Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 155/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 155/
Ședința publică din data de 17 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Tacea judecător
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu Președintele Secției Penale
JUDECĂTOR 3: Constantin Cârcotă
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva Deciziei penale nr. 496 din 23 noiembrie 2007 Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr- privind pe inculpatul.
La apelul nominal au răspuns intimatul inculpat, în stare de libertate, asistat de av., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 1264/05.03.2008 emisă de Baroul Galați, și intimatul parte vătămată -.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Intimatul inculpat și intimatul parte vătămată, întrebați fiind, precizează că nu doresc termen pentru a-și angaja apărători.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că decizia pronunțată de tribunal este nelegală pentru următoarele considerente:
Instanța trebuia să rețină că fapta comisă de către inculpatul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.
Așa cum s-a menționat în doctrina și practica judiciară sluțirea reprezintă o alterare a înfățișării fizice a feței sau chipului unei persoane ori a corpului său, în așa fel încât acea persoană un aspect neplăcut, prin distrugerea armoniei trăsăturilor feței sau corpului.
poate fi urmarea unei desfigurări care creează o dizarmonie substanțială în fizionomia celui vătămat, vindecarea neputând fi posibilă printr-un proces. Persoana este prejudiciată astfel din punct de vedere estetic. Solicită să se aibă în vedere în acest sens practica judiciară invocată în motivele de recurs fo0rmulate în scris.
Așa cum s-a reliefat frecvent în practica judiciară, atât în trecut cât și în perioada actuală, constituie "sluțire" în sensul dat acestui termen de dispozițiile Codului penal, vătămarea corporală adusă unei persoane, datorită căreia aceasta a căpătat un aspect neplăcut, ca urmare a alterării armoniei feței, a regularităților trăsăturilor fizice, fără a avea vreo relevanță împrejurarea că prin anumite artificii aceste defecte ar putea fi atenuate sau ascunse deoarece în asemenea caz nu are loc un proces normal, de regenerare. De asemenea, solicită să se aibă în vedere practica judiciară invocată în motivele scrise, care fundamentează o asemenea concluzie.
Curtea Supremă de Justiție s-a exprimat în același sens, considerând că lucrarea protetică poate în anumite condiții, prejudiciul estetic suferit, dar nu este totuși de natură să îl înlăture.
În speță, partea vătămată -, în urma loviturii pe care i-a aplicat-o inculpatul a suferit fracturi coronare la dinții 12, 22. În aceste condiții, s-a recomandat extracția dinților frontali 12,21 și protezare mobilă maxilară.
Instanța de judecată trebuia să țină seama de faptul că lipsa unor incisivi frontali, fixați în alveolele dentare ale maxilarului superior, modifică esențial fizionomia celui lezat, dându-i un aspect respingător, în ciuda faptului că partea vătămată are 62 de ani.
Împrejurarea că dinții pierduți ar putea fi înlocuiți, printr-o proteză dentară, nu prezintă relevanță sub aspectul încadrării juridice a faptei, deoarece în asemenea caz, nu are loc un proces de vindecare normal și total și nu înseamnă o restabilire integrală a funcției fizionomice anatomice traumatizate, iar lucrarea dentară efectuată, deși în anumite condiții poate ascunde prejudiciul estetic suferit nu este totuși de natură a-l înlătura.
Faptul că Serviciul Medico-Legal IML a concluzionat că vătămarea nu constituie "sluțire" în sensul art. 182 alin. 2 Cod penal este fără relevanță și instanța trebuia să aprecieze această probă prin prisma consecințelor grave pe care le-a produs vătămarea, în sensul că, deși estetic, prejudiciul este acoperit din punct de vedere, din punct de vedere funcțional nu poate fi înlăturat.
Consideră că față de cele menționate, instanța de apel trebuia să admită apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, să desființeze sentința penală nr. 481/02.03.2007 a Judecătoriei Galați, iar în rejudecare să dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.
Solicită admiterea recursului, având în vedere disp. art. 3859alin. 1 pct. 17 Cod procedură penală, iar în rejudecare, să se dispună condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării.
Intimatul parte vătămată - arată că l-a iertat pe inculpat, că s-a împăcat cu acesta.
Apărătorul intimatului inculpat solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, ca nefondat.
Apreciază că fapta comisă de inculpat este cea prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.
În această nouă încadrare, care a fost reținută de instanța de fond, în mod corect s-a dispus încetarea procesului, dat fiind că părțile s-au împăcat.
În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este rudă cu partea vătămată, că s-au certat, dar s-au împăcat.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 481/02.03.2007 pronunțată de Judecătoria Galațis -a dispus, în temeiul art. 334.pr.penală, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriul cu nr. 885/P/2004 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, din infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2.penal în infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 alin. 2.penal.
În această nouă încadrare juridică s-a dispus încetarea procesului penal pornit la plângerea părții vătămate - împotriva inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b pr.penală rap. la art. 10 lit. h pr.penală în referire la art. 132.penal, ca urmare a împăcării părților. Potrivit art. 132 alin. 1.penal s-a constatat stinsă acțiunea civilă iar în conformitate cu art. 192 pct. 2 lit. b pr.penală a fost obligată fiecare parte la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință penală prima instanță a reținut următoarele:
În după-amiaza zilei de 09.11.2002, în jurul orei 16,00, partea vătămată - a intrat într-un magazin din comuna, pentru a-și cumpăra alimente. Aici, se aflau atât inculpatul și ginerele acestuia, martorul, cât și martorii (vânzătoarea) și.
În momentul în care inculpatul a văzut-o pe partea vătămată, a început să o înjure și să o amenințe cu bătaia, motivând că s-a săturat să mai cheltuiască bani cu judecata și a încercat de mai multe ori să o lovească cu pumnul în față, fiind oprit de ginerele său.
