Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 2163/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2163/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 14-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 2163
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14.12.2015
PREȘEDINTE: A. G.
GREFIER: E. B.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror A. A. de la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție
Pe rol soluționarea cauzei penale privind pe inculpatul B. M. O., pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 207 al. 1 și 3 din Codul penal și luare de mită, prevăzută de art. 289 al. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele în concurs real, cu aplicarea art. 38 al. 1 Cod penal.
Dezbaterile cuprinzând concluziile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 24.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea pentru data de 02.10.2015, după care a amânat pronunțarea pentru termenul din data de 10.12.2015, iar apoi pentru termenul de față.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 121/P/2014 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ – D., înregistrat pe rolul acestei instanțe în data de 23.09.2015, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inc. B. M.-O., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de șantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 207 alin. 1 și 3 din Codul penal, și luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, ambele în concurs real, cu aplic. art. 38 al. 1 din Codul penal.
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, s-au reținut următoarele:
Inc. B. M.-O., directorul COMPLEXUL SPORTIV NAȚIONAL – S. Polivalentă din București din subordinea Ministerul Tineretului și Sportului, în luna aprilie 2013, în timp ce se afla la Restaurantul Trattoria Ambiental, în spațiul comercial construit pe terenuri ale COMPLEXUL SPORTIV NAȚIONAL – S. Polivalentă, terenuri situate în fața Sălii Polivalente, închiriate de S. R. prin firma sa ., a amenințat-o pe aceasta că-i vor fi reziliate contractele de închiriere pentru terenuri, dacă nu va renunța la contractul de închiriere a construcției ce aparține firmei ., către . închirierea construcției către firmă indicată de el, și care în săptămâna ulterioară primei amenințări și în luna mai 2013, în București, a reiterat amenințările și a înștiințat-o pe S. R. că, dacă nu este de acord cu propunerile lui de renunțare la chiriașul de atunci al clădirii și pentru atribuirea acesteia unei firme desemnate de directorul Sălii Polivalente care administra terenurile pe care se află construcția, va determina rezilierea contractului de închiriere a terenurilor pe care S. R., prin firma sa, a construit clădirea.
Aceleași inculpat, în perioada 22.04.2015 – 01.09.2015, a pretins suma de 10.000 euro și niște foloase materiale constând în cedarea construcției deținute de . către o firmă la care asociat, cu o cotă de 50%, să fie o persoană apropiată lui B. M.-O., iar celălalt asociat - S. H., în vederea valorificării construcției în activități comerciale și primirea de către B. M.-O. de la S. H. a sumei de 10.000 euro, în autoturismul pe care-l folosea, marca Audi A 7 cu nr. de înmatriculare_, comise în București.
În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: proces-verbal din data de 31.08.2015, privind verificarea listing-urilor convorbirilor telefonice purtate de S. H. cu B. M.-O.; procese-verbale de redare a convorbirilor ambientale și suporturile optice menționate în acestea ce conțin înregistrări; procese-verbale de predare sumă de bani către denunțător și de consemnare serii bancnote; proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante; proces-verbal de efectuare a percheziției domiciliare; planșe fotografice, volumul I: filele 148-153; 175-178; 262-265; 210-283; 315-323; volumul II: 157-169; declarații de suspect și de inculpat; declarațiile martorilor S. H., S. R., N. I., D. M. – B., R. V. – S. și I. E..
În cursul judecății, inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, cerere admisă de către instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarea situație de fapt:
Complexul Sportiv Național – S. Polivalentă reprezintă o instituție publică în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1240/1996.
Inc. B. M.-O. a fost detașat în funcția de director prin ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr. 505/12.04.2013, începând cu data de 12.04.2013, iar prin ordinul nr. 870/10.07.2013 a fost numit director.
Conform ordinului nr. 505/12.04.2013 și ordinului nr. 870/10.07.2013, inc. B. M.-O. este funcționar public în cadrul instituției publice S. Polivalentă din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.
Conform dispozițiilor art. 26 din HG nr. 11/09.01.2003, privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, unitățile subordonate ministerului pot închiria bunuri imobile pentru necesități proprii, pot închiria imobile agenților economici. Potrivit Ordinului privind organizarea și funcționarea Complexului Sportiv Național S. Polivalentă, coroborat cu prevederile HG nr. 1240/1996, art. 131 lit. c, directorul Complexului Sportiv Național S. Polivalentă reprezintă instituția în relația cu agenții economici, având personalitate juridică proprie.
În baza acestor dispoziții legale, între S. Polivalentă, în calitate de chiriaș, și S.C. RUHO CAFFE S.R.L., în calitate de proprietar, s-au încheiat două contracte de închiriere, având ca obiect două loturi (contractul de închiriere nr. 1987/26.09.2011, vizând lotul de 700 m2, și contractul de închiriere nr. 1942/19.11.2008, vizând lotul de 286 m2), amplasate în fața Sălii Polivalente. Pe acest teren, S.C. RUHO CAFFE S.R.L. a ridicat o construcție, care a fost închiriată către S.C. Trattoria Ambiental S.R.L. În legătură cu această construcție sunt săvârșite cele două infracțiuni pentru care este cercetat inculpatul, întrucât acesta a dorit să intre în posesia clădirii, prin persoane interpuse.
De firma S.C. RUHO CAFFE S.R.L. se ocupă soții S. H. și S. R., martorii denunțători din prezentul dosar.
Infracțiunea de șantaj
În data de 19.03.2014, martora S. R. a formulat un denunț la D., prin care a solicitat cercetarea penală a inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj.
