Violul (art.197 cod penal). Decizia 4/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.4
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 19.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mengoni Arin Alexandru
JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
GREFIER - - -
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat de procuror
La ordine a venit spre soluționare apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 406/ din data de 18.11.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantul inculpat în stare de arest- asistat de avocat ales, intimata parte vătămată, intimata reprezentant legal, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța aduce la cunoștință apelantului inculpat, dispozițiile art. 70 alin. 2 acestaC.P.P. precizând că nu înțelege să dea declarație în fața instanței de apel.
Apărătorul apelantului inculpat și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, reținerea circumstanțelor atenuante și redozarea pedepsei, considerând că pedeapsa aplicată de instanța de fond este excesivă.
Apelantul inculpat recunoscut faptele comise, acesta și partea vătămată- victimă infracțiunii de viol se cunoșteau mai demult și a comis fapta pe fondul consumului de alcool. Totodată, inculpatul a recunoscut și infracțiunea de tâlhărie, însă partea vătămată nu a suferit nici o leziune, telefonul a fost recuperat Solicită a se avea în vedere că inculpatul este la prima abatere, martorii audiați în cauză au relatat faptul că acesta nu mai avut anterior probleme, este tânăr și a colaborat cu organele de cercetare penală.
Pe latură civilă solicită reducerea despăgubirilor civile acordate, considerând că sunt prea mari.
Intimata parte vătămată și reprezentantul legal al acesteia având cuvântul pe rând, solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Reprezentantul legal învederează că fiica sa are probleme de sănătate ca urmare a comiterii faptei de către inculpat și trebuie să meargă la psiholog, astfel că, despăgubirile civile acordate de instanța de fond sunt justificate.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, precizează că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mare, față de faptul că acesta a recunoscut fapta și a regretat- Sub aspectul laturii civile arată că, inculpatul a achiesat la despăgubirile civile solicitate de părțile vătămate, situație față de care nu mai poate reveni.
Față de aceste considerente solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, aplicarea unei pedepse conform criteriilor prev. de art. 72, menținerea stării de arest, deducerea din pedeapsa de executat a perioadei executate, menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței apelate.
Apelantul inculpat în ultimul cuvânt, precizează că recunoaște faptele și le regretă.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin nr. 406/D din 18.11.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul - s-a dispus:
În temeiul art.211 al.1,2 lit.c Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23.08.1990 în, jud.B, domiciliat în,-, jud.B, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără antecedente penale, CNP:- la pedeapsa închisorii în cuantum de 10 (zece) ani - parte vătămată
În temeiul art.197 al.1,3 teza 1 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de viol a fost condamnat inculpatul cu date cunoscute la pedeapsa închisorii în cuantum de 17 (șaptesprezece) ani închisoare și pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 al.1 teza II lit.a și b Cod penal pe o durată de 4 ani - parte vătămată.
În temeiul art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea.
Pedeapsă de executat: închisoare în cuantum de 17(șaptsprezece) ani și 4 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 teza II lit.a și lit.b Cod penal.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a alin.1 teza II și lit.b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.350 Cod pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În temeiul art.88 Cod penal s-a computat din pedeapsa de executat reținerea din 3.04.2009 și arestul preventiv de la 4.04.2009 la zi.
În temeiul art.14,346 rap.C.P.P. la art.998 cod civil s-au admis pretențiile civile ale părților civile astfel cum au fost formulate și obligarea inculpatului la plata acestora după cum urmează:
- 5000 ron cu titlu de daune morale - părții vătămate
- 30 000 ron cu titilu de daune morale - părții vătămate.
În temeiul art.313 din.95/2006, s-au admis pretențiile civile ale părții civile Spitalul de Pediatrie și obligă inculpatul la plata sumei de 1093,46 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate cu spitalizarea victimei.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art.191 C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3500 ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Partea vătămată este născută la data de 18.10.1995 și este elevă în clasa a Va Scolii Generale nr.5.
Partea vătămată A ester născut la data de 1.09.1997 și este elev în clasa a Va Școlii Generale nr.5, județul
Cei doi minori sunt colegi de clasă, iar în perioada cursurile școlare, aceștia parcurg o distanță de aproximativ 3 km împreună pe drumul către școală și înapoi către casă după terminarea programului școlar.
În după -amiaza zilei de 25.03.2009, în jurul orelor 17.00, cei doi minori au terminat orele de curs și s-au deplasat împreună către casă, pe str. - cel de pe raza or.. În momentul în care au ajuns în apropierea locuinței lui G, au fost acostați de către inculpatul . Acesta, fără nici un motiv, 1-a lovit cu palma peste cap pe minorul A, reproșându-i că acesta din urmă l-ar fi lovit pe un tânăr pe numele de. Inculpatul le-a precizat, totodată, celor doi minori că tânărul cu numele de dorește să stea de vorbă cu ei, motiv pentru care este necesar să-1 însoțească pe inculpat la domiciliul acestui tânăr pentru a purta o discuție. Pentru a face acest lucru, inculpatul s-a întors din drum împreună cu cei doi minori.
