Violul (art.197 cod penal). Decizia 531/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.197 p-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 531
Ședința publică de la 20 Mai 2009
PREȘEDINTE: Constantin Diaconu JUDECĂTOR 2: Liana Balaci
- - - - JUDECĂTOR 3: Mircea Mugurel
- - - - Judecător
Grefier - a
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei nr.15/A din 9 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns avocat - apărător desemnat din oficiu, pentru inculpații și, avocat apărător ales pentru partea civilă, lipsind inculpații și părțile civile, partea vătămată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care constatându-se recursul în stare de soluționare s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru inculpații și solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei penale în principal achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d cod procedură penală, deoarece partea vătămată nu a fost constrânsă să întrețină raporturi sexuale, achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit. rap.la art.10 lit.a cod procedură penală, pentru infracțiunea de viol.
În subsidiar micșorarea pedepselor, deoarece și partea vătămată are o vină că a acceptat să se deplaseze împreună cu inculpații pe care nu-i cunoștea.
Avocat pentru partea vătămată solicită respingerea recursurilor ca nefondate, pedepsele fiind prea mici.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate, existând infracțiunea de viol, partea vătămată fiind minoră, fiind dusă într-un loc izolat, noaptea, astfel încât se poate spune că a fost constrângere morală. La stabilirea pedepselor s-a avut în vedere că inculpatul a fost cel care a inițiat săvârșirea faptei de viol.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin sentința penală nr.1399 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr. S, în baza art.208-209 alin.1 lit.e cod penal cu art.37 a Cod penal a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 18 august 1984, CNP- -,în prezent deținut în Penitenciarul Dr.Tr.S, la 4 ani închisoare în cond.art.64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal.
În baza rt.197 alin.1 cod penal cu art. 37 cod penal
A fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare în cond.art.64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal.
S-a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentințele penale nr.193/30.08.2007 a Judecătoriei Vj.M și 40/20.04.2007 a Judecătoriei Orșova.
În baza art.36 cod penal.
Au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentință cu pedepsele de 3 ani închisoare pentru art.208-209 alin.1 lit.e cod penal cu art.37 a cod penal, aplicată prin sentința penală nr.193/30.08.2007 a Judecătoriei Vj.M, definitivă prin neapelare; 3 ani închisoare pentru art.208-209 alin.1 lit.a,g,i cod penal cu art.41 alin.2 și art.37 a cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 40/20.04.2007 a Judecătoriei Orșova definitivă prin decizia penală nr.98/18.07.2007 a Tribunalului Mehedinți și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare în cond.art.64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal.
A fost menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul de 628 zile, neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.275/2002 a Tribunalului Mehedinți.
A fost dedusă din dedusă din pedeapsă reținerea de 24 ore din 22 mai 2006 și perioada executată din 27 iunie 2006 la zi și menținută starea de arest.
Au fost anulate vechile mandate și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.
În baza art.197 alin.1 cod penal
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 13.04.1984, CNP--, domiciliat în sat, comuna,Jud.M, la 4 ani închisoare în cond.art.64 lit.a teza a II-a și b-71 cod penal.
A fost dedusă din pedeapsă reținerea de 24 ore din 22 mai 2006.
Au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile - domiciliat în O-,.4,.B,.12 jud. și domiciliată în Dr-Tr-S str.- -.1,.2,.36, jud.
A fost obligăt inculpatul - să plătească părții civile - suma de 1.90 lei RON reprezentând c/val telefon mobil.
Au fost obligați inculpații - și -, în solidar, să plătească părții civile suma de 10.314,56 lei RON din care 314,56 reprezintând daune materiale și 10.000 lei reprezentând daune morale.
În baza art.118
Cod PenalA fost confiscată de la inculpatul - suma de 50 lei RON.
A fost obligat fiecare inculpat să plătească în folosul statului 500 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.
obligat pe fiecare inculpat să plătească vatanate p. 200 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 19.05.2006, în jurul orelor 18.00, părțile vătămate - și - împreună cu cei doi inculpați s-au deplasat la barul "" din Dr. Tr. S, unde au consumat băuturi alcoolice și răcoritoare. Inculpatul - i-a cerut părții vătămate, -, telefonul mobil marca Nokia 6680, pentru a apela o cunoștință și, prefăcându-se că nu aude, a ieșit din bar, luând de pe masă și telefonul marca Nokia 2600, aparținând părții vătămate, bunuri pe care le-a vândut în zona Complexului Dunărea. Starea de fapt rezultă din depozițiile părților vătămate date în faza de urmărire penală, a martorului - și a inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei.
