Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 184/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
60 /2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ nr. 184
Ședința publică de la data de 5 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR - -
GREFIER
.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul inculpat împotriva Deciziei penale nr. 232 A/16.XII.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași Secția Penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns recurentul inculpat, personal și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, cu delegația depusă la dosar și de apărător ales cu împuternicirea avocațială depusă la dosar, lipsă fiind părțile intimate.
Pentru intimatul parte civilă se prezintă apărătorul ales -, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Curtea constată elegația apărătorului desemnat din oficiu încetată întrucât s-a prezentat apărătorul ales al recurentului inculpat.
Părțile întrebate fiind de instanță declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului inculpat susține oral recursul declarat de acesta. Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și rejudecând cauza să pronunțe o hotărâre legală și temeinică. Inculpatului îi sunt aplicabile dispozițiile art. 73 lit. a și b Cod penal. Consideră incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală. Declară că nu contestă obligarea inculpatului la plata daunelor materiale reprezentând îngrijiri medicale însă cu privire la daunele morale, consideră că nu sunt justificate și solicită exonerarea inculpatului de plata acestora. Subliniază faptul că inculpatul este persoană fără antecedente penale, care a acționat urmare faptului că partea vătămată pătruns, fără drept, la stâna la care inculpatul era paznic.
Apărătorul intimatului parte civilă solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de către inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de respingere recursului, ca nefondat. Existența și gravitatea leziunilor suferite de către partea civilă fost stabilită în raportul expertizei medico legale formulate în cauză. Fapta s-a consumat la cca. 50-60 de locuința inculpatului și nu în interiorul locuinței acestuia, cum în mod greșit a susținut apărarea. Subliniază faptul că nu este incident nici un caz de casare.
Recurentul inculpat lasă al aprecierea instanței.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 232/16.12.2008 a Tribunalului Călărași constată:
Prin decizia penală nr.232/16.12.2008, Tribunalul Călărașia respins apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 141/2008 a Judecătoriei Lehliu Gară.
A fost obligat apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat și 595 lei cheltuieli de judecată către partea civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr.130/P/2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al.1 Cod penal.
Din actul de sesizare al instanței rezultă următoarea situație de fapt:
Inculpatul este îngrijitor de animale, având în pază și îngrijire oile cetățenilor comunei.
În data de 4.11.2006, după lăsarea întunericului, în timp ce se afla la, inculpatul care se afla în stare de ebrietate, a văzut venind pe partea vătămată, fiind și el în stare de ebrietate și cu care se afla în stare conflictuală.
Inculpatul, văzându-o pe partea vătămată că se apropie, adresându-i-se amenințător, având în mână un obiect înțepător (sulă), a luat un băț cu care a lovit-o pe partea vătămată în zona antebrațului drept, cerându-i să plece.
In această situație, partea vătămată s-a întors către sat.
În urma loviturii, întrucât partea vătămată acuza dureri la nivelul antebrațului, s-a prezentat la medic, unde i s-a stabilit diagnosticul de fractură cominutivă deschisă tip - paletă humerală dreaptă hta str.-, la data de 07.11.2007, intervenindu-se chirurgical și practicându-se reducere sângerândă și os cu șuruburi, imobilizare atelă gipsată.
În concluziile certificatului medico-legal nr.A2/]/989/2006, emis de SML C, se precizează că leziunile au putut fi produse prin lovire cu corp dur, nu i-au pus în primejdie viața lui, fiind necesare pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale (fila 44) de la data producerii, dacă nu survin complicații.
Întrucât însă au survenit complicații, constând în impotenta funcțională la nivelul antebrațului drept, partea vătămată a fost supusă unei noi reexaminări medico-Iegale, în urma căreia s-a majorat numărul de zile de îngrijiri medicale la 90, perioada menționată incluzând și timpul necesar pentru intervenția chirurgicală de extragere a materialului de osteosinteză și cel necesar pentru recuperarea balneofizico-terapică neuro-motorie ( completarea certificatului medical din data de 02.05.2007 de la 28-29 ).
Parchetul a arătat că fapta rețină în sarcina inculpatului se probează cu plângerea părții vătămate, declarația părții vătămate, declarațiile inculpatului, certificatul medico-Iegal nr. A2/J/989/2006 emis de SML I și completarea acestuia conform căruia partea vătămată necesită un număr de 90 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor produse, declarația martorului, fișa de cazier judiciar a inculpatului, proces-verbal de confruntare, adresele nr. 4824/16.04.2007 și 2930/07.03.2007 prin care Spitalul Clinic de Urgență S se constituie parte civilă în cauză.
Actele premergătoare urmăririi penale s-au consemnat în plângerea și declarația părții vătămate, ale învinuitului, ale martorului, s-a întocmit certificatul medico legal, iar în cursul urmăririi penale au fost audiați inculpatul, partea vătămată și martorul, s-a completat certificatul medico legal și s-au confruntat părțile cu martorul.
