-35 de zile de îngrijiri medicale și o infirmitate fizică permanentă prin pierderea funcției unui organ - ochiul stâng constituie infracțiunea de vătămare gravă prev. de art.182 alin.2 cod penal.
Nu poate fi primită critica privind achitarea inculpatului întrucât din actele și hotărârile criticate rezultă fără dubiu că autorul faptei deduse judecății este inculpatul.
In mod corect nu s-a reținut, în cauză, circumstanța atenuantă legală prev. de art.73 lit.b cod penal câtă vreme din probe nu rezultă că inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de vreun act provocator din partea victimei.
Fiind întrunite cerințele art.345 alin.2 cod pr.penală, condamnarea inculpatului este legală, pedeapsa aplicată a fost judicios individualizată în raport de criteriile generale și obligatorii prev. de art.72 cod penal - text de lege just interpretat și aplicat.
In mod judicios prima instanța a apreciat că, având caracter atenuant împrejurarea că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, având o bună conduită anterior săvârșirii infracțiunii, aplicându-i inculpatului o pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.
Față de gradul concret de pericol social al faptei, împrejurările concrete ale comiterii, urmarea produsă - pierderea funcției vizuale la ochiul stâng, curtea apreciază că nu se justifică aplicarea mai largă a efectelor circumstanțelor atenuante reținute in favoarea inculpatului prin hotărârile recurate.
Atât cuantumul pedepsei aplicate - 1 an închisoare cât și modalitatea de executare, art.861cod penal - suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sunt de natură să realizeze cerințele art.52 cod penal, privind reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Față de cele ce preced, curtea constată că 489 din data de 19 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Constanța și sentința penală nr.2675 din data de 28 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Medgidia sunt legale și temeinice.
Drept urmare, în lipsa unor cauze de nulitate, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat in temeiul art. 38515pct.1 lit.b cod pr.penală.
În baza art.192 cod pr.penală, va obliga inculpatul la 70 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală,
Respinge recursul formulat de inculpatul - domiciliat în M-, Bl.6,.A,.6, județul C, împotriva deciziei penale nr.489 din data de 19 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.2675 din data de 28 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosarul penal nr.1366/2006, ca nefondat.
În baza art.192 cod pr.penală,
Obligă la 70 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Jud.apel - /
Red.dec.jud. - -
Tehnodact.gref. -
2 ex./ 24.03.2008
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu, Maria Uzună
