Violare domiciliu Art 192 cod penal Spete. Decizia 590/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 590/R/2008
Ședința publică din 13 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președinte secție penală,
JUDECĂTOR 2: Soane Laura
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de partea vătămată recurentă, domiciliat în, nr. 614, jud. S M, împotriva deciziei penale nr. 156/A din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, decizie prin care s-a menținut, sentința penală nr. 67 din 03 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Negrești O a ș, inculpații și, fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 2 Cod penal și lovire, faptă prevăzută și pedepsită de art. 180 alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă partea vătămată recurentă, pentru inculpații intimați și, lipsă, se prezintă avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 56 din 05.11.2008, emisă de Baroul Satu Mare - Cabinet Individual.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Partea vătămată recurentă arată că a declarat apelul în termen legal și că instanța de apel în mod greșit l-a respins ca și tardiv. Menționează că inculpații au recunoscut faptele reținute în sarcina lor.
Apărătorul inculpaților intimați și solicită a se dispune respingerea recursului declarat de partea vătămată recurentă ca fiind nefondat, deoarece apelul părții vătămate a fost respins ca și tardiv. A fi obligată partea vătămată recurentă la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentantul parchetului, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, partea vătămată recurentă declarând apelul tardiv, cu o zi întârziere.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele;
Prin sentința penală nr.67/03.04.2008 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr-, în temeiul disp.art.192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. "a" Cod penal, art. 76 lit. "e" Cod penal a fost condamnat inculpatul, cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 1 an închisoare; în temeiul disp.art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit."a", art. 76 lit. "e" Cod penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe la pedeapsa de 1 (o lună) lună închisoare; urmând ca în baza art.33 lit."a" raportat la art.34 lit."b" Cod penal inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceia de 1 an închisoare.
În baza art.71 Cod penal pe durata executării pedepsei principale s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza finală și lit.b Cod penal; iar în baza art.81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.71 al.5 Cod penal s-a suspendat pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepselor accesorii.
II. În temeiul disp.art.192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit."a" Cod penal, art.76 lit."e" Cod penal a fost condamnat inculpatul, cu datele personale din dispozitiv, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de 6 luni închisoare; în temeiul disp.art.180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit."a", art.76 lit. "e" Cod penal a fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe la pedeapsa de 1 (o lună) lună închisoare; urmând ca în baza art.33 lit."a" raportat la art.34 lit."b" Cod penal inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceia de 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal pe durata executării pedepsei principale s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza finală și lit. b Cod penal, iar în baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal s-a suspendat pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepselor accesorii.
În baza art.14 Cod de procedură penală raportat la art.346 Cod de procedură penală cu aplicarea art.998 Cod civil, au fost obligați inculpații în solidar să plătească părții civile suma de 1800 lei cu titlu de daune morale și au fost respinse restul pretențiilor formulate de către partea civilă.
În baza art.191 alin.1 și 2 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului 700 lei cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezintă onorariu din oficiu pentru av. și în aceleași temei și cu același titlu a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare.
În baza art.189 alin.1 Cod de procedură penală s-a dispus virarea în contul Baroului de avocați SMd in fondurile avansate de Ministerul Justiției a sumei de 100 lei reprezentând onorariu cuvenit avocatei pentru asistența juridică acordată inculpatului în baza delegației cu nr. 345/25.10.2007.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în seara zilei de 27.03.2006 inculpatul s-a deplasat la locuința inculpatului.în nr.617 jud. SMu nde au consumat împreună alcool, iar după o perioadă de timp cei doi s-au deplasat la locuința surorilor unde s-au distrat până în jurul orelor 3,30 când au revenit către domiciliul lor. În jurul orei 4,00 inculpații fiind sub influența băuturilor alcoolice și înarmați cu bâte prin spargerea lacătului de la poarta metalică au intrat în curtea părții vătămate care ieșea din locuință spre a vedea pe cine latră câinii. Partea vătămată ajunsă în colțul stâng al garajului a fost surprinsă și lovită de inculpați cu pumnii, picioarele și cele două bâte aruncându-o într-un șanț ce se afla pe marginea gardului ce împrejmuiește locuința continuând să-l lovească și în șanț, agresiunea inculpaților fiind întreruptă de intervenția martorilor - și, ca urmare a strigătelor de ajutor ale părții vătămate.
Inculpații au părăsit curtea locuinței după insistențele părții vătămate și a martorilor abandonând la locul faptei două bâte, iar inculpatul și-a lăsat ochelarii de vedere și cureaua de la pantaloni, obiecte care au fost ridicate de partea vătămată. După circa o J de oră inculpatul a revenit la locul faptei și a aruncat cu pietre în partea vătămată.
