Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 281/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 281
Ședința publică din data de 17 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G, fiul lui și, născut la 25.05.1982, domiciliat în comuna, sat județul B împotriva deciziei penale nr. 27 din 29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 114 din 03.10.2008 pronunțată de Judecătoria P, prin care, urmare schimbării încadrării juridice a faptei conform disp. art. 334 Cod proc. penală, acesta a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod pr. penala.
In baza art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal.
Totodată, în baza disp. art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Admițându-se acțiunea civilă, a fost obligat inculpatul la plata sumelor de 190,17 lei către Spitalul Județean de Urgență B și la 3171,25 lei către Spitalul Clinic de Urgență B, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 346 Cod proc. penală, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată și a fost obligat inculpatul la plata sumelor de 2500 lei daune materiale și 5000 lei daune morale către partea vătămată.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata parte vătămată, asistată de avocat ales, din cadrul Baroului B, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, fila 18, lipsă fiind: recurentul inculpat G pentru care a răspuns din oficiu avocat -, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 1490/2009, fila 13 dosar și intimatele părți civile: Spitalul județean de Urgență B și Spitalul Clinic de Urgență
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat - pentru recurentul inculpat G, avocat pentru intimatul parte vătămată și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Avocat - având cuvântul pentru recurentul inculpat arată că acesta a declarat recurs împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Buzău și Judecătoria P, pe care le critică pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ambele instanțe nu au avut în vedere că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, condamnându-l la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare. Instanța de fond nu a avut în vedere nici apărarea inculpatului în sensul că acesta nu a fost prezent la locul comiterii infracțiunii, la aceea oră aflându-se la domiciliul concubinei sale.
Solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond conform disp. art. 10 lit. c Cod procedură penală achitarea inculpatului întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta.
Avocat având cuvântul pentru intimatul parte vătămată solicită respingerea recursului declarat de inculpat.
Arată că instanța de fond a aplicat deja inculpatului o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea executării.
Apărarea inculpatului în sensul că altcineva a lovit partea vătămată este irelevantă, declarația dată de concubina acestuia nu se coroborează cu nici o altă declarație de martor.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată conform chitanței depuse la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că pe fondul unor neînțelegeri avute cu partea vătămată, inculpatul l-a lovit pe acesta cu un fier, cauzându-i leziuni traumatice.
În mod corect instanțele au înlăturat declarația dată de concubina inculpatului, aceasta nefiind relevantă și necoroborându-se cu celelalte declarații date în cauză.
Pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării este justă în raport de pericolul social al faptei și de persoana inculpatului, hotărârile pronunțate de instanța de fond și de apel sunt legale și temeinice.
Concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat ca nefondat.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.114 din 3 octombrie 2008 Judecătoriei P s-a dispus condamnarea inculpatului G (fiul lui și, născut la 25 mai 1982 în com., jud.B, cu același domiciliu sat, cetățean român, studii 11 clase, militar activ, necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale), pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art.182 alin.2 cod penal (prin schimbarea încadrării juridice din art.182 alin.1 cod penal), la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării conform art.81-83 cod penal și 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
În latură civilă, acesta a fost obligat la plata sumelor de 190,17 lei către Spitalul Județean de Urgență B, de 3171,25 lei către Spitalul Clinic de Urgență B, reprezentând cheltuieli de spitalizare, precum și a sumelor de 2.500 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale către partea vătămată.
În fine, inculpatul a fost obligat să plătească și suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul aceleiași părți vătămate.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, în esență, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Intenționând să-și viziteze mama, în seara zilei de 21 mai 2007 partea vătămată a plecat de la domiciliul său, la locuința acesteia din comuna, sat, în drum oprindu-se la magazinul aparținând Com SRL din localitate.
Constatând că în local se aflau martorii și împreună cu fiul său, inculpatul G, i-a servit cu câte o bere pe primii și l-a ignorat pe ultimul, în contextul relațiilor de dușmănie grefate pe desfacerea căsătoriei, prin divorț, de mama acestuia.
În jurul orelor 22,40 reîntorcându-se pe același drum la circa 150 de la locuința mamei sale, partea vătămată a fost atacată de inculpat, fiind lovit mai întâi la cap, posibil cu o bucată de fier, iar după ce a căzut la pământ, repetat cu pumnii și picioarele.
Reușind să-și continue drumul spre domiciliu, la barul unde se oprise în urmă cu o oră, partea vătămată s-a întâlnit cu martorii și G, care au transportat-o cu autoturismul la sediul Postului de Poliție, ocazie cu care au aflat că agresiunea fusese comisă de către fiul acestuia G.