În ziua de 19.05.2006, martora l-a sunat pe prietenul său, și au hotărât să se întâlnească în seara aceleiași zile. Aceasta a convins-o și pe partea vătămată, elevă la Colegiul Național din Dr. Tr. S, să o însoțească la întâlnire.
În jurul orei 23.30 martorul s-a deplasat în fața internatului cu autoturismul marca BMW nr. -, fiind însoțit de cei doi inculpați și împreună cu cele două fete au mers restaurantul, unde au consumat băuturi alcoolice și răcoritoare. Cu această ocazie s-au întâlnit și cu martorul -.
În jurul orei 02.00, au plecat din local și s-au deplasat la restaurantul " " din com.. După circa o oră, au hotărât să se întoarcă în Dr. Tr. S însă, pe traseu, după aproximativ 50 de bar, la indicația inculpatului, martorul a virat la dreapta, pe un drum de țară. Martorul s-a opus verbal, însă inculpatul a țipat la acesta și l-a amenințat cu briceagul pe care-l avea în mână. Totodată a avut loc o discuție între partea vătămată și inculpatul care a întrebat-o dacă este virgină și la răspunsul afirmativ al acesteia, inculpatul i-a spus că nu crede și pentru a se convinge, urmează să o încerce. La indicațiile inculpatului, a virat dreapta, după un pod, iar după aproximativ 300 metri a oprit autoturismul.
Având același briceag asupra sa, inc. le-a cerut celorlalți să coboare din autoturism și să se dezbrace, luând cheile autoturismului și i-a cerut părții vătămate, să-l însoțească și s-au deplasat circa 50 metri de autoturism. Cu același briceag a amenințat-o și după ce a împins-o, a întreținut cu aceasta raport sexual.
La un moment dat, de aceștia s-au apropiat inculpatul și martorul - care au observat că întrețineau raport sexual, iar partea vătămată plângea. Martorul și inc. și martorul s-au întors la autoturism și, la scurt timp, au revenit la locul respectiv. Inculpatul a rămas cu partea vătămată și, profitând de starea în care se afla, a întreținut cu aceasta raport sexual, deși aceasta a plâns și l-a rugat s-o lase în.
Ulterior inculpatul și partea vătămată s-au deplasat la ceilalți și au plecat de la fața locului cu autoturismul condus de.
Pe raza comunei, la intersecția DN 54A cu DN 6, martorul -, fiind amenințat de inculpatul -, a virat dreapta și a condus autoturismul pe un drum de țară. La solicitarea acestuia, martorul a oprit autoturismul și după ce au coborât toți, același inculpat i-a cerut părții vătămate pe un ton amenințător să intre în mașină unde a întreținut cu aceasta raport sexual. După aceasta, inculpații, partea vătămată și martorii s-au deplasat cu același autoturism la Dr. Tr.
Instanța de fond reținut că probele administrate în cauză și anume declarațiile martorilor cât și raportul medico legal, nu confirmă susținerile inculpatului potrivit cărora partea vătămată a fost de acord să întrețină raport sexual cu acesta și că aceasta nu a fost virgină și nici susținerea inculpatului potrivit căreia nu a comis infracțiunea de viol.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. S, partea vătămată și inculpații și n -.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. S criticat hotărârea ca fiind nelegală deoarece instanța de fond a omis să facă aplicarea dispozițiilor art.65 cod penal și pentru că judecata s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor art.197 alin.2
C.P.P.În dezvoltarea motivelor de apele invocate, se susține că instanța de fond i-a condamnat pe inculpații - și pentru comiterea infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin. 1 cod penal la pedeapsa închisorii, fără însă ca pe lângă această pedeapsă, să li se aplice și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
De asemenea se susține că deși în ședința din 11.03. 2008. instanța de fond a declarat ședință secretă pe tot cursul judecării cauzei, conform art. 290 alin. 4 C.P.P. declarația martorului - a fost luată în ședință publică, contravenind astfel dispozițiilor art. 290 alin. 4 C.P.P. în același mod procedându-se și la luarea declarației martorei, aspect consemnat în încheierea de ședință din 9 sept. 2008.
În fine, se susține că există contradicții între expozitivul încheierii de ședință din 9 sept. 2008 în care se precizează că ședință respectivă a fost secretă și mențiunea potrivit căreia declarația martorei a fost dată în ședință publică. ceea ce ar conduce la nulitatea absolută a hotărârii.
Apelul părții vătămate a fost motivat oral în ședința publică de judecată din 9 feb. 2009,de apărătorul al acesteia, critica adusă hotărârii vizând modul de individualizare a pedepsei aplicate celor doi inculpați, respectiv că pedeapsa aplicată este prea mică, în raport de gravitatea faptelor, de împrejurările în care au fost comise și de atitudinea procesuală a inculpaților.