Din cuprinsul denunțului rezultă că în luna aprilie 2013, în timp ce se afla la Restaurantul Trattoria Ambiental, inculpatul i-a comunicat că-i vor fi reziliate contractele de închiriere pentru terenuri, dacă nu va renunța la contractul de închiriere a clădirii cu . dorea ca martorul denunțător să închirieze construcția către o firmă indicată de el. S. R. a mai învederat că această amenințare nu a avut un caracter singular. În săptămâna ulterioară primei amenințări și în luna mai 2013, inc. B. M.-O. i-a reiterat amenințările și a înștiințat-o că, dacă nu este de acord cu propunerile sale, va determina rezilierea contractului de închiriere a terenurilor pe care denunțătoarea a construit clădirea, iar S.C. Ruho Caffe S.R.L. va fi evacuată și va pierde proprietatea clădirii. De asemenea, inculpatul i-a spus că S.C. Ruho Caffe S.R.L. avea restanțe la plata chiriei (lucru adevărat de altfel la început), ceea ce îi permite să rezilieze contractul de închiriere pentru terenuri. La scurt timp, martora denunțătoare a plătit datoriile, dar aceasta nu l-a împiedicat pe inculpat să-și reintereze amenințările, insinuând că dacă restaurantul ar lua foc, atunci nu ar mai fi necesară predarea spațiului comercial. De asemenea, pentru a părea mai credibil în demersurile sale de a evacua firma martorei denunțătoare, inculpatul a sugerat că este în relații apropiate cu unii oameni politici, care l-ar putea ajuta în demersurile sale. În acest sens a invocat numele martorului D. B., deputat în Parlamentul României, și N. B., Ministrul Sănătății la acel moment.
Audiat în cursul urmăririi penale, martorul D. B. recunoaște că a avut unele discuții cu inculpatul, în prima parte a anului 2013, cu privire la un spațiu comercial situat în fața Sălii Polivalente. Cu această ocazie, inculpatul i-a comunicat că poate să determine rezilierea contractului de închiriere cu privire la acel spațiu și i-a propus ca soțiile lor să se asocieze într-o firmă cu profil de alimentație publică. De asemenea, i-a comunicat martorului că în afacerea respectivă urma să fie implicată și soția fostului Ministru al Sănătății N. B..
Coroborând declarațiile martorului D. B. cu declarațiile martorei denunțătoare, instanța trage concluzia că inculpatul i-a comunicat victimei discuțiile pe care le-a avut cu martorul, subliniind poziția socială a acestuia, pentru a o intimida pe victimă, cu scopul de a o determina să solicite rezilierea contractului.
Și martorul R. Octav, prieten cu inculpatul, a avut o discuție cu S. H., în data de 20.09.2014, discuție înregistrată ambiental de către acesta din urmă. În cadrul acestei discuții, martorul R. Octav i-a comunicat martorului S. H. că inculpatul îi spusese încă din cursul lunii martie 2014, că intenționa să intre în posesia spațiului comercial situat în fața Sălii Polivalente.
De asemenea, din înscrisurile atașate la dosarul cauzei (fișă cont parțială), rezultă că în perioada martie - aprilie 2013, S.C. Ruho Caffe S.R.L. nu mai avea vreo datorie restantă, cu titlu de chirie, în favoarea Complexului Sportiv Național S. Polivalentă. De aceea, nu se justifică atitudinea inculpatului de a insista în rezilierea contractului de închiriere cu această persoană juridică, chiar și după ce s-au achitat datoriile restante. Practic, după plata datoriilor inculpatul nu mai avea niciun drept să insiste în rezilierea contractului. Trebuie subliniat faptul că inculpatul era interesat în rezilierea contractului, deoarece desființarea acestui act juridic îi permitea evacuarea S.C. Ruho Caffe S.R.L., care, pe această cale, societate pierdea construcția, potrivit art. 8 lit. d din contractul de închiriere nr. 1987/26.09.2011.
Prin sentința penală nr. 6452/19.05.2015, pronunțată de către Judecătoria Sector 4 București în dosar nr._, instanța civilă a constatat intervenită rezilierea contractelor de închiriere încheiate între S.C. Ruho Caffe S.R.L. și Complexul Sportiv Național ,,S. Polivalentă” București, începând cu data de 30.04.2013, pe motiv de neplată a chiriei. De asemenea, s-a dispus evacuarea S.C. Ruho Caffe S.R.L. de pe terenuri și din imobilul construit. Acțiunea civilă a fost introdusă în data de 07.01.2014, de către Complexul Sportiv Național ,,S. Polivalentă”.
Presiunea psihică la care a fost supusă martora denunțătoare, este evidențiată de declarațiile martorei R. S., prietena acesteia. Martora denunțătoare i-a dezvăluit acesteia din urmă amenințările exercitate de către inculpat. Presiunea la care a fost suspusă a determinat-o să se întâlnească personal cu martorul D. B., pentru a verifica dacă într-adevăr acesta acționează de conivență cu inculpatul, pentru a o evacua din clădire, aspect confirmat de către martora R. S., care a asistat la discuție, și de către martorul D. B.. Pentru a spori tensiunea martorei denunțătoare, inculpatul a emis o reclamație către Ministerul Tineretului și Sportului, care are terenurile în proprietate, pentru a determina încetarea contractului de închiriere asupra celor două terenuri pe care se află clădirea. Inculpatul, i-a adus la cunoștință martorei denunțătore despre această reclamație, prin intermediul soțului său, martorul S. H., potrivit declarațiilor acestuia.
Deși în cursul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut săvârșirea acestei infracțiuni, afirmând că el nu a făcut altceva decât să apere interesele instituției pe care o conducea, întrucât S.C. Ruho Caffe S.R.L. avea datorii restante din chirii, totuși, în cursul judecății a recurs la procedura simplificată. Atitudinea de recunoaștere a inculpatului din cursul judecății, coroborată cu declarația martorei denunțătoare S. R., la care se adaugă celelalte probe indirecte (declarațiile martorilor D. B., R. Octav și R. S.), atestă că B. O. a exercitat acte de violență psihică asupra persoanei vătămate, pentru a o determina pe aceasta să rezilieze contractului de închiriere a unui spațiu comercial, dintre S.C. Ruho Caffe S.R.L. și S.C. Trattoria Ambiental S.R.L. De aceea, chiar dacă, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a apreciat că nu se impune luarea măsurii arestării preventive în raport de infracțiunea de șantaj, întrucât, în condițiile în care inculpatul nu recunoștea fapta imputată, declarația martorei denunțătoare nu este aptă să susțină acuzarea, totuși, la momentul pronunțării prezentei hotărâri, această declarație se coroborează cu declarația inculpatului de recunoaștere. Iar celelalte probe indirecte vin să contureze situația de fapt a acuzării.