După sesizarea faptei organelor de poliție, în aceeași seară, în jurul orelor 24,00, acesta s-a deplasat la locuința martorei -, relatându-i în prezența soțului împrejurările în care a suferit leziunile prezentate, atitudine adoptată și a doua zi față de fratele său, martorul
Examinată fiind medico-legale la data de 22 mai 2007 de Serviciul Medico-Legal B, s-a concluzionat că leziunile traumatice prezentate de partea vătămată au putut fi produse prin loviri cu corp dur, posibil la 21 mai 2007 și necesită pentru vindecare 14-15 zile îngrijiri medicale.
Ulterior, respectiv la 28 iunie 2007, aceasta a fost internată în Spitalul Județean B cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral prin agresiune, vechi de 1 lună, hetom subdural fronto-tempo-parietal dreapta și parietal stânga, stare comatoasă, impunându-se transferul la Spitalul Clinic de Urgență B, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale de specialitate pentru evacuarea unui hematom subdural incapsulat.
În final, s-a stabilit că urmare complicațiilor survenite leziunile traumatice suferite de partea vătămată în seara zilei de 21 mai 2007 au necesitat pentru vindecare circa 64-65 zile de îngrijiri medicale de la data producerii și i-au pus în primejdie viața.
La individualizarea pedepsei, s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 cod penal, persoana inculpatului, aflat la primul conflict cu legea penală și împrejurările ce au condus la comiterea faptei.
Acțiunea civilă exercitată de partea vătămată s-a apreciat ca fiind întemeiată în parte, în limita sumelor de 2500 lei daune materiale, reprezentând beneficiul nerealizat prin prestarea unor activități în gospodăria proprie, cu valoare estimată de 30 lei/zi, pe o perioadă de aproximativ 3 luni, 700 lei cheltuieli de spitalizare la unitățile spitalicești, precum și 500 lei daune morale.
Sentința primei instanțe a fost menținută prin decizia penală nr.27 din 29 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, respingându-se, ca nefondat, apelul exercitat de inculpatul G vizând achitarea pe considerentul că nu ar fi el autorul faptei, deoarece la data și ora comiterii acesteia s-ar fi aflat în domiciliul concubinei sale.
Împotriva acestei decizii, în termenul legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a susținut, că printr-o greșită interpretare a probelor netemeinic a fost condamnat pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 Cod penal, deoarece s-a dovedit că leziunile corporale suferite de partea vătămată la data de 21 mai 2007 nu au fost produse de acesta, la momentul agresării el aflându-se în domiciliul concubinei sale martora.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și exonerarea de orice răspundere penală și civilă conform art. 11 pct. 2 lit. a comb. cu art. 10 lit. c Cod proc. penală.
Verificând lucrările și materialul din dosarul cauzei, în raport de motivul de reformare invocat ce se încadrează în dispozițiile art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod proc. penală, precum și din oficiu, în limitele alineatului 2 și 3 și art. 3858din același cod, rezultă că fapta, împrejurările săvârșirii acesteia și vinovăția recurentului G s-au stabilit corect de instanțele anterioare.
Prezumția de nevinovăția s-a înlăturat prin administrarea unor probe pertinente și concludente pentru aflarea adevărului, în cazul infracțiunilor comise în locuri izolate și la adăpostul întunericului, grefate pe rele raporturi de rudenie preexistente, ce au fost complet analizate și just apreciate.
Este știut că potrivit art. 63 Cod proc. penală, constituie probă în procesul penal orice element de fapt care servește la constatarea existenței ori inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o precum și la cunoașterea elementelor de fapt necesare pentru justa soluționare a cauzei.
Pe de altă parte, aprecierea fiecărei probe se face de organul judiciar, potrivit convingerii sale, formată în urma examinării susținerilor părții vătămate și apărărilor inculpatului în raport de toate mijloacele de probă și lucrările dosarului.
În speță, prin plângerea și declarațiile date, partea vătămată Gas usținut constant că în seara zilei de 21 mai 2007, vizitându-și mama, după o primă întâlnire cu fiul său, inculpatul G, la magazinul SC Com SRL situat pe partea dreaptă a DJ 102 -, la întoarcere (în jurul orelor 22,30) a fost atacat de acesta cu un fier, doborât la pământ apoi lovit cu pumnii și picioarele în regiunea capului, în final așezat în decubit dorsal și sprijinit de un gard, nu înainte de a fi atenționat asupra conduitei față de fosta soție, cu care locuia în același imobil.
exercitată, regiunile corporale lezate, modalitatea și intensitatea loviturilor aplicate s-au confirmat prin documentația medico-legală întocmită de Serviciul Județean Medico-Legal B din care rezultă că examinat fiind în data de 25 mai 2007, acesta a prezentat traumatism cranio-cerebral frontal, hematom subdural fronto-temporo parietal drept și parietal stâng, fiind internat după cca o lună de zile în Spitalul Județean B, în stare comatoasă, consecință a evoluției leziunilor inițiale și practicându-se craniotomie cu evacuarea hematoamelor.