Apelantul- inculpat nu și-a motivat în scris apelul declarat și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a și-l susține oral.
Apărătorul desemnat de instanță din oficiu pentru acesta, în ședința publică de judecată din 9 feb. 2009, a susținut că materialul probator administrat în cauză nu dovedește vinovăția inculpatului pentru comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Apelantul inculpat a criticat hotărârea atât cu privire la infracțiunea de furt calificat pentru care a fost condamnat, susținând că pedeapsa aplicată pentru această faptă, este prea M, având în vedere că a recunoscut comiterea acesteia, iar prejudiciul a fost recuperat, cât și cu privire la infracțiunea de viol prev. de art. 197 alin.1 cp. solicitând ca pentru aceasta să fie achitat în baza art. 10 lit. p p., neexistând indicii temeinice că a comis și fapta aceasta.
Prin decizia penală nr.15/A din 9 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. S și de partea vătămată, prin avocat, împotriva sentinței penale nr. 1399 din 16 sept. 2008, pronunțată de Judecătoria Dr. Tr.
A fost desființată parțial sentința, în sensul că:
S-a majorat edeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art.197 alin. 1 cod penal, și dispune ca acest inculpat să execute pedeapsa de 6 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a și lit cod penal, în condițiile art. 71 cod penal.
S-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a și b cod penal pe o durată de 2 ani.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta decizie, perioada reținerii de 24 ore, din 22 mai 2006.
S-au descontopit pedepsele aplicate inculpatului.
S-a majorat pedeapsa aplicată acestui inculpat pentru infracțiunea prev. de art. 197 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal, de la 5 ani închisoare la 6 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II și lit. b, în condițiile art. 71 cod penal.
S-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și cod penal pe o durată de 2 ani.
S-a menținut pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea prev. de art. 208-209 alin. 1 lit. e cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal, prin sentința apelată.
S-a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr.193/30 august 2007 Judecătoriei -M și nr. 40 /20. 04.2007 Judecătoriei Orșova.
În baza art. 36 cod penal, rap. la art.33 -34 cod penal;
Au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în prezenta cauză cu pedeapsa de 3 ani închisoare pentru art. 208-209 alin. 1 lit. e cod penal, cu art.37 lit. a cod penal, aplicată prin sentința penală 193 din 30 august 2007 Judecătoriei -M, definitivă prin neapelare, și cu pedeapsa de 3 ani închisoare pentru art. 208-209 alin. 1lit.a,g și i cod penal, cu art. 41 alin. 2 cod penal și art.37 lit. a cod penal, aplicată prin sentința penală nr.40 din 20 aprilie 2007 Judecătoriei Orșova, definitivă prin decizia penală nr.98/18.07. 2007 Tribunalului Mehedinți și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa ce a mai grea, de 6 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II a și lit. b cod penal, în condițiile art.71 cod penal și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b cod penal.
În baza art. 61 cod penal;
S-a menținut beneficiul liberării condiționate pentru restul de 628 de zile neexecutate din pedeapsa de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.275/2002 a Tribunalului Mehedinți.
S-a dedus din pedeapsă reținerea de 24 de ore, din 22 mai 2006, și perioadă executată din 27 iunie 2006, până la data de 11 noiembrie 2008, data liberării condiționate din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 40 din 20 aprilie 2007 Judecătoriei Orșova.
S-au anulat vechile mandate și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
S-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și.
A fost obligat fiecare apelant inculpat la câte 340 lei cheltuieli judiciare în folosul statului, din care câte 300 lei, reprezentând onorariu apărătorilor din oficiu desemnați pentru apelanții-inculpați, și care se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
A fost obligat fiecare apelant inculpat la câte 550 lei cheltuieli de judecată către apelanta -parte vătămată.
În motivare, tribunalul a arătat următoarele:
Motivul de apel invocat de parchet, anume cel vizând omiterea aplicării de instanța de fond a disp. art. 65 cod penal, este întemeiat întrucât dispozițiile art. 197 alin. 1 cod penal prevăd ca sancțiune,pe lângă pedeapsa principală a închisorii și pedeapsa complementară a interziceri unor drepturi.
Or, deși din minuta și dispozitivul sentinței apelate, rezultă că inculpații au fost condamnați la pedepse cu închisoarea mai mari de 2 ani, instanța de fond a omis să aplice acestora și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, aplicarea acesteia fiind obligatorie față de prevederile art. 65 alin. 2 cod penal și mai ales că erau îndeplinite și cerințele art. 65 alin. 3 cod penal.