Infracțiunea de luare de mită
În data de 11.06.2015, S. H. a formulat un denunț cu privire la infracțiunea de luare de mită comisă de către inc. B. M.-O.. În cuprinsul denunțului, acesta a menționat că în data de 13.05.2015 a fost contactat telefonic de inculpat, care l-a chemat la o întâlnire în biroul lui de la S. Polivalentă. În cadrul discuției care a avut loc în biroul inculpatului, acesta i-a solicitat martorului denunțător remiterea unei sume de bani (fără a preciza cuantumul), pentru a prelungi contractul de închiriere dintre S. Polivalentă și S.C. RUHO CAFFE S.R.L. De asemenea, în data de 27.04.2015, a mai avut loc o întâlnire între inculpat și martorul denunțător, tot în biroul celui dintâi, de la S. Polivalentă. La această întâlnire inculpatul i-a spus martorului denunțător că o firmă din partea lui va prelua clădirea construită de S.C. RUHO CAFFE S.R.L. și îi va achita o chirie de maxim 2500 euro (jumătate din cât primea martorul denunțător la acel moment), dându-i de înțeles că pentru partea lui de bani, inculpatul se va înțelege cu noul chiriaș. În caz contrar, inculpatul l-a anunțat pe martorul denunțător că va evacua S.C. RUHO CAFFE S.R.L. de pe teren. Și în data de 10.06.2015, a avut loc o întâlnire între cei doi, în biroul de la S. Polivalentă. Din nou inculpatul i-a spus martorului denunțător să renunțe la contractul de închiriere a terenului, să predea clădirea către S. Polivalentă și ulterior el să le închirieze unei firme, din care să facă parte martorul denunțător asociat cu un om de al lui de încredere. De asemenea, inculpatul i-a spus martorului denunțător că-i va prezenta o firmă care va primi jumătate din clădire și teren, iar martorul denunțător cealaltă jumătate. Inculpatul i-a comunicat martorului denunțător că va aranja el ca martorul și soția inculpatului să câștige un contract pentru 15 ani, de închiriere a terenului și clădirii, pe o firmă nou înființată, firmă la care jumătate din acțiuni să fie deținute de soția inculpatului.
Discuțiile purtate de către inculpat și martorul denunțător, la întâlnirile din data de 13.05.2015, 27.04.2015 și 10.06.2015, au fost înregistrate ambiental de către martor, iar procesele-verbale de redare a acestor convorbiri se regăsesc la dosarul cauzei (f. 248-265 vol. 1 dup). Aceste procese-verbale constituie mijloace de probă, potrivit art. 139 alin. 3 C.p.p., și dovedesc realitatea aspectelor consemnate de către martorul S. H. în denunțul formulat.
Între martorul denunțător și inculpat a avut lor o întâlnire și în data de 18.06.2015, aspect probat cu înregistrările video-audio depuse la dosarul cauzei de către martorul denunțător. S. H. și-a exprimat față de inculpat acordul la propunerea acestuia de atribuire a construcției unei firme recomandate de funcționarul public. Printre altele, inculpatul a specificat în acest dialog ambiental, că vor închiria clădirea ce va fi atribuită unei firme la care el să fie faptic deținătorul a jumătate din capitalul social, rezultând că, la acea dată, avea în vedere obținerea de foloase doar din închirierea clădirii, nu și din derularea de activități de alimentație publică. La acest important dialog, B. M.-O. a scris pe bilețele de hârtie precizări și răspunsuri la expunerile lui S. H., date ce reies din planșele foto de la dosar. Bilețele pe care le-a scris, B. M.-O. le-a aruncat, imediat după citirea lor de către destinatar, în vasul de toaletă. Simulând neînțelegerea datelor scrise pe bilețele, S. H. l-a întrebat clar dacă vrea ca firma care va primi terenurile pe care se află clădirea, și la care inculpatul a solicitat pentru el un procent de 50%, să aibă administrator din partea lui. Răspunsul limpede formulat de către inculpat a fost afirmativ, în sensul că vrea ca firma care va primi cele două terenuri să aibă administrator din partea lui, nu doar jumătate din capitalul social. B. M.-O. și-a etalat planul ca firma lui S. H. să piardă formal dreptul asupra clădirii, să fie organizată o licitație la care să câștige o firmă la care B. M.-O. să dețină, prin persoană apropiată, jumătate din capitalul social și să aibă administrator din partea sa, astfel încât clădirea să revină acestei firme. Afirmațiile inculpatului de la această întrevedere, precum și de la celelalte în care a vorbit despre licitație, ilustrează chiar promisiuni făcute de el de a face demersuri pentru viitoarea licitație, în schimbul obținerii și de către el de foloase din închirierea clădirii.
Prin sentința pronunțată la data de 23.04.2015, în dosarul nr._/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 București, restaurantul Trattoria Verdi a fost evacuată din clădirea închiriată de către S.C. RUHO CAFFE S.R.L.