La un moment dat, inculpatul, care se afla într-o vizibilă stare de ebrietate, a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în gură, iar în urma loviturii, acesteia i-au căzut doi dinți din față.
Din certificatul medico - legal nr. 2443/11.11.2002 rezultă că la data examinării partea vătămată - prezenta o echimoză parietală pentru care a necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, precum și fracturi coronare 12,22 cu deschiderea camerei pulpare pentru vindecarea cărora a necesitat 12-15 zile de îngrijiri medicale.
Din același act medical rezultă că victima avea paradontită marginală acută 12,21, mobilitate gr. III, fractură 12, fractură 1/3 incizală, pentru care s-a practicat extracția dinților 12,21, operațiune care nu constituie sluțire deoarece beneficiază de protezare.
Protezarea mobilă conferă victimei infirmitate fizică permanentă, care se datorează însă lipsurilor vechi.
Partea vătămată - s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 10.000.000 lei, cu titlu de daune materiale, dar în faza cercetării judecătorești, după audierea martorilor, acesta a precizat că înțelege să se împace cu inculpatul (fila 71).
S-a apreciat de către prima instanță de judecată ca fiind dovedită situația faptică mai sus expusă cu materialul probator administrat în cauză; s-au avut în vedere plângerea și declarațiile părții vătămate, certificatul medico - legal și declarația martorilor, și - martori direcți. Întrucât partea vătămată avea lipsuri dentare vechi ce necesitau protezare mobilă, iar extracția dinților nu constituie sluțire, acesta beneficiind de protezare - având în vedere și cele statuate prin Decizia nr. II din 28.10.2002 a - Secțiile Unite - instanța de fond a considerat că fapta inculpatului nu se constituie în infracțiunea prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, ci întrunește elementele constitutive ale unei loviri prev. de disp. art. 180 al. 2 Cod penal, drept pentru care a dat eficiență disp. art. 334.pr.penală.
Întrucât la termenul de judecată din 14.dec.2006 părțile au declarat că se împacă s-a dispus încetarea procesului penal pornit la plângerea părții vătămate -.
Împotriva acestei hotărâri penale, în termenul legal, a promovat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, apreciind-o ca nelegală sub aspectul schimbării încadrării juridice a faptei reținute prin actul de sesizare.
Astfel, s-a arătat în detalierea motivației căii de atac promovate faptul că activitatea inculpatului se constituie într-o vătămare corporală gravă - modificând fizionomia părții vătămate și diminuându-i funcțiile fiziologice (alterarea aptitudinii de masticație); s-a arătat totodată că fapta constituie sluțire în sensul art. 182 alin 1. penal - ducând la o dizarmonie substanțială a fizionomiei victimei iar împrejurarea că dinții pierduți ar putea fi înlocuiți printr-o proteză dentară nu prezintă relevanță sub aspectul încadrării juridice a faptei întrucât în asemenea caz nu are loc un proces de vindecare normal și nu poate fi vorba de o restabilire integrală a funcției fizionomice a regiunii anatomice traumatizate.
Prin Decizia penală nr. 496/23.11.2007, Tribunalul Galația respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat că în mod corect prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul din infracțiunea de vătămare corporală gravă în infracțiunea de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, deoarece fapta comisă de inculpat nu a produs niciuna dintre consecințele prevăzute de art. 182 alin. 2 Cod penal.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, reiterând motivele invocate în apel, privind greșita schimbare a încadrării juridice.
Recursul este nefondat;
Potrivit dispozițiilor art. 182 alineatul 1 și 2 din Codul penal, constituie infracțiunea de vătămare corporală gravă fapta prin care s-a pricinuit integrității corporale sau sănătății o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mari de 60 de zile, precum și fapta care a produs următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționalității acestora, o infirmitate permanentă, fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei.
În speță, din certificatul medico-legal rezultă că, urmare actelor de violență comise de inculpatul, partea vătămată - a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 12 - 15 zile de îngrijiri medicale.
De asemenea, rezultă că victima a suferit fracturi coronare ce au determinat extracția dinților frontali 12 și 21, care beneficiază de protezare - această operație fiind determinată de lipsuri dentare vechi pe arcada superioară.
Având în vedere că victima, în vârstă de 62 de ani, avea lipsuri dentare mai vechi, care impuneau protezarea mobilă, în mod corect cele două instanțe au apreciat că extracția dinților frontali 12 și 21 nu reprezintă un prejudiciu estetic esențial și ireversibil. În consecință, nu se poate considera că partea vătămată a suferit o "sluțire".
Pe de altă parte, funcția masticatorie a putut fi restabilită prin protezare - operație care oricum era necesară datorită lipsurilor dentare mai vechi - astfel încât nu se poate considera că i s-a cauzat părții vătămate încetarea funcționalității unui organ sau că acesta a suferit o infirmitate fizică permanentă.
Întrucât fapta săvârșită de inculpatul nu a produs niciuna dintre consecințele prevăzute de art. 182 alin. 1 și 2 din Codul penal, în mod corect cele două instanțe au considerat că se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal și încetarea procesului penal, ca urmare împăcării părților.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, urmează a fi respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva Deciziei penale nr. 496/23.11.2007 a Tribunalului Galați (Sentința penală nr. 481/02.03.2007 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr- privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13.11.1948 în comuna, județul G, CNP -).
Suma de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Galați.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/04.04.2008
Tehnored. /10.04.2008
Fond:
Apel:,
Președinte:Maria TaceaJudecători:Maria Tacea, Liviu Herghelegiu, Constantin Cârcotă