Al doilea motiv de apel invocat de parchet, este neîntemeiat.
În acest sens se reține că potrivit art. 197 alin. 2 c,p,p, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, numai dispozițiile referitoare la publicitatea ședinței de judecată.
În cauza dedusă judecății, din încheierea aflată la fila 34, rezultă că în ședința de judecată din 11 martie 2008, apărătorul părții vătămate a solicitat ca pe tot parcursul procesului penal, ședința de judecată să fie declarată secretă în baza art. 290 p, cerere care a fost admisă de instanță, după ce în prealabil a fost pusă în discuția părților.
Faptul că în declarațiile martorilor - și, s-a menționat că au fost luate în ședință publică, și nu secretă,nu poate să conducă la nulitatea absolută a hotărârii, așa cum se susține de parchet, dispozițiile art. 197 alin. 2 fiind C.P.P. aplicabile doar când au fost încălcate dispozițiile obligatorii la publicitatea ședinței de judecată.
De asemenea tribunalul a reținut că apelul declarat de partea vătămată,este fondat.
Având în vedere pericolul social concret deosebit de ridicat al faptei comisă de cei 2 inculpați- relevat de natura acesteia, respectiv faptă prin care s-a adus atingere libertății persoanei de a dispune cu privire la viața sa intimă, vârsta fragedă a părții vătămate- de numai 15 ani -elevă, de traumele suferite de aceasta care a avut nevoie de un tratament de lungă durată și consiliere psihologică, impactul faptei inculpaților în societate, împrejurările în care a fost comisă fapta și modul în care au acționat cei doi inculpați, de momentul și de locul săvârșirii- respectiv noaptea și într-un loc izolat- pe câmp de faptul că anterior inculpatul mai fost condamnat pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni, de atitudinea nesinceră manifestată de inculpați pe întreg parcursul procesului penal, inculpatul ne mai prezentându-se în fata instanței de apel, de frecvența tot mai M unor astfel de fapte,tribunalul constată că instanța de fond nu a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate, acestea fiind prea blânde, motiv pentru care va majora pedeapsa în ceea ce privește infracțiunea de viol prev. de art. 197 alin. 1 cod penal.
Susținerea apărătorului apelantului inculpat potrivit căreia, materialul probator administrat in cauză nu susține vinovăția acestuia pentru comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată este infirmată de declarațiile părții vătămate, coroborată cu depozițiile martorilor, și - și cu certificatul medico-legal.
De altfel, prin declarația dată în instanță, apelantul inculpat a recunoscut că a întreținut raport sexual cu partea vătămată, însă a susținut că a avut consimțământul acesteia, susținere care nu poate fi primită de tribunal, deoarece așa cum bine a reținut și instanța de fond, martorii audiați,care datorită trecerii timpului și-au amintit mai puține aspecte, însă și-au menținut declarațiile date anterior în cauză, au relatat că inculpatul i-a amenințat cu un briceag pe toți ocupanții autoturismului și în special pe partea vătămată.
În aceste condiții, părții vătămate în vârstă de 15 ani, noaptea într-un loc izolat lipsită și de sprijinul celorlalți, i-a fost paralizată voința,așa încât este de necontestat că aceasta nu a întreținut raport sexual de bună voie cu inculpatul, ci constrânsă de acesta.
În mod cu totul neîntemeiat se susține de către apelantul inculpat, că i s-a aplicat o pedeapsă prea M pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art.208-209 alin. 1 lit. e cod penal cu aplicarea art. 37. lit. a cp. instanța de fond sub acest aspect făcând o corectă individualizare.
Din cazierul judiciar al apelantului -inculpat, rezultă că anterior comiterii faptei deduse judecății, a mai fost condamnat pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni,ceea ce denotă că acesta s-a specializat în săvârșirea unor astfel de fapte.
De asemenea susținerea acestuia potrivit căreia nu ar fi săvârșit infracțiunea de viol prev. de art.197 alin. 1 cod penal, este infirmată de declarațiile părții vătămate care a susținut în mod constant că și inculpatul a violat-o deși s-a opus, însă acesta a amenințat-o că o va spune lui, declarațiile acesteia coroborându-se cu declarațiile martorilor -, și și cu raportul medico legal.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații, în motivare arătând că partea vătămată nu a fost constrânsă să întrețină raporturi sexuale cu inculpatul, iar inculpatul nu a întreținut raport sexual cu partea vătămată, astfel încât se impune achitarea inculpaților.
În subsidiar solicită reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că sunt nefondate.
