Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 725/2015. Tribunalul BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 725/2015 pronunțată de Tribunalul BUCUREŞTI la data de 04-08-2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 725/C
Ședința publică din data de 04.08.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: C. M.- C.
GREFIER: M. A. E.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe lângă Tribunalul București a fost reprezentat de procuror P. B. D. S..
Pe rol: soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de petentul-condamnat P. G. împotriva sentinței penale nr. 1147/16.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I Penală în dosarul nr._/302/2015.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul-petent P. G., personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat Tanasoglu C., în baza delegației nr._ /23.07.2015 eliberate de Baroul București - Serviciul de asistență judiciară obligatorie (fila 9).
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul din oficiu al contestatorului-petent P. G., având cuvântul, a solicitat a se încuviința depunerea la dosarul cauzei - în probațiune - a unui înscris medical („scrisoare medicală”), emis de Penitenciarul - Spital București - Jilava pe numele contestatorului-petent, învederând că dorește a i se permite să efectueze o xerocopie de pe acesta - în prealabil.
Tribunalul, față de cele învederate, a lăsat cauza la a doua strigare pentru a da posibilitate apărătorului din oficiu să xerocopieze scrisoarea medicală pe care contestatorul-petent dorește să o depună la dosarul cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică la cea de-a doua strigare a cauzei, a răspuns contestatorul-petent P. G., personal, aflat în stare de detenție și asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat Tanasoglu C., în baza delegației nr._/23.07.2015 eliberate de Baroul București - Serviciul de asistență judiciară obligatorie (fila 9).
Tribunalul, deliberând, luând concluziile favorabile ale reprezentantului Ministerului Public, a primit la dosar înscrisul medical indicat (filele 10-11).
Nemaifiind cereri de formulat, lămuriri de dat, excepții de ridicat ori probe de administrat, Tribunalul a acordat cuvântul în dezbateri asupra contestației deduse judecății.
Apărătorul din oficiu al contestatorului-petent P. G., având cuvântul, a solicitat instanței admiterea contestației formulate de petentul-condamnat, desființarea sentinței penale atacate, urmând a se dispune liberarea condiționată a acestuia.
În apărare, a arătat că petentul-condamnat a fost recompensat de șase ori, a prestat zile de muncă și a participat la activități socio-educative.
În raport de cele expuse, a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în sensul că persoana condamnată a executat fracția prev. de lege, a fost stăruitor în muncă și are o stare de sănătate precară.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat instanței respingerea contestației formulate de petentul-condamnat, ca neîntemeiată, cu menținerea sentinței penale atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât starea de sănătate invocată de contestatorul-petent nu reprezintă un argument pentru admiterea cererii de liberare condiționată.
Contestatorul-petent P. G., având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorului său din oficiu.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1147/16.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I Penală în dosarul nr._/302/2015:
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberare condiționată formulată de petentul-condamnat P. G. (fiul lui C. și A., ns. la data de 17.05.1965, C.N.P.:_, deținut în Penitenciarul-Spital Rahova).
S-a fixat termen de reiterare la 02.06.2016.
În temeiul art.275 alin.2 C.proc.pen., a fost obligat petentul la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 de lei, a rămas în sarcina statului, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța aceasta, instanța de fond a reținut următoarele:
1. Actul de sesizare.Prin sesizarea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.06.2015 sub nr._/302/2015, s-a propus liberarea condiționată din executarea pedepsei de 19 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 37/2002 pronunțată de Tribunalul G. a condamnatului P. G. - deținut în Penitenciarul București-Rahova.
În motivarea acestei propuneri, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a arătat că la luarea deciziei de liberare condiționată a acestuia trebuie avute în vedere conduita oscilantă a petentului, fiind sancționat de 3 ori, din care doar una a fost ridicată, împrejurarea că se află la prima analiză și are antecedente penale.
2. Probatoriul.În cauză, instanța de fond a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au atașat la dosar procesul-verbal nr. 10/03.06.2015 al comisiei, caracterizarea întocmită de conducerea penitenciarului.
3. Situația de fapt. Instanța de fond a reținut că persoana condamnată I. P. - fără antecedente penale - se află în executarea unei pedepse de 19 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 37/2002 pronunțată de Tribunalul G., definitivă. Astfel, prin sentința penală nr. 37/2002 pronunțată de Tribunalul G., definitivă, a fost condamnat la pedeapsa de 19 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
Executarea acestei noi pedepse rezultante a început la data de 11.01.2001 și urmează să expire la data de 10.07.2020, petentul executând pedeapsa în regim închis.
