Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 358/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 358
Ședința publică de la 04 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
Judecător:
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului penal, având ca obiect " vătămare corporală gravă", promovat de partea civilă recurentă împotriva deciziei penale nr.54 din 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că lipsește inculpatul intimat, pentru care răspunde avocat ( ce substituie pe avocat, apărător desemnat din oficiu), partea civilă și reprezentantul legal al acesteia, pentru care răspunde avocat ( apărător desemnat din oficiu), lipsă fiind și partea civilă Spitalul Municipal de Urgență " " Bârlad, județul
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al doilea termen de judecată, recursul motivat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru partea civilă recurentă prin reprezentant legal, pune concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Vaslui și, rejudecând cauza să se mențină sentința pronunțată de Judecătoria Bârlad, prin care în mod corect instanța a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 141 lei lunar cu titlu de despăgubiri periodice.
Solicită a se observa că, din actele depuse la dosar rezultă că partea vătămată a suferit leziuni care au legătură de cauzalitate cu pierderea capacității de muncă în proporție de 90%, ceea ce înseamnă că potențialul funcțional de care dispune este de 10%.
Faptul că în raportul de expertiză nu se face referire la această incapacitate de muncă nu împiedică cu nimic acordarea acestor despăgubiri, întrucât medicului legist nu i s-a solicitat să se pronunțe și cu privire la pierderea capacității de muncă, ci doar cu privire la actele medicale ce-i aparțin acesteia.
Pune concluzii de admitere a recursului așa cum este formulat în scris. Oficiul neachitat.
Avocat, pentru inculpatul intimat, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică decizia pronunțată de Tribunalul Vaslui.
Actele depuse la dosar de către partea vătămată din care rezultă că suferă de oligofrenie gradul II, și alte afecțiuni menționate în actele medicale, nu au nici o legătură cu faptele inculpatului, apreciind că în mod corect instanța de apel a dispus exonerarea acestuia de la plata despăgubirilor periodice către partea civilă.
Reiterează cererea de respingere a recursului. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Publica vând cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului formulat de partea civilă ca nefondat și a se menține decizia recurată ca fiind temeinică și legală.
Pentru ca instanța să se pronunțe așa cum solicită partea civilă, trebuie să constate raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciul produs, era necesar să existe întrunite elementele răspunderii civile delictuale. Inculpatul, prin fapta sa, nu a produs părții vătămate nici o vătămare care să fie susceptibilă a fi recuperată prin plata unor despăgubiri periodice.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 540 din 28.10.2008 Judecătoria Bârlada hotărât:
Condamnă pe inculpatul, fiul lui și, născut la 5.08.1985 în mun. Bârlad jud. V, cu același domiciliu în-, CNP--, cetățean român, studii 10 clase plus școală profesională, necăsătorit, fără antecedente penale, la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 al. 2 Cod penal, împotriva părții vătămate.
Aplică inculpatului dispozițiile art.71 și 64 lit. a, teza II și b Cod penal.
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Fixează termen de încercare 5 ani.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
Dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.
Admite în parte acțiunea civilă și obligă pe inculpat să plătească părții civile, suma de 5000 lei daune morale și 406, 97 lei daune materiale.
Obligă pe inculpat să plătească părții vătămate, lunar suma de 141 lei cu titlu de despăgubiri periodice.
Obligă pe inculpat să plătească părții vătămate suma de 500 lei cheltuieli judiciare, iar statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pe data de 02.10.2007 inculpatul, care a fost prieten cu partea vătămată, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri în zona abdominală provocându-i leziuni cu hemoperitoneu prin ruptură de epipoloon gastrohepatic și gastrocolic operat și care au necesitat aproximativ 22-24 zile îngrijiri medicale și au pus în pericol viața victimei.
Sub aspectul laturii civile, prima instanță a reținut că partea vătămată, prin reprezentantul său legal, s-a constituit parte civilă cu suma de 100 milioane lei vechi, daune materiale, reprezentând cheltuielile de spitalizare și medicația prescrisă de medic, 100 milioane lei vechi, reprezentând daune morale, precum și suma de 550 lei lunar cu titlu de despăgubiri periodice.
Din actele depuse la dosar de către partea civilă, prima instanță a constatat că aceasta a cheltuit suma de 406,97 lei noi.
S-a reținut, de asemenea, că, prin fapta sa, inculpatul i-a produs părții civile o suferință evidentă, astfel că daunele morale solicitate sunt justificate, însă cuantumul lor este exagerat raportat posibilităților financiare și materiale de care dispune acesta în condițiile socio-economice existente.
Referitor la despăgubirile periodice solicitate, judecătoria constatat că prin fapta sa inculpatul a produs o vătămare de durată a sănătății părții civile.