În cadrul întrevederii care a avut loc între inculpat și martorul denunțător din data de 19.06.2015, și aceasta înregistrată ambiental, cel dintâi i-a precizat interlocutorului că primul pas este să-l evacueze pe chiriașul construcției (ocazie cu care martorul denunțător i-a arătat inculpatului hotărârea pronunțată de către Judecătoria Sector 4 București), iar pasul doi va consta în evacuarea de pe teren a firmei denunțătorului. Din exprimarea inculpatului rezultă referirea la prelungirea contractului de închiriere a celor două terenuri pe care se află construcția, pentru 30 de ani, precedată de atribuirea, printr-o licitație formală, altei firme la care denunțătorul și soția lui B. M.-O. să fie asociați. La întrebarea lui martorului, inculpatul a promis că, în schimbul acceptării intrării în patrimoniul firmei agreate de el a clădirii construite de denunțători, el se va ocupa de licitația viitoare pentru atribuirea în chirie a terenului pe care se află clădirea. În calitate de director al persoanei juridice ce administrează terenul, respectiv S. Polivalentă din București, inculpatul s-a angajat să se ocupe de licitație, continuând clar cu pretenția s-a ca din firma ce va primi terenul el să aibă un procent de 50% din acțiuni. Cei doi au negociat acest procent și au stabilit ca funcționarul public să primească 40% din firma ce va beneficia de atribuirea terenului. Explicit, inc. B. M.-O., strict în legătură cu promisiunea lui că se va ocupa de viitoarea licitație pentru câștigarea de către firma lor, a precizat: „Vrei 60, îți dau 60, și eu 40.”. Dialogul a fost axat doar pe procentele de acțiuni ale firmei care va primi în chirie cele două terenuri pe care se află construcția familiei S.. Cu privire la acest domeniu, funcționarul public a mai precizat limpede că pentru firma ce va primi terenul în chirie de la instituția publică pe care o conduce, el va fi administratorul de facto, iar soția lui va avea rol doar formal în calitate de coasociat cu S. H.. Inculpatul a mai planificat ca firma ce va primi terenurile pe care se află clădirea va trebui să fie veche, pentru că la licitație se creează o mai mare aparență de legalitate cu privire la o societatea comercială care are un anumit trecut, firmă la care, conform pretențiilor sale, un apropiat al lui va fi coasociat cu S. H.. Inculpatul a arătat că el, în acel moment, chiar deține firma pentru care a planificat să beneficieze de atribuirea în chirie a terenurilor pe care se află construcția. Aceste importante aspecte au fost discutate în baia aferentă biroului directorului Sălii Polivalente din București, din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.
Și în data de 07.07.2015, în biroul inculpatului, acesta și martorul denunțător au discutat, după evacuarea firmei ce folosise spațiul comercial, despre etapele ulterioare. B. M.-O. i-a precizat interlocutorului că trebuie să intabuleze spațiul comercial pe numele firmei deținute de denunțător. B. M.-O. i-a transmis denunțătorului numărul de telefon al unei persoane pe care o numește V. M. pentru a fi contactat de S. H. în vederea intabulării clădirii construite de .. Intabularea clădirii, conform înțelegerilor anterioare dintre cei doi, constituie etapa ulterioară evacuării fostului chiriaș, în cadrul demersurilor necesare pentru ca o firmă controlată de B. M.-O., prin intermediul soției, să intre în folosința spațiului comercial din fața Sălii Polivalente, aflat pe două terenuri administrate de aceasta. Toate aceste discuții sunt probate cu procesele-verbale de redare a convorbirilor interceptate.
La întâlnirea din data de 31.07.2015, dintre inculpat și martorul denunțător, inculpatul a reiterat pretenția sa ca spațiul comercial să fie atribuit spre folosință unei firme în care el și denunțătorul să fie asociați, procentul fiind stabilit anterior, sub formă de favor acordat de inculpat, prin solicitarea doar a 40% din firmă, diferența urmând să revină lui S. H..
Dacă la întâlnirea din 13.05.2015, inculpatul a pretins o sumă de bani de la martorul denunțător, fără a o cuantifica, în data de 26.08.2015, acesta a pretins suma de 10.000 euro, pentru achiziționarea unui autoturism, potrivit procesului-verbal de redare a convorbirii interceptate ambiental la sediul Sălii Polivalente. Și în data de 28.08.2016, inculpatul a pretins de la martorul denunțător aceiași sumă, pentru a nu continua procesul derulat între S.C. RUHO CAFFE S.R.L. și Complexul Sportiv Național S. Polivalentă. Trebuie menționat faptul că în dosar nr._, Judecătoria Sector 4 București a admis acțiunea civilă formulată de către Complexul Sportiv Național S. Polivalentă împotriva S.C. RUHO CAFFE S.R.L., iar aceasta din urmă a fost obligată la plata chiriilor restante de 4.962 lei și s-a dispus rezilierea contractului de închiriere.
Martorul denunțător a fost de acord cu remiterea sumei de 10.000 euro, ceea ce s-a și realizat în data de 01.09.2015, când a fost organizat un flagrant, cu bani înseriați, conform procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, care se coroborează cu procesul-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor. Cei 10.000 euro, au fost predați de către martorul denunțător către inculpat, în autoturismul aparținând acestuia din urmă, marca Audi A 7 cu nr. de înmatriculare_ . În timpul deplasării spre restaurantul Casa O., din apropierea Sălii Polivalente, în partea de jos, la . . i-a remis banii lui B. M.-O.. S. H. avea banii într-o agendă în care mai ținea acte personale, agendă ce se afla într-o borsetă mică de culoare închisă. În timpul deplasării cu autovehiculul condus de inculpat acesta i-a solicitat denunțătorului să introducă borseta în torpedo. Inculpatul a reglat la maxim sonorul radioului din autoturism, a gesticulat și i-a spus lui S. H. să lase banii în borseta în care se afla, după ce scoate actele personale pe care acesta le avea în interior. S. H., după ce a scos din agendă actele personale, a introdus borseta în torpedo. B. M.-O., exact în aceste moment, s-a angajat față de interlocutor că a doua zi în va restitui borseta goală. Inculpatul a oprit mașina la câțiva metri de terasa restaurantului Casa O. și cei doi s-au deplasat la terasă. La scurt timp s-a intervenit și s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. În autoturismul inculpatului s-a găsit în torpedoul din bord, din partea dreaptă, borseta ce conținea 10.000 euro. Activitatea a fost înregistrată audio-video. Inculpatul a negat primirea ori solicitarea de bani de la S. H.. Acesta din urmă a explicat, în cadrul activității de constatare, că el a remis inculpatului suma de 10.000 euro pe care i-a introdus în torpedo, conform indicațiilor date de inculpat, cu tot borseta în care se aflau. Deși inițial inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, totuși dialogul ambiental din aceiași zi, din biroul inculpatului, precum și cel din 28.08.2015, atestă cu certitudine că S. H. i-a spus inculpatului că marți 01.09.2015 el va primi bani de la o doamnă pe care a ajutat-o să rezolve o problemă la Primăria Mun. București, în calitatea sa de consilier general, și i-a specificat că banii ce-i va primi de la acea doamnă îi va da inculpatului.