Audiat în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut comiterea faptei arătând modul de săvârșire a acesteia, precizând că a lovit partea vătămată pentru aod etermina să lase obiectul din mână, temându-se că ar fi putut fi folosit împotriva sa.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului încă din faza de urmărire penală fără a preciza suma, iar în cursul cercetării judecătorești a precizat că se constituie parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 5000 lei, reprezentând daune morale.
Cu adresa nr.2930/07.02.2007 Spitalul Clinic de Urgență S B, unde a fost internată partea vătămată, a comunicat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1054,27 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vătămată inclusiv dobânda legală de la data de 12.11.2006.
Ca urmare a loviturii primite partea vătămată a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență S, în perioada 05-12.11.2006, cu diagnostic de fractură cominutivă paletă humerală dreapta deschisă tip -. esențială stadiul -, hernie inghinală dreapta, boală artrozică vertebroperiferică.
Din certificatul medico legal nr. A2/J/989/2006 emis de SML I la 23.11.2006 rezultă că partea vătămată a suferit o intervenție chirurgicală pe data de 07.11.2006 practicându-se reducere sângerândă și os cu șuruburi și imobilizare în atelă gipsată, partea vătămată prezentând leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corp dur la data de 04.1.2006, și care necesită un număr de 50- 55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea acestora dacă nu survin complicații.
Ulterior la data de 02.05.2007 certificatul medico legal nr. A2/J/989/2006 emis de SML Iaf ost completat reținându-se că în raport de noile acte medicale numărul de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor se majorează de la 50-55 de zile la 90 de zile, perioadă ce include și timpul necesar pentru o eventuală intervenție chirurgicală de extragere a materialului de osteosinteză și recuperare balneo fizico terapică neuro motorize, o eventuală apreciere asupra infirmității permanente neputându-se face decât după trecerea unui an cel puțin de la momentul traumatismului sau epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice posibile.
n cursul cercetării judecătorești instanța din oficiu a dispus completarea certificatului medico legal având în vedere că timpul estimate pentru stabilirea unei eventuale infirmități trecuse, iar prin raportul de expertiză medico legală aflat la fila 143 dosar s-a concluzionat că partea vătămată are o infirmitate fizică posttraumatică, urmare a loviturii cu corp dur, care au necesitat pentru vindecare 90 de zile de îngrijiri medicale fără a-i pune în pericol viața.
Soluționând cauza, Judecătoria Lehliu Gară prin sentința penala nr.141/2008, în baza art. 334 Cp.p. a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii reținută în sarcina inculpatului din art. 182 al.1 Cp, în art. 182 al.2 Cod penal.
În baza art. 182 al.2 Cp cu aplicarea art. 74 al.1 lit. a,c și 76 lit.d Cp. a fost condamnat inculpatul pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.81-82.a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe o perioadă de 3 ani, ce constituie termen de încercare calculat de la data rămânerii definitive a sentinței.
În baza art.359.pen.a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor prev. de art. 83. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei infracțiuni intenționate în termenul de încercare.
În baza art. 14, 346 Cp.p., 998. a admis în parte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă și obligă inculpatul la plata sumei de 5000 lei, reprezentând daune morale către această parte civilă.
A admis în parte cererea de despăgubiri formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență S.
În baza art. 14, 346 Cp.p. și 998. a obligat inculpatul la plata sumei de 1054,27 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, către această parte civilă plus dobânda legală aferentă acestei sume, de la data de 12.11.2006 până la achitarea efectivă.
În baza art.191 al.1.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 190 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere actele si lucrările dosarului si a constatat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 din Cod penal. In acest sens, instanța a avut în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului, că infracțiune a săvârșită are un pericol social concret ridicat, determinat de faptul că relațiile sociale ce au fost vătămate sunt cele ce apără integritatea persoanei, dar și scopul urmărit de inculpat, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, natura infracțiunii-fiind săvârșită cu intenție, circumstanțele personale ale inculpatului-fără antecedente penale și urmările produse - numărul de îngrijiri medicale pentru vindecare și infirmitatea produsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie atât pe latură penală cât si pe latură civilă.
Pe latură penală inculpatul a criticat sentința sub aspectul pedepsei aplicate, susținând că pedeapsa aplicată de instanța de fond nu corespunde gradului de pericol social și împrejurărilor în care s-a săvârșit, fiind nevoit să aplice lovitura datorită amenințărilor primite de la partea vătămată.
A arătat că partea vătămată este cunoscută ca fiind o persoană violentă și care a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de omor si că în momentul în care s-a trezit cu partea vătămată noaptea la stâna sa, acest lucru i-a produs o stare nervoasă si pe acest fond i-a aplicat acea lovitură.