De asemenea, instanța de fond a reținut că petentul a lucrat în penitenciar în perioada detenției.
4. Legea aplicabilă
Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze, instanța de fond a avut în vedere că prin decizia nr. 214/16.06.1997 a Curții Constituționale, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 140/1996, care înăspreau condițiile privind acordarea liberării condiționate și care - totodată - urmau a se aplica și pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.
Astfel, în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidența legii penale în raport cu faptele săvârșite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacră principiul legii mai favorabile în cazul situațiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidența dispozițiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernată de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, consfințind regula că legea dispune numai pentru viitor, admit ca unică excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul său, cât și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate.
Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viață sau a pedepsei închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifică instituția liberării condiționate, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.
Din compararea celor două texte de lege, rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce privește liberarea condiționată este reprezentată de Codul penal din 1969, noul Cod penal introducând o . condiții suplimentare, cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a examinat prezenta cerere prin raportare la dispozițiile art. 59 din Codul penal din 1969.
Potrivit acestui text de lege, după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
În calculul fracțiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. 1 se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz însă, liberarea condiționată nu poate fi acordată înainte de executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei când aceasta nu depășește 10 ani și a cel puțin jumătate când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
5. Considerente juridice.Analizând condițiile necesare liberării condiționate prevăzute de art.59 alin.1 C.pen., instanța de fond a constatat, în primul rând, că până la data de 03.06.2015 petentul a executat în total 5344 ziledin cele 7121 zile pe care le avea de executat, iar pentru a putea fi liberat condiționat trebuia să execute cel puțin 3/4 din pedeapsă, reprezentând 5340 zile. În consecință, instanța de fond a reținut că, în prezent, petentul a executat fracțiunea corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiționată, acesta executând 3/4 din pedeapsa de 19 ani și 6 luni închisoare.
Prin urmare, prima condiție a liberării condiționate este îndeplinită, deoarece condamnatul a executat 3/4 din pedeapsă.
Articolul 59 C.pen. din 1969 impune, pe lângă executarea unei fracții de pedeapsă, și îndeplinirea și a altor trei condiții cumulative: stăruința în muncă, disciplina și dovezile temeinice de îndreptare.
Liberarea condiționată nu se aplică în mod automat după executarea fracțiunii de pedeapsă prevăzută de lege, ci numai dacă instanța care judecă dosarul își creează convingerea, ținând seama de conduita condamnatului în timpul executării pedepsei și de antecedentele sale penale, că reeducarea și îndreptarea acestuia sunt posibile și fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă.
Din caracterizarea petentului, reiese că, în perioada executării pedepsei, acesta a participat la activități socio-educative și moral-religioase.
Instanța de fond a constatat că acesta a fost recompensat de 6 ori și a prestat activități lucrative având un număr de 87,73 zile câștigate. Cu toate acestea, din caracterizarea existentă la dosar, rezultă că pe parcursul executării pedepsei petentul a fost sancționat de 3 ori, doar una dintre aceste sancțiuni fiind ridicată până în prezent.
Astfel, se observă că petentul nu a dovedit în nici un mod faptul că s-ar fi îndreptat, că scopul educativ al pedepsei se poate realiza și prin lăsarea sa în libertate.
Instanța de fond a avut în vedere și antecedentele penale ale petentului. Chiar dacă în literatura de specialitate s-a subliniat că antecedentele penale nu constituie un impediment la acordarea liberării condiționate, este unanim acceptat că nici nu se poate face abstracție de existența acestora. Cum legea nu impune obligații cărora nu le-ar atribui vreo eficiență, rezultă că și acesteia trebuie să i se recunoască o pondere ce nu poate fi minimalizată în acordarea liberării condiționate.
Este relevantă, din acest punct de vedere, măsura în care antecedentele penale reflectă o potențialitate criminogenă, neputând fi ignorate atunci când se fac aprecieri cu privire la existența premiselor că persoana condamnată să se îndrepte, nici gravitatea infracțiunilor săvârșite în trecut, nici natura omogenă sau eterogenă a acestor infracțiuni, nici intervalul de timp scurs între săvârșirea lor, nici condițiile în care ele au fost comise.
De asemenea, trebuie luată în considerare și gravitatea infracțiunii comise de către petent, respectiv omor.
Împotriva acestei sentințe penale, a declarat contestație, în termen legal (la data de 17.07.2015, filele 3-4), petentul-condamnat P. G., fără a o motiva în scris - în fapt și în drept.