S-a concluzionat totodată că traumatismele s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure ce pot data din 21 mai 2007, că pentru vindecarea lor și a complicațiilor survenite necesită îngrijiri medicale totalizând cca 64 - 65 zile de la data producerii, iar viața victimei a fost pusă în primejdie.
Într-adevăr, deși a recunoscut că pe fondul divorțului intervenit între cei doi părinți, de cca un an de zile se află în rele raporturi cu tatăl său, partea vătămată, recurentul G nu a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată și condamnat.
Audiat fiind, el s-a apărat constant că în seara respectivă ar fi părăsit magazinul mai înainte cu două ore de sosirea acestuia, iar după orele 20.00 până dimineața s-ar fi aflat în locuința concubinei sale.
Prezumția de nevinovăție și alibiul construit prin declarația martorei s-au înlăturat justificat în gradele de jurisdicție anterioare, întrucât împrejurările de fapt susținute de partea vătămată s-au dovedit prin coroborarea declarațiilor martorilor, G, - și
Astfel, din examinarea acestora rezultă fără dubiu că în seara zilei de 21 mai 2007, sosind în fața barului aparținând magazinului SC Com SRL situat pe partea dreaptă a DJ 102 -, partea vătămată a salutat persoanele prezente, inclusiv primii doi martori, pe care în continuare i-a cinstit cu câte o bere, ignorându-și ostentativ fiul, inculpatul G.
Ca urmare, recurentul s-a îndepărtat, așezându-se pe aceeași bancă la mică distanță, de unde a urmărit discuția purtată de aceștia și evident a auzit intenția tatălui de a-și continua drumul la domiciliul mamei sale, (bunica paternă), el părăsind localul imediat după plecarea părții vătămate.
Pe de altă parte, ceilalți martori audiați în cauză au perceput la scurt timp și direct leziunile traumatice suferite de aceasta, care l-a indicat ca fiind autorul agresiunii comise, când la cca 150 metri de locuința mamei sale, la întoarcere și la adăpostul întunericului, inculpatul l-a atacat, doborându-l la pământ prin lovirea cu un corp dur, posibil fier, cu picioarele și pumnii.
Mai mult, el a explicat că identificarea a realizat-o prin recunoașterea vocii, fiul său atenționând-ul "că îl numai în ficați și o să moară, să meargă acasă și să nu facă scandal la domiciliu, că se duce după el și îl omoară iar poliția nu îl poate tragere la răspundere întrucât nu are martori".
În stare situație, legal s-a înlăturat declarația martorei, ca irelevantă pentru aflarea adevărului, atât proba științifică cât și dovezile testimoniale indirecte, formând convingerea că în seara zile de 21 mai 2007, în jurul orelor 22.00 recurentul a lovit partea vătămată, folosind corpuri dure, provocându-i leziuni traumatice în regiunea capului ce au necesitat pentru vindecare 64 - 65 zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie.
Concluzionând, Curtea apreciază că existența faptei și vinovăția acestuia au fost temeinic stabilite de către instanțele anterioare prin mijloace de probă concludente și pertinente pentru aflarea adevărului în sensul art. 63 - 64 Cod proc. penală, iar condamnarea pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal, este legală.
Pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării conform art. 81-83 Cod penal este legală și satisface criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, avându-se în vedere atât persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, a acționat sub influența relelor raporturi preexistente între părți, manifestate notoriu în aceeași seară, dar și gravitatea faptei, concretizată în regiunea corporală lezată, natura traumatismelor produse și consecințele acestora.
Față de cele ce preced, rezultând că hotărârile atacate sunt juste și conforme legii, recursul declarat de inculpat se va respinge ca nefondat în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b cod proc. penală.
Ca urmare, în baza art. 192 alin. 2 și art. 193 Cod proc. penală, acesta va fi obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat precum și cele efectuate de intimatul parte vătămată cu asistența juridică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul G, domiciliat în comuna, sat, județul B, împotriva deciziei penale nr. 27/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și a sentinței penale nr. 114 din 03.10.2008 pronunțată de Judecătoria P, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat și 500 lei cu același titlu către intimata parte vătămată, domiciliat în comuna, sat, județul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 aprilie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. NE/Tehnored. EF/GM
2 ex./05.05.2009
Dosar apel nr- Trib.
Judec. apel /
Dosar fond nr- Judec.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Zăinescu, Elena Negulescu