În urma loviturilor aplicate partea vătămată a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 5 -6 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt prezentată mai sus a rezultat din declarațiile părții vătămate și a martorilor -,.
Inculpații n-au putut fi audiați nici în cursul urmăririi penale și nici în faza de judecată întrucât s-au sustras urmăririi penale și activității de judecată.
Din declarațiile date de inculpați în calitate de făptuitori, a rezultat că partea vătămată i-a așteptat și agresat împreună cu martorii recunoscând însă altercația cu aceștia însă susțin că această altercație a avut loc în drum și nu în curtea locuinței părții vătămate, susținere care nu a putut fi acceptată întrucât martorii au arătat prin declarațiile date în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței că altercația a avut loc în curtea locuinței, inculpații întrând prin spargerea lacătului și lanțului porții metalice de la intrare pe timp de noapte, înarmați cu bâte și sub influența băuturilor alcoolice, iar agresiunea din partea inculpaților a avut loc în curtea locuinței, în șanțul de lângă gardul care împrejmuiește locuința și nu pe marginea șanțului în drum așa cum susțin inculpații prin declarația de făptuitori.
Faptul că agresiunea s-a produs în șanțul din curtea locuinței și nu în cel din drum, a rezultat din conduita inculpaților care nu s-au prezentat la organul de urmărire penală și nici în fața instanței pentru a-și exercita dreptul la apărare.
Instanța de fond a mai reținut că și prin procesul verbal încheiat la 30.04.2006 martora - a indicat locul agresiunii, respectiv într-un șanț de pe marginea drumului care ulterior a susținut atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței că agresiunea a avut loc lângă șanțul din curtea locuinței și nu în cel de lângă drum arătând că inculpații au intrat în curte prin spargerea lacătului aplicat pe poarta metalică de la intrarea în curte.
De altfel, apărătorul ales al inculpatului, a solicitat achitarea nu pentru acest motiv ci pentru că faptele nu au fost săvârșite de inculpat, acesta neaflându-se în localitate la data de 28.03.2006 cerere care apare neîntemeiată întrucât inculpatul prin declarația de făptuitor, a recunoscut altercația cu partea vătămată.
Pentru același motiv invocând disp.art.11 pct.2. lit. rap.la art.10 lit. Cod de procedură penală a solicitat achitarea și apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului dar numai pentru infracțiunea de violare de domiciliu, cerere neîntemeiată pentru aceleași motive, iar pentru infracțiunea de lovire solicitând reținerea de circumstanțe atenuante și aplicarea unei amenzi.
Certificatul medico legal nr.465/I/a/139 din 29.03.2006 a atestat că partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 28.03.2006 prin lovire activă cu corpuri dure necesitând 5 - 6 zile îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii.
dintre inculpați și partea vătămată produsă la data de 28.03.2006 a fost demonstrată fără nici o îndoială de corpurile delicte menționate pe planșa foto, fila 33,34 din dosarul de urmărire penală, respectiv bâtele cu care inculpații au fost înarmați, ochelarii inculpatului și două pietre, obiecte abandonate de inculpați la locul faptei.
Prin declarația de făptuitor, inculpatul a recunoscut că în timpul agresiunii i-au căzut ochelarii de vedere și cureaua din pantaloni și paftaua, ceea ce a atestat că inculpații au fost implicați în agresiunea din data de 28.03.2006, ceea ce contravine susținerii apărătorilor lor, că inculpații nu au săvârșit faptele deoarece nu se aflau în localitate, susținere care nu este susținută prin nici o probă existentă la dosarul cauzei.
Înlăturând susținerea inculpaților prin declarația olografă de făptuitor cât și cererile apărătorilor acestora, instanța de fond a constatat că faptele săvârșite de inculpați întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și lovire sau alte violențe.
Astfel, fapta inculpaților de a pătrunde prin forțarea porții de la intrare, pe timp de noapte în curtea părții vătămate, părăsirea locului faptei numai după insistențele părții vătămate și ale martorilor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin.2.Cod penal.
Fapta inculpaților de aol ovi pe partea vătămată de mai multe ori cu bâtele, cu pumnii și picioarele peste cap și gură, producându- acestuia vătămare pentru care s-au necesitat 5- 6 zile de îngrijiri medicale în vederea vindecării, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.180 alin.2. Cod penal.
Constatând existența faptelor cât și vinovăția inculpaților instanța de fond l-a condamnat după cum urmează:
În temeiul disp.art.192 alin.2.Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. art. 76 lit. Cod penal, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul la 1 an închisoare.