Deși în cursul urmăririi penale, inculpatul nu a recunoscut fapta pentru care este judecat, totuși în cursul judecății a solicitat aplicarea procedurii simplificate.
În drept, constată următoarele:
Fapta inc. B. M.-O., care, în perioada aprilie-mai 2013, în calitate de director al Complexului Sportiv Național – S. Polivalentă din București, instituție aflată în subordinea Ministerul Tineretului și Sportului, a exercitat acte de violență psihică asupra martorei denunțătoare S. R., constând în amenințări repetate privind rezilierea contractelor de închiriere a două terenuri, încheiat între Complexul Sportiv Național – S. Polivalentă, în calitate de proprietar, și S.C. Ruho Caffe S.R.L., în calitate de chiriaș, cu scopul de a o determina pe aceasta să rezilieze contractul de închiriere al unui spațiu comercial (situat pe cele două terenuri de mai sus), încheiat între S.C. Ruho Caffe S.R.L., în calitate de proprietar, și S.C. Trattoria Ambiental S.R.L., în calitate de chiriaș, întrucât inculpatul dorea să intre în posesia clădirii, prin persoane interpuse, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 207 alin 1, alin. 3 C.p., cu aplic. art. 5 N.C.p.
Fapta aceluiași inculpat, care, în perioada mai – septembrie 2015, a pretins și a primit de la martorul denunțător suma de 10.000 euro, precum și a pretins cedarea clădirii aparținând S.C. Ruho Caffe S.R.L.(persoană juridică administrată de soția martorului denunțător), către o firmă la care să fie asociat cu o cotă de 50% soția inculpatului, iar cu 50% martorul denunțător, pentru a stinge litigiul civil dintre S.C. RUHO CAFFE S.R.L. și Complexul Sportiv Național S. Polivalentă (în dosar nr._, soluționat în primă instanță de către Judecătoria Sector 4 București), precum și pentru a prelungi contractul de închiriere încheiat între S.C. RUHO CAFFE S.R.L. și Complexul Sportiv Național S. Polivalentă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de 6 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 289 alin. 1 N.C.p.
Cele două infracțiuni deduse judecății sunt infracțiuni de corupție, fiind incidente dispozițiile Legii nr. 78/2000, întrucât inculpatul face parte din categoria expres prev. de art. 1 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000 – persoană care îndeplinește permanent o funcție, ce presupune luarea deciziilor în cadrul serviciilor publice. Astfel, Complexul Sportiv Național – S. Polivalentă a fost înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 1240/1996. Potrivit art. 1 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Complexului Sportiv Național S. Polivalentă, regulament emis de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, S. Polivalentă este o instituție publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. La data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, inc. B. M.-O. avea calitatea de director al acestei instituții, fiind numit prin ordinul nr. 505/12.04.2013 și ordinul nr. 870/10.07.2013, ambele emise de către Ministrul Tineretului și Sportului. Prin urmare, inc. B. M.-O. are calitatea de funcționar public în cadrul instituției publice S. Polivalentă, din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Funcția deținută de către inculpat îi permitea acestuia să ia decizii în numele instituției pe care o reprezenta, deoarece potrivit art. 131 lit. c din H.G nr. 1240/1996, directorul Complexului Sportiv Național S. Polivalentă reprezintă instituția în relația cu agenții economici. Printre acești agenți economici se regăsește și S.C. RUHO CAFFE S.R.L., persoană juridică care avea încheiat două contracte de închiriere cu Complexul Sportiv Național S. Polivalentă, vizând două terenuri aflate în proprietatea instituției publice. Pentru aceste motive, în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită sunt incidente dispozițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 (inculpatul nu deține niciuna dintre calitățile expres și limitativ prev. de art. 7 din Legea nr. 78/2000), iar în ceea ce privește infracțiunea de șantaj sunt incidente dispozițiile art. 131 din Legea nr. 78/2000.
În prezentul dosar, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj și luare de mită, atât sub aspectul laturii subiective, cât și sub aspectul laturii obiective.
În ceea ce privește infracțiunea de șantaj, sub aspectul laturii obiective, această infracțiune presupune o constrângere exercitată asupra unei persoane, prin violență sau amenințare, de natură să producă celui împotriva căruia se exercită, o stare de temere. În prezentul dosar, inculpatul a exercitat asupra martorei denunțătoare S. R. acte de violență psihică, deoarece, în mod repetat, a amenințat-o pe aceasta că va rezilia contractele de închiriere a celor două terenuri, dacă această persoană juridică nu va rezilia contractul de închiriere a clădirii pe care îl avea cu ., potrivit sentinței civile nr. 6452/19.05.2015, pronunțată de către Judecătoria Sector 4 București în dosar nr._, în cuprinsul lunii aprilie 2013, S.C. RUHO CAFFE S.R.L. nu mai avea nicio datorie restantă derivată din chirii. Mai mult, pentru a spori tensiunea martorei denunțătoare, ca să o determine pe aceasta să dea curs solicitărilor sale, inculpatul a invocat numele unor oameni politici, precum fostul Ministru al Sănătății, N. B., și deputatul D. B., ca fiind un sprijin în demersurile sale de a evacua S.C. RUHO CAFFE S.R.L. de pe terenurile închiriate. Presiunea psihică la care a fost supusă victima, este evidențiată de declarațiile martorei R. S., precum și de insistența cu care inculpatul a reinterat aceleași amenințări pe o perioadă destul de lungă (aproximativ 2 luni).