La primul termen de judecată acordat în cauză, din data de 04.08.2015, contestatorul-petent a depus la dosar un înscris medical („scrisoare medicală”), emis de Penitenciarul - Spital București - Jilava pe numele său, în care se recomandă - printre altele - evaluare chirurgicală pentru „formațiunea tumorală pulmonară dreaptă, situată în segmentul dorsal”, cu determinări secundare limfo-ganglionare, adenoame suprarenaliene, la care se adaugă HTA esențială - gradul III, cardiopatie HTA (filele 10-11).
La același termen, cauza s-a aflat în stare de judecată, iar concluziile formulate au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii penale.
Analizând actele și lucrările cauzei, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Tribunalul consideră contestația ca fondată, reținând cele ce urmează:
Potrivit art.59 C.pen., poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsă prevăzută de lege, este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale (- vechea reglementare).
Potrivit art.100 alin.1 C.pen., liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani; b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate (- noua reglementare).
***
Mai întâi, Tribunalul remarcă împrejurarea că, de dată recentă, legiuitorul a înțeles să excludă din analiza unei propuneri/cereri cum este prezenta situația antecedentelor penale, dar a lăsat instanța a aprecia dacă are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Totodată, Tribunalul remarcă și împrejurarea că, de dată recentă, referirea la îndeplinirea obligațiilor civile îngreunează situația persoanei condamnate, presupunând și administrarea unui probatoriu corespunzător.
Prin urmare, la fel ca instanța de fond, Tribunalul apreciază că legea penală veche este legea mai favorabilă contestatorului-petent P. G..
Mai departe, Tribunalul constată că prezentul contestator-petent, P. G., îndeplinește condiția fracției de pedeapsă obligatoriu de executat, de 2/3 din pedeapsă, de 5340 zile, executând 5344 zile(5257 zile în perioada 11.01._15 și 87 zile câștigate pe baza muncii prestate) - din pedeapsa de 19 (nouăsprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 37/2002 a Tribunalului G. (M.E.P.Î. nr. 44/2003; deținut în Penitenciarul - Spital București - Rahova; în regim închis).
Tribunalul reține și că solicitantul (aflat la prima analiză) nu face dovada îndeplinirii celorlalte condiții prevăzute de lege în perioada de timp scursă de la depunerea în penitenciar până la examinarea situației sale din perspectiva normelor legale aplicabile - a fost sancționat disciplinar de trei ori, dar a fost și recompensat de șase ori.
Cu toate acestea, apreciază că această situație poate fi în scurt timp remediată, văzând că a manifestat interes pentru activitățile de reintegrare socială, iar motivul de ordin personal invocat (a fost diagnosticat cu tumoare la plămânul drept - a se vedea actele medicale) este destul de puternic în a-l determina să se evidențieze pozitiv și să obțină liberarea condiționată.
În concluzie, Tribunalul reține că fixarea unui termen de reiterare mai apropiat - la 02.11.2015 - îl poate motiva o dată în plus pe contestatorul-petent (50 de ani) în a-și canaliza eforturile spre reeducare, dând dovezi că scopul pedepsei a fost atins și că poate fi liberat condiționat fără a exista riscul recidivei (nu este cunoscut cu antecedente penale - condamnarea la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru care s-a revocat suspendarea condiționată a fost „înglobată” în pedeapsa pe care o execută în prezent), chiar dacă în procesul-verbal nr. 10/ 03.06.2015 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate - în privința acordării liberării condiționate - de la locul încarcerării s-a opinat pentru reiterarea cererii abia la 02.06.2016.
În consecință, Tribunalul, în temeiul art.425/1 alin.7 pct.2 lit.a N.C.proc.pen. în ref. la art.587 N.C.proc.pen., art.275 alin.3 N.C.proc.pen. și art.272 alin.2 N.C.proc.pen., va admite contestația formulată de petentul-condamnat P. G.; va desființa - în parte - sentința penală atacată și, rejudecând în fond: va fixa termen de reiterare la data de 02.11.2015; va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale; cheltuielile judiciare avansate de către stat în contestație vor rămâne în sarcina sa; onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 130 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de petentul-condamnat P. G. împotriva sentinței penale nr. 1147/16.06.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București - Secția I Penală în dosarul nr._/302/2015.
Desființează - în parte - sentința penală atacată și, rejudecând în fond:
Fixează termen de reiterare la data de 02.11.2015.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare avansate de către stat în contestație rămân în sarcina sa.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 130 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M.- C. M. A. E.
(Pt. judecător suspendat din funcție,
semnează Președintele Secției.)
Red. C.M.C.
Teh.red. M.A.E./C.M.C.//Ex.2/12.02.2016
Judecătoria Sectorului 5 București/Jud. I. A.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Sentința nr. 2255/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