Instanța de fond nu a analizat corespunzător probatoriul administrat în cauză din care rezultă cu certitudine provocarea si că nu a reținut dispozițiile art.73 lit.b, având ca efect redozarea pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă, inculpatul a criticat sentința sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, susținând că instanța de fond, nu a ținut cont de faptul că infracțiunea s-a produs din vina părții vătămate motiv pentru care se impunea respingerea cererii de despăgubiri civile.
Tribunalul, analizând actele si lucrările dosarului și sentința apelată, în raport de critica formulată cât si din oficiu apreciază ca nefondat apelul declarat în cauză.
n ceea ce privește critica pe latură penală, tribunalul a apreciat că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt din care rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului și săvârșirea infracțiunii de către acesta.
Din nicio probă administrată în cauză nu a rezultat provocarea inculpatului de către partea vătămată, motiv pentru care în cauză nu s-a reținut circumstanța provocării prev. de art.73 lit.b
Tribunalul a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului apelant a fost corect individualizată în raport de dispozițiile art.72 si că aceasta corespunde atât prin cuantum cât și prin modalitatea de executare, dublului său scop educativ și coercitiv, astfel cum este prevăzut de art.52
Analizând critica formulată pe latură civilă, tribunalul a constatat că aceasta nu este întemeiată.
Instanța de fond a stabilit în mod corect, în raport de probele administrate, respectiv, acte medicale, declarații de martori, cuantumul despăgubirilor morale acordate, acestea fiind în măsură să acopere suferințele fizice si psihice ale părții vătămate ca urmare a infracțiunii săvârșite asupra sa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul criticând-o pe motive de netemeinice față de obligarea la despăgubiri. Recurentul a apreciat că daunele morale la care a fost obligat sunt nejustificate, deoarece a săvârșit fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a părții vătămate la stâna unde era paznic.
Analizând hotărârea recurată, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, invocat de inculpatul, Curtea constată că soluția instanței de fond, în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru vătămare corporală gravă, este justificata, avându-se în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost comisa, circumstanțele personale ale inculpatului, atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal, precum și atitudinea acestuia anterior comiterii faptelor. Față de faptul că în cauză este declarat doar recursul inculpatului, Curtea nu poate cenzura hotărârile instanței în sensul schimbării soluțiilor în defavoarea recurentului. Astfel s-au s-a reținut în favoarea inculpatului existența circumstanțelor atenuante, respectiv scuza provocării. Pedeapsa astfel stabilita de 1 an închisoare cu suspendare condiționată, nu poate fi micșorată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72. pen. astfel că nu se impune redozarea acesteia, în sensul solicitării recurentului.
Critica recurentului inculpat, în sensul acordării eficienței a dispozițiilor art. 74. pen.76 C pen nu va fi reținută, deoarece circumstanțele personale ale inculpatului au fost avute în vedere, iar aspectele privind recunoașterea faptei, vârsta, au fost evaluate corespunzător, în raport cu celelalte criterii prevăzute la art. 72. pen.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 385-9 pct. 10 Cod procedură penală, invocat de inculpatul, cu privire la modul de soluționare a laturii civile curtea va reține următoarele:
În cauză nu au fost reținute nici scuza provocării nici depășirea limitei legitimei apărări drept circumstanțe atenuante.
Constituirea ca parte civilă și solicitarea daunelor morale au avut în vedere intervenția chirurgicală, tratamentul medical, sechelele post traumatice ce au condus la alterarea permanentă a condiției de viață (fila 90 dosar fond).
Raportul de expertiză medico - legală nr. A1/J/91/2008 a avut drept concluzii faptul că persoana vătămată, în vârstă de 70 de ani la data săvârșirii faptei a prezentat la 04.11.2006, leziuni traumatice, prin lovituri cu un corp dur, care au necesitat 90 zile îngrijiri medicale. Raportul arată că acesta prezenta sechele post fractură comunitivă; paletă humerală dreapta operată, vicios consolidară cu redoare restrânsă (anchiloză drept) și leziuni pe nervii, cubital și radial drept, cu deficiență funcțională medie prin tulburări de manipulare și prehensiune (filele 143 - 146 dosar fond).
În raport de infirmitatea permanentă cauzată părții vătămate, daunele acordate de instanța de fond sunt justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul inculpatului declarat împotriva deciziei penale nr. 232/A/16.12.2008 a Tribunalului Călărași - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul - inculpat la 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care 50 lei onorariu avocat oficiu parțial va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Ia act că partea civilă nu solicită cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact./23.02.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul Călărași - Secția Penală
Red. - Judecătoria Lehliu - Gară - Secția Penală
Președinte:Lavinia LefteracheJudecători:Lavinia Lefterache, Ion Tudoran Corneliu Bogdan