Fără nici un motiv, la un moment dat, inculpatul 1-a lovit pe minorul A, solicitându-i ca acesta să-i dea telefonul mobil, pe motiv că vrea să asculte muzică. Inițial minorul a refuzat să-i dea telefonul inculpatului, motiv pentru care acesta din urmă 1-a lovit cu palma peste cap. De teamă, partea vătămată A i-a remis telefonul mobil marca Samsung E 250 serie -, în care se afla cartela activă în rețeaua de telefonie mobilă cu nr. de telefon -.
După ce inculpatul 1-a deposedat pe minor de telefonul mobil, le-a cerut acestora să se deplaseze cu el, în continuare, către locuința prezumtivului tânăr, astfel încât aceștia au ajuns până la intersecția străzilor 8 Martie -, cu str. -.
Inculpatul i-a solicitat minorului A să se deplaseze înaintea sa indicându-i la o distanță de aproximativ 100 metri un imobil unde locuiește acel tânăr cu numele de și să-1 aducă să vorbească cu ei. Minorul s-a conformat cererii inculpatului, iar în momentul în care acesta din urmă a rămas singur cu minora i-a pus mâna la gură și a condus-o în apropiere unde se afla un pod care traversează pârâul . Inculpatul a lovit minora cu mâna în zona feței, după care a obligat-o să se dezbrace de pantaloni și chiloți.
Prin violență, inculpatul a întreținut relații sexuale normale și anale, timp de aproximativ o J de oră, amenințând totodată partea vătămată să nu facă.
După ce a săvârșit infracțiunea de viol, inculpatul a părăsit locul faptei și a plecat într-o direcție necunoscută, abandonând victima.
Ca urmare a agresiunii, partea vătămată a prezentat un traumatism cranio facial obiectivat prin echimoze și escoriații, leziuni care au necesitat pentru vindecare un nr. de 15-16 zile de îngrijiri medicale (26).
Așa cum rezultă din rapoartele de constatare medico-legale nr.l52/OF din 27.03.2009 și 187/OF din 15.04.2009, ale Cabinetului de Medicină Legală M, partea vătămată a suferit și o ruptură vaginală și traumatism perineal cu rupturi anale, leziuni ce s-au putut produce în cadrul unei agresiuni sexuale prin raport sexual vulvo-vaginal și anal (26-31).
Partea vătămată a fost internată în Spitalul de Pediatrie B în perioada 27.03 - 2.04.2009 (28-31).
Partea vătămată A nu a suferit leziuni în urma agresiunilor exercitate asupra sa de către inculpat. Telefonul mobil al acestuia a fost descoperit ulterior, la data de 28.03.2009, când inculpatul a încercat să vândă telefonul cu suma de 250 lei, iar la data de 29.03.2009, acesta a făcut
schimb cu martorul, în sensul că i-a dat acestuia din urmă telefonul, obiect corp delict al infracțiunii de tâlhărie, primind în schimb un telefon Samsung și unul marca Nokia.
Cu ocazia cercetărilor cartela telefonului sustras a fost descoperită asupra inculpatului, în buzunarul pantalonilor acestora.
Audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor și a motivat atitudinea sa infracțională pe fondul consumului de alcool.
În drept faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie prev. de art.211 al.1,2 lit.c Cod penal și viol prev. de art.197 al.1,3 teza 1 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului instanța a avut în vedere criteriile prev. de art.72 Cod penal.
Având în vedere pericolul social concret al faptelor săvârșite, împrejurările comiterii, urmările produse, persoana și conduita inculpatului, instanța a dispus condamnarea inculpatului și a aplicat acestuia pedeapsa închisorii într-un cuantum normal proporțional cu gradul de pericol social concret.
Față de faptul că infracțiunile supuse judecății în prezenta cauză sunt concurente, tribunalul a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 al.1 teza II a lit.a și lit.b Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art.71 al.2 Cod penal.
În temeiul art.350 a C.P.P. menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art.88 Cod penal a computat din pedeapsa de executat reținerea din 3.04.2009 și arestul preventiv de la 4.04.2009 la zi.
În latura civilă a cauzei instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și față de faptul că inculpatul a achiesat la pretențiile civile ale părților civile astfel cum au fost formulate, în temeiul art.14,346 rap. la art.998 cos civil, instanța le-a admis și a obligat inculpatul la plata acestora astfel cum au fost formulate, de către reprezentanții legali a părților vătămate și în baza art.313 din.95/2006 către partea civilă Spitalul de Pediatrie
Văzând și dispozițiile art.191
C.P.P.Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea civilă inculpatul.
Apelul inculpatului vizează aspecte ce țin de individualizarea judiciară a pedepsei. Inculpatul apreciază că pedepsele aplicate de instanța de fond sunt prea severe solicitând diminuarea acestora prin reținerea de circumstanțe atenuante.
În dezvoltarea acestui motiv de apel inculpatul a invocat aspecte personale care îl caracterizează pozitiv, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, vârsta sa, precum și circumstanțe reale arătând că a comis faptele pe fondul consumului de alcool.