Stabilindu-se un raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu produs, prima instanță, în baza art. 998 și urm. Cod civ. a acordat acesteia prestații periodice sub forma unei sume de bani al cărei cuantum a fost stabilit pornind de la faptul că atât victima cât și inculpatul nu sunt încadrați în muncă, deci după venitul minim net pe economie (423 lei) și potrivit art. 409 ind. 3 alin. 1 Cod proc. civ.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Apelul nu a fost motivat în scris, iar inculpatul nu s-a prezentat la dezbateri cu toate că avea termen în cunoștință dar a precizat la termenul din 21 ianuarie 2009, când fost prezent, faptul că înțelege să conteste despăgubirile civile periodice.
În susținerea orală a apelului, inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a formulat un singur motiv de apel, referitor la plata despăgubirilor periodice către partea vătămată, în suma de 141 lei lunar. Astfel, inculpatul apreciază că nu trebuie obligat la asemenea despăgubiri în raport de actele medicale existente la dosarul cauzei, cu trimitere la relațiile comunicate în apel d e către Direcția Generală de Asistență Socială V referitoare la certificatul de încadrare în grad de handicap emis pentru partea vătămată de această instituție.
Prin decizia penală nr. 54/A/18.03.2009, Tribunalul Vasluia admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 540/28.10.2008 pronunțate de Judecătoria Bârlad.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut că acțiunea civilă este corect soluționată în ceea ce privește acordarea despăgubirilor materiale și a celor stabilite cu titlu de daune morale, iar partea civilă a achiesat în mod tacit la aceasta prin faptul că nu a declarat apel în cauză.
Tribunalul a constatat că obligarea inculpatului la plata de despăgubiri periodice este netemeinică, deoarece din concluziile raportului de expertiză medico-legală dispus a se efectua în cursul urmăririi penale (10 ds. urm. pen.), rezultă că partea vătămată a prezentat un traumatism abdominal, ce i-a pus în pericol viața, a putut fi produs la 2 octombrie 2007 și a necesitat 22-24 de zile de îngrijiri medicale. Din actul întocmit de medicul legist nu rezultă că s-au produs alte consecințe ale infracțiunii, consecințe care pot cauza și o diminuare a capacității de muncă.
Instanța de apel a mai reținut că din adresa nr. 153/6.03.2009 emisă de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V rezultă că certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 12689/20.03.2008 emis pentru partea vătămată a fost stabilit pentru diagnostice care nu sunt consecințe ale vătămării corporale prevăzute de art. 182. pen. și prin urmare, diminuarea capacității de muncă a părții vătămate nu se află în legătură de cauzalitate cu fapta inculpatului, ci este determinată de afecțiunile sale preexistente.
Împotriva deciziei penale nr. 54/A/18.03.2009 pronunțate de Tribunalul Vasluia declarat recurs partea civilă, prin reprezentant legal, criticând înlăturarea de către instanța de apel a despăgubirilor periodice care i-au fost acordate de prima instanță. Partea civilă a arătat că fapta inculpatului i-a provocat traume puternice ale căror efecte nu au dispărut nici în prezent, fapt ce justifică obligarea inculpatului la despăgubiri periodice.
Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 998 Cod civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
În speță, fapta inculpatului de lovire a părții vătămate i-a provocat acesteia un traumatism abdominal cu hemoperitoneu prin ruptură de epipoloon gastrohepatic și gastrocolic-operat, care a necesitat pentru vindecare 22-24 zile de îngrijiri medicale și i-a pus viața în pericol.
Partea civilă a susținut că este îndreptățită să primească o despăgubire periodică în urma traumatismului ce i-a fost provocat de către inculpat. Despăgubirea pe care partea civilă o solicită sub forma unei prestații periodice nu se poate acorda în situația în care vătămarea sănătății nu a avut consecințe de durată, ci doar atunci când vătămarea sănătății ori a integrității corporale a avut drept urmare pierderea ori reducerea capacității de muncă.
Or, fapta inculpatului nu a avut astfel de consecințe asupra capacității de muncă a părții civile. Din raportul de expertiză medico-legală nr. 208/E/17.10.2007 emis de cabinetul medico-legal Bârlad și din adresa nr. 153/6.03.2009 emisă de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V rezultă că certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 12689/20.03.2008 emis pentru partea civilă a fost stabilit pentru diagnostice care nu sunt consecințe ale vătămării corporale prevăzute de art. 182. pen. și prin urmare, diminuarea capacității de muncă a părții vătămate nu se află în legătură de cauzalitate cu fapta inculpatului, ci este determinată de afecțiunile sale preexistente.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă prin reprezentant legal împotriva deciziei penale nr.54/A/ din 18 martie 2009 Tribunalului Vaslui pe care o menține.
Obligă recurenta la plata sumei de 420 lei cheltuieli judiciare către stat din care sumele de câte 200 lei către Baroul Iași reprezentând onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru recurentă și inculpatul intimat vor fi avansate din fondurile speciale ale
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 Iunie 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier,
Red./Tehnored.: /2 ex.
Jud. apel:
Jud. fond:
Președinte:Ancuța Gabriela Obreja ManolacheJudecători:Ancuța Gabriela Obreja Manolache, Tatiana Juverdeanu