Conform art.180 alin.2.Cod penal, cu aplic. art. 74 lit.și art. 76 lit.Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe instanța de fond l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de o lună închisoare.
Având în vedere că inculpatul a săvârșit faptele în concurs real, instanța de fond în baza art.33 lit. Cod penal rap.la art.34 lit. Cod penal, a contopit cele două pedepse aplicate inculpatului urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.
În temeiul disp.art.71 Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. teza finală și lit.b Cod penal.
Instanța de fond a făcut aplicarea disp.art.74 lit. Cod penal reținând ca circumstanțe atenuante conduita acestuia anterior săvârșirii infracțiunilor deși din fișa de cazier judiciar aflată la dosar rezultă că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală. Prin sentința penală nr.171/26.05.2006 a Judecătoriei Negrești Oaș inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa amenzii de 800 lei pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de 20 raportat la art.1 alin.1.din OUG 112/2001 și art.293alin.1. Cod penal, fapte care sunt în concurs cu cele deduse judecății.
Având în vedere că amenda a fost achitată de inculpat așa cum rezultă din registrul de executări penale, instanța de fond a considerat că nu se impune cumularea sentinței anterioare conf. art. 85 Cod penal.
Prin urmare reținând ca circumstanță atenuantă conduita bună a inculpatului anterior săvârșirii faptelor anterioare cât și cele din prezentul dosar care sunt în concurs și dând eficiență disp.art.76 lit.c Cod penal, instanța de fond a coborât pedeapsa aplicată inculpatului sub minimul special prevăzut de lege.
La individualizarea și dozarea pedepsei aplicată inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără privare de libertate, instanța de fond în baza art.81 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe durata prevăzută de art. 82 Cod penal, stabilind termen de încercare de 3 ani, suspendând condiționat totodată conf.art.71 alin.5. Cod penal și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. teza finală și lit.b Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art.192 alin.2. Cod penal cu aplic.art.74 lit.a Cod penal și art.76 lit.c Cod penal, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare.
Conform art.180 alin.2.Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de o lună închisoare, iar în temeiul disp.art.33 lit. rap.la art.34 lit. Cod penal, s-au contopit cele două pedepse urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceia de 6 luni închisoare.
În temeiul disp.art.71 Cod penal pe durata executării pedepsei principale, instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. teza finală și lit. Cod penal respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective precum și dreptul de a ocupa funcții ce implică exercițiul autorității de stat.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate și văzând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 Cod penal, instanța de fond a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe durata prev. de art.82 Cod penal stabilind termen de încercare pe o durată de 2 ani și 6 luni.
În temeiul disp.art.359 Cod de procedură penală instanța de fond a pus în vedere inculpatului disp.art.83 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării.
De asemenea, instanța de fond a făcut aplicarea disp.art.74 lit.Cod penal respectiv reținând circumstanțe atenuante conduita bună a acestuia înainte de săvârșirea infracțiunii și pe cale de consecință dând eficiență disp.art.76 lit.c și 76 lit. Cod penal a coborât pedepsele aplicate inculpatului sub minimul special prevăzut delege.
La individualizarea și dozarea pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev.de art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol al faptelor săvârșite, de circumstanțele personale ale inculpatului, conduita bună a inculpatului anterior săvârșirii faptei dar și faptul că inculpatul s-a sustras urmăririi penale și activității de judecată.
Instanța de fond a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului cât și individualizarea executării este în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52 Cod penal.
În baza art.14 rap.la art.346 Cod de procedură penală, art.998 și 1003Cod civil, instanța de fond a admis în parte cererea părții vătămate de constituire de parte civilă obligând inculpații în solidar să plătească părții civile suma de 1800 lei cu titlu de daune morale respingând restul pretențiilor civile constând în daune morale ca neîntemeiate și exagerate.
S-a mai reținut de instanța de fond că pentru numărul de zile de îngrijiri medicale, obligarea inculpaților la plata sumei de 1800 lei reprezintă o reparație justă și echitabilă asigurând alinarea suferințelor și durerilor fizice suportate de partea vătămată ca urmare a loviturilor aplicate de inculpați.
Instanța de fond a considerat exagerate pretențiile formulate de partea vătămată în cuantum de 50.000 lei raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale acordate pentru vindecarea leziunilor provocate respectiv 5- 6 zile pentru fapta de lovire sau alte violențe, iar pentru fapta prev.de art.192 alin.2.Cod penal daunele morale apar nejustificate întrucât prin acțiunea lor de pătrundere fără drept inculpații nu au produs vreo durere fizică sau suferință psihică.
În cazul prev.de art.192 alin.2. Cod penal valorile sociale care sunt lezate și apărate de legea penală vizează acte privind libertatea persoanei și nu valori sociale cu conținut patrimonial.