Chiar dacă potrivit sentinței civile pronunțată de către Judecătoria Sector 4 București în primă instanță, în dosar nr._, începând cu data de 30.04.2013, S.C. RUHO CAFFE S.R.L. avea datorii restante, totuși, acest fapt nu exclude existența infracțiunii de șantaj, pentru actele de amenințare exercitate în cursul lunii mai 2013, întrucât, inculpatul nu a exercitat drepturile instituției pe care o reprezenta în scopul pentru care acele drepturi au fost prevăzute în cele două contracte încheiate între părți (potrivit clauzelor contractuale, neplata chiriei de către locatar, atrage incidența pactului comisoriu expres de gradul IV), ci, pentru a o șicana pe martora denunțătoare, pentru a-și satisface el niște interese personale. Practic, este vorba despre deturnarea unei prevederi contractuale, de la finalitatea pentru care a fost instituită în acordul părților, și anume aceea ce a garanta executarea obligațiilor asumate. De aceea, inculpatul nici nu s-a grăbit să introducă acțiune la instanța civilă, pentru neplata chiriei (a recurs la remediul legal de-abia în data de 07.01.2014, când s-a înregistrat acțiunea civilă la Judecătoria Sector 4 București), ci a conservat această stare, pentru a o vulnerabiliza pe martora denunțătoare, prin amenințări succesive cu rezilierea contractelor.
Scopul pentru care inculpatul a exercitat acte de violență psihică asupra victimei a fost acela de a intra în posesia clădirii aparținând S.C. RUHO CAFFE S.R.L., prin persoane interpuse, pentru a o exploata în scopuri comerciale, motiv pentru care instanța va reține dispozițiile art. 207 alin. 3 N.C.p.
În legătură cu această infracțiune se impun a fi făcute anumite mențiuni. Fapta a fost săvârșită în perioada aprilie-mai 2013, deci înainte de . Noului Cod penal. Chiar dacă cea de-a doua infracțiune dedusă judecății a fost săvârșită în perioada mai – septembrie 2015, deci după . noii legislații penale, totuși nu echivalează cu crearea unei lex tertia dacă în raport de infracțiunea de șantaj se va face aplicarea art. 5 N.C.p. Altminteri, înseamnă să nu i se aplice inculpatului principiul prev. de art. 15 alin. 2 Constituția României, privind legea penală mai favorabilă. Dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, care interzic crearea unui melanj între Vechiul Cod Penal și Noul Cod Penal, se aplică doar în cazul infracțiunilor care cad sub incidența art. 5 N.C.p., interzicând ca pentru unele fapte să se aplice dispozițiile Vechiului Cod Penal, iar pentru altele să se aplice dispozițiile Noului Cod Penal. Or, în prezentul dosar această decizie de neconstituționalitate nu-și găsește aplicabilitatea, în sensul că infracțiunea de luare de mită este guvernată de dispozițiile art. 3 N.C.p, privind activitatea legii penale, deoarece a fost săvârșită sub imperiul Noului Cod penal. Prin urmare, din punctul de vedere al instanței nu există situația premisă avută în vedere de Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 – existența mai multor infracțiuni sub imperiul Vechiului Cod penal, pentru a se putea aprecia că s-ar aduce atingere acestei decizii, dacă instanța ar analiza prima infracțiune dedusă judecății din perspectiva art. 5 N.C.p. Oricum în curând se va lămuri acest aspect, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiției este învestită cu dezlegarea unei probleme de drept de către Curtea de Apel Bacău, tocmai pe această chestiune. Efectuând o analiză comparativă între vechea și noua legislație penală, instanța constată că, în concret, legea penală mai favorabilă o reprezintă tot Noul Cod penal. Astfel, infracțiunea de șantaj săvârșită de inculpat era incriminată, la data săvârșirii, potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 78/2000, înainte de modificarea intervenită prin Legea nr. 187/2012, deoarece inculpatul face parte din categoria subiecților activi prev. de art. 1 alin. 1 lit. b din același act normativ (persoană care îndeplinește o funcție de decizie în cadrul unui serviciu public). În aceste condiții limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 7-12 ani. Potrivit art. 131 din Legea nr. 78/2000, după modificarea intervenită prin Legea nr. 187/2012 (în vigoare de la 01.02.2014), limitele speciale ale pedepselor prev. de art. 207 C.p. se majorează cu 1/3, urmând ca individualizarea pedepsei să se realizeze în limite cuprinse între 2 ani, 8 luni – 9 ani, 4 luni. Prin urmare, din perspectiva art. 5 N.C.p., legea penală mai favorabilă inculpatului o reprezintă Legea nr. 78/2000 în vigoare la acest moment. De aceea, instanța nu va proceda la schimbarea încadrării juridice.
În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, instanța constată că inculpatul a săvârșit această infracțiune prin două dintre modalitățile alternative sub care este incriminată, și anume fapta de a pretinde și fapta de a primi. Astfel, inculpatul a pretins și ulterior a primit suma de 10.000 euro de la martorul denunțător S. H., potrivit flagrantului organizat. De asemenea, acesta a pretins de la martorul denunțător cedarea clădirii aparținând S.C. Ruho Caffe S.R.L. (persoană juridică administrată de soția martorului denunțător), către o firmă la care să fie asociat cu o cotă de 50% un apropiat al său. Scopul pentru care inculpatul a pretins foloase și a primit bani, a fost acela de îndeplini un act care intră în atribuțiile sale de serviciu – prelungirea contractului de închiriere a celor două terenuri, încheiat între S.C. RUHO CAFFE S.R.L. și Complexul Sportiv Național S. Polivalentă, pe de o parte, și stingerea litigiului civil din dosarul nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Sector 4 București, pe de altă parte. Conform dispozițiilor art. 26 din HG nr. 11/09.01.2003, privind organizarea și funcționarea Ministerului Tineretului și Sportului, unitățile subordonate ministerului pot închiria imobile agenților economici. Potrivit Ordinului privind organizarea și funcționarea Complexului Sportiv Național S. Polivalentă, coroborat cu prevederile HG nr. 1240/1996, art. 131 lit. c, directorul Complexului Sportiv Național S. Polivalentă reprezintă instituția în relația cu agenții economici, având personalitate juridică proprie. Prin urmare, din moment ce funcția deținută îi conferă inculpatului atribuții de încheiere a contractelor de închiriere privind imobile, atunci, implicit, are și atribuții de a prelungi contractele respective. De asemenea, inculpatul, în calitate de director al Complexului Sportiv Național S. Polivalentă, are, prin prisma atribuțiilor de serviciu, și dreptul de a renunța la acțiunea civilă formulată de către instituția pe care o conduce împotriva S.C. RUHO CAFFE S.R.L., având ca obiect pretenții/reziliere contract de închiriere.