Din întreg materialul probator aflat la dosar alcătuit din declarații părți vătămate, declarații inculpați, declarațiile martorilor, -, proces verbal de cercetare la fața locului, act medico-legal, rezultă că în data de 19 mai 2006, în jurul orelor 18,oo, inculpatul a sustras telefoanele mobile ale părților vătămate și, în timp ce se aflau în barul "" din D Tr.S, ulterior în ziua de 21 mai 2006, un telefon marca Nokia 2600 fiind vândut martorului -.
În noaptea de 19/20 mai 2006, în jurul orelor 2,00, partea vătămată se afla împreună cu martora, martorul și inculpații și într-un autoturism marca BMV cu nr.înmatriculare - cu care se deplasau din comuna spre D Tr.
La un moment dat, având un briceag în mână, inculpatul i-a solicitat martorului, care conducea autoturismul, să intre pe un drum de țară, amenințându-l cu acel briceag, motiv pentru care martorul a dat curs solicitării.
Având în continuare briceagul în mână, inculpatul le-a spus celorlalți să părăsească autoturismul, după care i-a solicitat părții vătămate să-l însoțească, deplasându-se la cca.50 m de autoturism și folosindu-se de amenințări a obligat-o pe partea vătămată să întrețină act sexual cu acesta, partea vătămată plângând.
După un timp, în locul respectiv a venit și inculpatul care profitând de starea în care se afla partea vătămată a întreținut la rândul său act sexual cu aceasta, partea vătămată opunându-se, spunându-i în timp ce plângea, să o lase în.
Cei cinci s-au deplasat în continuare cu autoturismul spre D Tr.S, iar la un moment dat inculpatul i-a solicitat amenințător martorului să vireze pe un drum de țară și să oprească autoturismul, după care a întreținut, prin amenințare, act sexual cu partea vătămată, deși aceasta s-a opus.
Susținerea inculpatului că partea vătămată ar fi fost de acord să întrețină act sexual cu el, iar susținerea inculpatului că nu ar fi întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată, sunt neîntemeiate, având în vedere declarațiile martorilor, declarațiile părții vătămate care coroborate cu raportul medico-legal nr.451 din 26 mai 2006 al M confirmă faptul că cei doi inculpați au constrâns-o prin amenințare pe partea vătămată să întrețină cu aceștia acte sexuale.
Totodată împrejurările în care s-au petrecut evenimentele, respectiv era întuneric, inculpatul a avut asupra sa un briceag pe care l-a folosit când l-a amenințat pe martorul și pe partea vătămată, locurile izolate în care s-au săvârșit faptele, justifică ideea că partea vătămată nu avut nici o posibilitate să fugă sau să se apere în vreun fel, rugându-i, în timp ce plângea, pe inculpați să o lase în, însă aceștia nu au dat curs rugăminților și au întreținut acte sexuale cu ea.
În aceste condiții sunt întrunite elementele constitutive atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective ale infracțiunii de viol prev.de art.197 alin.1 cod penal.
Referitor la infracțiunea de furt pentru care a fost trimis în judecată inculpatul,acesta a recunoscut săvârșirea faptei, aspect ce se coroborează cu celelalte probe, respectiv declarațiile părților vătămate și și ale martorului -.
Instanța de apel a făcut o justă individualizare pedepselor aplicate celor doi inculpați, având în vedere criteriile prev.de art.72 cod penal, gradul de pericol social ridicat al faptei, împrejurările în care au fost comise infracțiunile, consecințele acestor fapte asupra vieții părții vătămate, aceasta fiind traumatizată din punct de vedere psihic, precum și persoana fiecăruia dintre inculpați, nefiind la primul conflict cu legea penală, aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie.
Pe de altă parte, la pedeapsa stabilită în sarcina inculpatului, s-a avut în vedere aspectul că acesta a fost inițiatorul ideii de aov iola pe partea vătămată, folosindu-se de un briceag pentru amenințarea martorului și a părții vătămate.
În aceste condiții cuantumul pedepselor stabilite în sarcina inculpaților și modalitățile de executare, sunt în măsură să conducă la atingerea scopului prev.de art.52 cod penal.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.38515alin.1 pct.1 lit.b cod procedură penală, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei nr.15/A din 9 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă fiecare recurent la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare statului, din care 300 lei onorariu apărător oficiu, suportate din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 mai 2009.
- - - - - -
Grefier
a
Red.Jud./
A/
S/28.05.2009
20 mai 2009
- Emis 2 extrase penale;
- D Tr.S va urmări și încasa de la rec.inc.câte 1340 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului și se vor lua măsuri de confiscare a sumei de 50 lei de la rec.inc..
Președinte:Constantin DiaconuJudecători:Constantin Diaconu, Liana Balaci, Mircea Mugurel
