Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei (art.583 NCPP). Sentința nr. 14/2015. Tribunalul ALBA
Comentarii |
|
Sentința nr. 14/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 4271/107/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ Nr. 14/2015
Ședința publică din 26 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. T.
Grefier: R. M. P.
P. de pe lângă Tribunalul A. este reprezentat prin procuror
A. M.
Pe rol se află sesizarea formulată de către S. de Probațiune București cu privire la condamnatul D. V. având ca obiect revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei (art. 583 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa condamnatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19.01.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință penală, și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a acordat termen de pronunțare în cauză pentru astăzi, 26.01.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față;
La data de 24.09.2014 Tribunalul A. a fost sesizat de judecătorul delegat cu executarea în privința solicitării Serviciului de Probațiune București privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate condamnatului D. V..
În sesizare se arată că intimatul D. V. a fost condamnat în dosarul nr._ la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu un termen de încercare de 6 ani. Condamnatul nu s-a prezentat la serviciul de probațiune iar din verificările efectuate la adresa de domiciliu a reieșit că a locuit în perioada martie – decembrie 2011 în C. și că nu mai locuiește la adresa de domiciliu din București.
Instanța arată că dispozițiile privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se regăseau în Codul penal anterior în art. 864 alin. (2). Începând cu data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul cod penal, astfel că, având în vedere că prevederile privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei trebuie privite ca norme de drept material este necesar a se stabili dacă în cauză trebuie aplicate dispozițiile legii penale mai favorabile.
Comparând dispozițiile art. 864 alin. (2) C.pen. din 1969 cu cele ale art. 96 alin. (1) C.pen. instanța constată că acestea sunt similare, astfel că în cauză nu se pune problema aplicării legii penale mai favorabile ci, față de prevederile art. 3 C.pen. instanța va aplica legea în vigoare.
Potrivit art. 96 alin. (1) C.pen. dacă pe parcursul „termenului de supraveghere” (noțiune echivalentă termenului de încercare din vechea reglementare) persoana supravegheată, cu rea-credință, nu respectă „măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori stabilite de lege” (sintagmă echivalentă măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau obligațiilor stabilite de instanță din vechiul cod), instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei. Pornind de la aceste dispoziții legale trebuie stabilit dacă persoana condamnată nu a îndeplinit obligațiile impuse ori stabilite de lege iar dacă neîndeplinirea se datorează relei credințe.
În ceea ce privește prima condiție, instanța constată că persoana condamnată a fost prezentă personal în timpul procesului atât în fața primei instanțe cât și, ulterior, în fața instanțelor de control judiciar, beneficiind inclusiv de serviciile unui apărător ales. În consecință, prima concluzie care se desprinde trebuie să fie aceea că intimatul avea cunoștință atât de desfășurarea unui proces penal împotriva sa cât și de soluția dată de instanță asupra cauzei deduse judecății. Așadar, intimatul avea cunoștință de faptul că fusese condamnat la o pedeapsă cu închisoarea, a cărei executare fusese suspendată sub supraveghere și, implicit, de obligațiile pe care le avea. Una dintre aceste obligații o constituia anunțarea oricărei schimbări ce intervenea în privința adresei sale de domiciliu, obligație pe care a avut-o pe tot parcursul procesului penal, potrivit art. 70 alin. (4) C.p.pen. din 1968 și care i-a fost adusă la cunoștință încă din faza de urmărire penală (f. 33 DUP). Așa cum rezultă din actele dosarului, inclusiv la momentul soluționării prezentei cauze, condamnatul figurează cu aceeași adresă de domiciliu, însă nu locuiește efectiv acolo și se pare că nici nu a locuit vreodată. Așadar, instanța constată că obligația de încunoștințare privind schimbarea domiciliului nu a foste îndeplinită de condamnat.
O altă obligație impusă condamnatului era aceea de a se prezenta la serviciul de probațiune la datele fixate de acesta. Or, prin faptul că persoana condamnată nu a indicat în cursul procesului penal o adresă validă la care locuiește, serviciul de probațiune a fost pus în imposibilitatea de a putea lua legătura cu condamnatul și a stabili cu acesta programul de prezentare. Prin urmare, nici obligația de prezentare nu a fost îndeplinită de inculpat.
Cu privire la cea de a doua condiție, cea a relei credințe, instanța arată că aceasta nu se prezumă ci trebuie dovedită. În speță, instanța apreciază că reaua credință a condamnatului rezultă din chiar omisiunea sa de a indica o adresă valabilă la care acesta locuiește, făcută cu intenția evidentă de a se sustrage unei eventuale condamnări. Verificările efectuate la adresele indicate de intimat sau rezultate din evidențele instituțiilor publice a reieșit că acesta a locuit la adresele respective pentru perioade foarte scurte, sau nu a locuit deloc. Totodată, din actele dosarului a reieșit că persoana condamnată nu se află în arest preventiv și nu este încarcerată în niciuna dintre unitățile subordonate ANP.
Față de cele menționate, instanța va admite sesizarea Serviciului de Probațiune București iar în baza art. art. 96 alin. (1) C.pen. va revoca suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată condamnatului D. V., dispunând executarea pedepsei aplicate condamnatului în regim de detenție.
În baza art. 275 alin. (3) C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
În baza art. 5 alin. (1) lit. g) raportat la art. 1 alin. (2) din Protocolul dintre Ministerul Justiției și UNBR va fi acordat onorariul de 100 lei apărătorului din oficiu al condamnatului, av. H. O..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite sesizarea Serviciului de Probațiune București și, în consecință:
În baza art. 96 alin. (1) C.pen. revocă suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată condamnatului D. V. (CNP_), cetățean român, fiul lui D. și I., născut la data de 06.03.1973 în Brăhășești, jud. G., domiciliat în București, bdl. D. nr. 6, ., ., prin sentința penală nr. 128/2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 1425/24.04.2013 a ÎCCJ.
Dispune executarea pedepsei aplicate condamnatului în regim de detenție.
În baza art. 275 alin. (3) C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 5 alin. (1) lit. g) raportat la art. 1 alin. (2) din Protocolul dintre Ministerul Justiției și UNBR acordă onorariul de 100 lei apărătorului din oficiu al condamnatului, av. H. O..
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2015.
Președinte,
O. T.
Grefier,
R. M. P.
Redactat/Tehnoredactat: O.T.
R.M.P./2 ex./02 Februarie 2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
COPIA MINUTEI SENTINȚEI PENALE Nr. 14/2014
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea Serviciului de Probațiune București și, în consecință:
În baza art. 96 alin. (1) C.pen. revocă suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată condamnatului D. V. (CNP_), cetățean român, fiul lui D. și I., născut la data de 06.03.1973 în Brăhășești, jud. G., domiciliat în București, bdl. D. nr. 6, ., ., prin sentința penală nr. 128/2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 1425/24.04.2013 a ÎCCJ.
Dispune executarea pedepsei aplicate condamnatului în regim de detenție.
În baza art. 275 alin. (3) C.p.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În baza art. 5 alin. (1) lit. g) raportat la art. 1 alin. (2) din Protocolul dintre Ministerul Justiției și UNBR acordă onorariul de 100 lei apărătorului din oficiu al condamnatului, av. H. O..
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 ianuarie 2015.
Președinte,
Ss indescifrabil
← Reabilitare judecătorească (art.527 NCPP). Sentința nr.... | Liberare condiţionată (art.587 NCPP). Decizia nr. 18/2015.... → |
---|