Contrar punctului de vedere emis de către apărare, instanța nu va proceda la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de luare de mită în infracțiunea de șantaj, deoarece în raport de martorul denunțător S. H. nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 207 N.C.p. Astfel, de esența infracțiunii de șantaj este exercitarea unor acte de violență fizică/psihică, acțiune la care nu a fost supus martorul denunțător S. H., spre deosebire de soția acestuia, S. R.. Probele administrate nu atestă că martorul denunțător S. H. s-a aflat într-o stare de temere.
În ceea ce privește pedepsele aplicate, instanța constată că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate, cerere admisă, motiv pentru care limitele de pedeapsă se vor reduce cu 1/3, potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p. Pentru infracțiunea de luare de mită, prev. de 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 N.C.p., individualizarea pedepsei se va realiza în limite cuprinse între 2 ani – 6 ani, 8 luni închisoare. Pentru infracțiunea de șantaj, prev. de art. 131 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 207 alin 1, alin. 3 N.C.p., individualizarea pedepsei se va realiza în limite cuprinse între 1 an, 9 luni, 10 zile - 6 ani, 2 luni, 20 zile (limitele cuprinse între 2-7 ani, prev. de art. 207 alin. 1, alin. 3 C.p. se vor majora cu 1/3, potrivit art. 131 din Legea nr. 78/2000, astfel încât rezultă niște limite de pedeapsă cuprinse între 2 ani, 8 luni – 9 ani, 4 luni, care se vor reduce cu 1/3, ca urmare a aplicării procedurii simplificate).
Aplicând criteriile prev. de art. 74 C.p., instanța are în vedere că inculpatul este la primul conflict cu legea penală. De asemenea, nu trebuie omisă nici perseverența cu care acesta a acționat pentru a-și pune în aplicare planul de a intra în posesia clădirii aparținând S.C. RUHO CAFFE S.R.L., prin persoane din anturajul său. Din probele existente la dosar, rezultă că inculpatul a luat această decizie imediat după numirea sa în funcție și a fost urmărit de acest gând până în momentul organizării flagrantului și reținerii sale. În dozarea fiecărei pedepse contează și faptul că inculpatul este judecat pentru două infracțiuni de corupție. Modul de operare al acestuia atestă că, dacă organele judiciare nu ar fi intervenit, acesta și-ar fi continuat nestingherit activitatea infracțională, convins fiind că nu poate fi prins, deoarece și-a luat măsuri suplimentare de protecție: discuțiile cu martorul denunțător S. H. s-au purtat în baie, pentru a nu fi interceptat; pentru informațiile delicate a recurs la bilețele pe care le-a distrus după ce martorul denunțător le-a citit; când a primit mita de 10.000 euro, în autovehiculul personal, a dat muzica la un volum mare, pentru a nu putea fi interceptat. În plus, nu se poate face abstracție nici de suma primită cu titlu de mită, destul de consistentă (10.000 euro) și folosul material pretins (cedarea clădirii aparținând S.C. Ruho Caffe S.R.L., către o firmă la care să fie asociat cu o cotă de 50% un apropiat al său). Dar, pe lângă mențiunile de mai sus, instanța trebuie să aibă în vedere și celelalte aspecte, favorabile inculpatului. Astfel, inculpatul are o familie organizată, fiind tatăl a doi copii minori, potrivit copiilor de pe certificatele de naștere depuse la dosarul cauzei. Este absolvent de studii superioare: Politehnică. Trebuie avută în vedere și poziție sa procesuală din faza de cameră preliminată și judecată, unde a avut o atitudine procesuală corectă, neinvocând cereri/excepții și solicitând aplicarea procedurii simplificate, ceea ce a determinat judecata cu celeritate a cauzei. Deși inculpatul a făcut mai multe denunțuri, totuși acestea nu au valorificate până la acest moment, potrivit adresei emise de D.. La dozarea fiecărei pedepse, chiar dacă instanța este conștientă că inculpatul va fi condamnat pentru două infracțiuni de corupție, având calitatea de funcționar public, totuși trebuie subliniat faptul că acesta nu deținea vreo funcție de electivitate publică. În acest context, nici individualizarea pedepselor nu trebuie realizată într-o manieră absurdă, pornind de la singura premisă că este vorba de infracțiuni de corupție. Totodată trebuie avut în vedere și un alt aspect: în cazul infracțiunilor care se judecă potrivit dispozițiilor din Noul Cod penal, proporționalitatea pedepsei nu se analizează prin raportare exclusivă la fiecare infracțiune, ci și prin raportare la pedeapsa rezultantă. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că deși instanța intenționează să aplice câte o pedeapsă orientată spre minim, totuși, modalitatea de executare va în regim de detenție, în condițiile în care inculpatul este infractor primar. Pentru aceste motive, instanța va aplica acestuia pedeapsa închisorii de 2 ani, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, și pedeapsa închisorii de 2 ani și 4 luni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
Cele două infracțiuni deduse judecății sunt concurente. De aceea, în baza art. 38 alin. 2 NC.p. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b N.C.p., instanța va contopi cele două pedepse aplicate, astfel încât inculpatul să execute pedeapsa cea grea de 2 ani și 4 luni, la care se adaugă un spor de 8 luni (reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă de 2 ani), astfel încât inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare.