Alături de criticile aduse modului de rezolvare laturii penale a cauzei, inculpatul a invocat greșita soluționare a laturii civile a cauzei, apreciind că despăgubirile civile la care a fost obligat inculpatul sunt excesive.
Curtea examinând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, constată că apelul inculpatului declarat în cauză este fondat.
Curtea constată că prima instanță, în urma analizei probelor administrate în cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului și a stabilit o încadrare juridică corectă a faptei supuse judecății.
De asemenea prima instanță a apreciat corect temeinicia probelor în acuzare administrate în cauză, pronunțând legal si temeinic soluție de condamnare a inculpatului pentru faptele ce au făcut obiectul acuzației în prezentul proces penal.
Starea de fapt reținută de instanța de apel este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală. În mod judicios, Tribunalul Bacăua constatat că probele administrate în cursul procesului penal relevă cu certitudine faptul că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de viol și tâlhărie ambele comise în formă agravată.
Cât privește modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate inculpatului criticată de către acesta, Curtea consideră că pedepsele stabilite de prima instanță sunt excesive, fiind neproporționale scopului urmărit de legiuitor, necorespunzând astfel funcțiilor de constrângere și reeducare precum și scopului preventiv.
Potrivit art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Este adevărat că acțiunile ilicite exercitate de inculpat în comiterea faptelor sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de către instanța de judecată în alegerea pedepsei, inculpatul trebuind să știe că, pe lângă drepturi are și o serie de datorii, obligații, răspunderi, care caracterizează comportamentul său în fața societății.
cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. 52 alin.1 potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".
Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 pen. gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.
Sub aspectul individualizării pedepsei în speța de față, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 pen. ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii ei, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului.
În raport cu circumstanțele personale ale inculpatului care caracterizează pozitiv persoana sa (lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaștere adoptată în ambele faze procesuale și vârsta tânără a acestuia care crează premiza unei reeducări mai rapide) Curtea consideră că se impune reducerea pedepselor principale aplicate inculpatului.
Instanța de apel nu poate primi nici criticile aduse modului de rezolvare laturii civile a cauzei.
Se observă că la termenul de judecată din data de 17.06.2009, cu ocazia audierii sale de către Tribunalul Neamț, inculpatul a consimțit să plătească părții civile despăgubirile solicitate.
Având în vedere, că inculpatul a achiesat integral la pretențiile părții civile prin declarația data în fața instanței în data de 7.07.2009, în mod just instanța de fond, constatând că sunt îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, a dispus obligarea inculpatului la plata de despăgubiri către partea civilă în cuantumul solicitat de către aceasta.
În considerarea celor expuse, Curtea va admite apelul inculpatului numai cu privire la cuantumul pedepselor principale aplicate inculpatului și va desființa sentința apelată sub aceste aspect.
Reținând cauza spre rejudecare va descontopi pedeapsa rezultantă aplicată de prima instanță în pedepsele componente, va reduce cele două pedepse principale, iar în baza art.33 lit.a, 34 lit. b, 35 al.1 le Cod Penal va contopi astfel cum au fost reduse în pedeapsa cea mai grea.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Subzistând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive ale inculpatului, în baza art. 350 Cpp, va menține starea de arest a acestuia.
În baza art.381 Cpp, va deduce în continuare arestarea preventivă a inculpatului la zi.
Văzând și dispozițiile art189, 192 al.3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.379 pct.2 lit a Cpp admite apelul declarat de inculpatul împotriva nr. 406/D din 18.11.2009 pron. în dos.- al Tribunalului Bacău numai cu privire la cuantumul pedepselor principale aplicate.
Desființează sentința apelată sub aceste aspect.
Reține cauza spre rejudecare, și în fond:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 4 ani în pedepsele componente de:
-10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev.de art.211 al.1,2 lit.c Cod Penal;
-17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197 al.1,3 teza 1.Cod Penal și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 4 ani;
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea de tâlhărie prev.de art.211 al.1,2 lit.c de Cod Penal la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare.
Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 al.1,3 teza 1.Cod Penal de la 17 ani închisoare la 11 ani închisoare.
În baza. art.33 lit.a, 34 lit. b, 35 al.1 Cp contopește pedepsele pedepsele principale astfel cum au fost reduse în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare la care adaugă pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și lit. b pe Cod Penal o perioadă de 4 ani.
de executat: 11 ani închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza a-II-a și lit. b
Cod PenalMenține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 350 Cpp, menține starea de arest a inculpatului.
În baza art.381 Cpp, deduce în continuare arestarea preventivă a inculpatului de la 18.11.2009 la zi.
Constată că apelantul inculpat a avut apărător ales.
În baza art. 192 al. 3 Cpp. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului..
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat,partea vătămată și reprezentatul legal al acesteia și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică azi 19.01.2010 în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Red.
Tehnored. E/25.01.2010/4 ex
Președinte:Mengoni Arin AlexandruJudecători:Mengoni Arin Alexandru, Adrian Bogdan