De altfel, pretențiile formulate de partea vătămată așa cum s-a mai arătat sunt exagerate, acordarea lor ar constitui un mijloc de îmbogățire și nu o satisfacție echitabilă de reparare a prejudiciului cauzat de inculpați.
Astfel că, instanța de fond pentru aceste motive a respins restul pretențiilor civile formulate față de inculpați ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel partea vătămată, solicitând instanței admiterea apelului, desființarea sentinței atacare și rejudecând cauza a se dispune majorarea pedepselor aplicate inculpaților, înlăturarea beneficiului suspendării condiționate prin obligarea inculpaților la executarea pedepselor prin privare de libertate iar pe latură civilă admiterea tuturor pretențiilor așa cum au fost formulate.
Se invocă faptul că față de gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, pedepsele sunt exagerat de mici iar în ceea ce privește latura civilă a făcut dovada deplină că pretențiile formulate sunt întemeiate.
Prin decizia penală nr. 156/A din 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art.379 pct.1 lit. a Cod de procedură penală s-a respins ca tardiv t apelul declarat de apelantul, fiul lui și -, născut la 09.01.1935 în loc. jud.S M, CNP -, domiciliat în 614, jud.S M, cu reședința în S M,-, împotriva sentinței penale nr.67/03.04.2008 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș privind pe intimații-inculpați și.
În baza art.193 Cod de procedură penală a fost obligat apelantul să plătească intimaților și, cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, suma de 1400 lei, reprezentând onorariu de avocat, conform delegației.
În baza art.192 alin.2 Cod de procedură penală, a fost obligat apelantul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare din apel.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul Satu Mare examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, în ședința publică din 18.09.2008 a pus în discuția părților excepția tardivității apelului invocată de apărătorul ales al inculpaților.
Partea vătămată apelantă a susținut apelul așa cum l-a formulat fără însă să invoce vreun motiv de repunere în termen, arătând că a formulat apelul imediat după primirea sentinței.
Reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea excepției și respingerea apelului ca tardiv formulat.
Instanța de apel a constatat că potrivit dispozițiilor art.363 Cod de procedură penală termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, și curge pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, de la pronunțarea hotărârii. Termenul curge de la comunicare pentru partea care a lipsit atât la dezbatere cât și la pronunțare.
Din încheierea Judecătoriei Negrești Oaș din 27.03.2008 întocmită în dosarul nr- se constată că partea vătămată, apelant în cauză a fost prezent iar cauza a fost dezbătută în fond fiind amânată pronunțarea pentru care 03.04.2008, când de altfel a fost și pronunțată sentința atacată.
Raportat la dispozițiile art.363 Cod de procedură penală instanța de apel a constatat că apelul declarat de către apelantul împotriva sentinței penale nr.67/03.04.2008 pronunțată de Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr- este tardiv.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs partea vătămată solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii atacate cu motivarea că în mod greșit instanța de apel i-a respins apelul declarat ca tardiv.
Examinând hotărârea atacată prin prisma recursului declarat de partea vătămată conform art. 385/6 alin. 2 și art. 385/14 din Codul d e procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică iar recursul declarat apare ca nefondat și va fi respins în consecință, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În mod corect, instanța de apel a apreciat că apelul părții vătămate a fost declarat tardiv.
Potrivit art. 363 alin. 3 din Codul d e procedură penală, termenul de apel este de 10 zile și curge pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, de la pronunțare.
În încheierea din 27 martie 2008 Judecătoriei Negrești Oașs -a consemnat că " la apel, a răspuns partea vătămată" care " a declarat că solicită admiterea cererii de constituire de parte civilă".
În consecință, cum partea vătămată a fost prezentă la dezbateri și a exercitat împotriva hotărârii pronunțate la data de 03 aprilie 2008, calea de atac la data de 15 aprilie 2008, evident că apelul a fost declarat tardiv.
Pentru aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură penală se va respinge recursul declarat de partea vătămată ca nefondat.
În baza art. 192 din Codul d e procedură penală, recurentul va fi obligat să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
În baza art. 193 din Codul d e procedură penală, recurentul va fi obligat la plata a câte 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea intimaților și, reprezentând onorarii de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 litera "b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de partea vătămată, împotriva deciziei penale nr. 156 din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
Obligă recurentul la plata a câte 800 lei cheltuieli judiciare în favoarea intimaților și.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 noiembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
decizie - /19.11.2008.
Jud. apel - Gh. -
Jud.fond. -
Tehnodact.2 ex./ 19.11.2008,
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Soane Laura, Condrovici Adela