Modalitatea de executare în acest dosar poate fi fie cu suspendare sub supraveghere, fie în stare de detenție. Nu se poate aplica amânarea aplicării pedepsei, deoarece limita maximă pentru ambele infracțiuni deduse judecății este mai mare de 7 ani și nu este îndeplinită condiția prev. de art. 83 alin. 2 N.C.p. Deși pedeapsa rezultantă aplicată este susceptibilă de executare cu suspendare sub supraveghere, totuși instanța va dispune executarea acesteia în regim de detenție, date fiind circumstanțele cauzei. Astfel, deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, totuși modul de săvârșire a celor două infracțiuni deduse judecății justifică executarea pedepsei în regim de detenție. Inculpatul este judecat pentru două infracțiuni de corupție, ambele săvârșite în decurs de aproximativ 1 an și 6 luni. Insistența acestuia de a intra în posesia clădirii aparținând S.C. RUHO CAFFE S.R.L., recurgând atât la amenințări, cât și la pretindere de bani/foloase necuvenite, justifică această modalitate de executare a pedepsei. Pe acest aspect, instanța nu poate face abstracție nici de funcția deținută de către inculpat – director în cadrul unei instituții publice în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. În plus, nu este de neglijat nici suma primită cu titlu de mită – 10.000 euro, și nici folosul material pretins – 50% din construcție.
În cazul infracțiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 N.C.p., legea prevede aplicarea obligatorie a unor pedepse complementare, și anume a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta. Pentru aceste motive, în baza art. 67 alin. 2 N.C.p., instanța va aplica inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. g N.C.p., respectiv interdicția de a ocupa orice funcție de director în cadrul unei instituții de stat (evident inclusiv aceea de director al Complexului Sportiv Național S. Polivalentă), deoarece inculpatul nu a înțeles să folosească funcția pentru scopul pentru care i-a fost atribuită, ci în interes personal. Deși dispozițiile art. 289 N.C.p. nu prevăd, în mod obligatoriu, luarea oricărei alte pedepse complementare în afară de cele de mai sus, totuși nu exclud acest lucru. Prin urmare, instanța, în baza art. 67 alin. 1 N.C.p., poate lua în raport de inculpat și alte pedepse complementare, dacă aplicarea acestora este oportună. Având în vedere că natura infracțiunilor pentru care va fi condamnat inculpatul îl face nedemn să ocupe orice poziție publică care implică exercițiul autorității de stat sau orice funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, nu numai aceea de director al unei instituții publice, instanța va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și k C.p. Durata pentru care instanța va aplica pedepsele complementare va fi de 4 ani, termen proporțional, având în vedere faptul că inculpatul a săvârșit două infracțiuni de corupție, aducând o atingere gravă imaginii instituțiilor publice. În conformitate cu dispozițiile art. 68 alin. 1 lit. b C.p., executarea pedepselor complementare de mai sus va începe după executarea pedepsei rezultante.
Din moment ce, potrivit art. 65 alin. 1 C.p., pedepsele accesorii se pot aplica doar dacă urmează să se aplice pedepse complementare și trebuie să aibă același conținut, instanța va aplica inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k N.C.p., pe durata executării pedepsei principale.
Având în vedere că modalitatea de executare a pedepsei va fi în regim de detenție, iar la acest moment nu este oportună judecarea inculpatului în stare de libertate, în baza art. 399 alin. 1 C.p.p., va menține starea de arest preventiv a acestuia. În baza art. 72 alin. 1 N.C.p., instanța va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 01.09.2015 la zi.
Infracțiunea de șantaj este susceptibilă de acțiune civilă. Însă în prezentul dosar, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cameră preliminară (la termenul de judecată din data de 10.11.2015), numita S. R. și-a manifestat în mod expres dorința de a participa la procesul penal doar în calitate de martor, potrivit art. 81 alin. 2 C.p.p.
În ceea ce privește suma de 10.000 euro, primită de către inculpat de la martorul denunțător S. H., instanța nu va proceda la confiscarea acesteia, deoarece acești bani au fost puși la dispoziție din fondurile D., și au fost recuperați, potrivit procesului-verbal întocmit în acest sens.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., instanța va obliga inculpatul la plata sumei de 7.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat, dintre suma de 6.000 lei, aferentă fazei de urmărire penală, iar suma de 1.500 lei, aferentă fazei de cameră preliminară și fazei de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 386 C.p.p., respinge ca neîntemeiate cererile de schimbare de încadrare juridică.
În baza art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 207 alin. 1, alin. 3 N.C.p., cu aplic. art. 5 N.C.p. și cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p., condamnă pe inc. B. M.-O. (fiul lui V. și G., ns. la 11.11.1978, arestat în Arestul DGPMB), la pedeapsa închisorii de 2 ani, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj.
În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 N.C.p., cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p., condamnă pe inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani și 4 luni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită.
În baza art. 67 alin. 1 N.C.p., art. 67 alin. 2 N.C.p. rap. la art. 289 alin. 1 N.C.p., interzice inculpatului drepturile prev. art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k N.C.p., pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 65 N.C.p., aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k N.C.p., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Constată că cele două infracțiuni deduse judecății sunt concurente.
În baza art. 38 alin. 2 NC.p. rap. la art. 39 alin. 1 lit. b N.C.p., contopește cele două pedepse aplicate, astfel încât inculpatul să execute pedeapsa cea grea de 2 ani și 4 luni, la care se adaugă un spor de 8 luni, astfel încât inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 45 alin. 1 N.C.p., aplică pedeapsa complementară prev. de art. art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k N.C.p., pe o perioadă de 4 ani, care se execută potrivit art. 68 alin. 1 lit. c N.C.p.
În baza art. 45 alin. 5 N.C.p. rap. la art. 45 alin. 1 N.C.p., aplică pedeapsa accesorie prev. de art. art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k N.C.p., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art. 399 alin. 1 C.p.p., menține starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 72 alin. 1 N.C.p., deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 01.09.2015 la zi.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p., obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în valoare 7.500 lei.
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. G. E. B.
| Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
