Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 388/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 388/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIUNALUL CONSTANTA
SECȚIA PENALA
SENTINȚA PENALĂ NR.388
Ședința publică din data de 29.10.2015
PREȘEDINTE - N. A.
GREFIER - D. V.
Ministerul Public –D.N.A. – S. Teritorial C. - reprezentat prin PROCUROR – N. Z.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind pe inculpații:
- C. M. – fiul lui M. și G., născut la data de 13.10.1989 în mun. Slatina, jud. O., domiciliat în oraș Drăgănești - O., ., jud. O., CNP_, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.81/P/2014 întocmit la data de 23.06.2014 de către D.N.A. – S. Teritorial C., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. și art.77 lit.a și d C.pen.;
- A. I., fiica lui S. și F., născută la data de 02.09.1992 în oraș Drăgănești O., domiciliată în oraș Drăgănești – O., .-4, jud. O., CNP_, trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.81/P/2014 întocmit la data de 23.06.2014 de către D.N.A. – S. Teritorial C. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art.77 lit.a și d C.pen.;
- A. G. – I., fiul lui S. și F., născut la data de 27.01.1997 în oraș Drăgănești O., domiciliat în oraș Drăgănești – O., ..392, jud. O., CNP_, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.81/P/2014 întocmit la data de 23.06.2014 de către D.N.A. – S. Teritorial C. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art.113 C.pen. și art.77 lit.a C.pen.;
- A. F. – arestat în altă cauză, fiul lui S. și F., născut la data de 29.10.1990 în oraș Drăgănești – O., jud.O., domiciliat în oraș Drăgănești O., ..371, jud.O., CNP_, trimis în judecată prin rechizitoriul nr.81/P/2014 întocmit la data de 23.06.2014 de către D.N.A. – S. Teritorial C. pentru săvârșirea infracțiunilor de prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 C.pen. cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen., șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 C.pen., cu aplicarea art.5 alin.1 C.pen. și șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen. și
- A. F. – fiica lui N. și Bistrița, născută la data de 03.01.1971 în mun. Roșiorii de Vede, jud. Teleorman, domiciliată în oraș Drăgănești O., ..392, jud. O., CNP_, trimisă în judecată prin rechizitoriul nr.81/P/2014 întocmit la data de 23.06.2014 de către D.N.A. – S. Teritorial C. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 C.pen.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 06.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea apărătorilor părților să depună la dosar concluzii scrise și, ulterior, având nevoie de timp pentru a delibera, amânat pronunțarea la data de 20.10.2015, la data de 27.10.2015 și la data de 29.10.2015, dată la care a pronunțat următoarea sentință penală:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei penale de față,constată:
Prin rechizitoriul întocmit la data de 23.06.2014 ,în dosarul nr.81/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C.- și înregistrat pe rolul Tribunalului C. la data de 23.06.2014,s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților :A. F.(aflat în stare de deținere în altă cauză ),pentru săvârșirea infracțiunilor de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal și de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal; C. M.(în stare de arest preventiv), pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.77 lit.a și d Cod penal; A. I., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal ,cu aplicarea art.77 lit.a și d Cod penal; A. F.(în stare de deținere în altă cauză), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal și A. G. I., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal,cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal și art.113 Cod penal.
Se reține că:
1. La data de 01.11.2013, inculpatul A. F. a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate B. M., constând în darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro.
2. La data de 26.03.2014, inculpații A. F. și A. F. a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate C. M. A., cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro sau să își transfere averea în proprietatea lor.
3. La datele de 26.05.2014 și 29.05.2014, inculpații C. M., A. I. și A. G. I. au exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate B. M., constând în amenințarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind suma de 10.000 euro de la persoana vătămată.
4. La data de 31.05.2014, în cadrul unei discuții telefonice purtate din P. Colibași, prin intermediul postului telefonic mobil cu nr. 0764/419.444, cu persoana vătămată B. M., inculpatul A. F. i-a solicitat acesteia să își retragă plângerea formulată și să dea declarații din care să rezulte inexistența faptei de șantaj investigată în prezenta cauză, astfel încât inculpatul C. M. să fie pus în libertate prin admiterea contestației formulate împotriva încheierii de arestare a Tribunalului C., amenințând că în caz contrar va da în vileag, prin intermediul presei, fapte compromițătoare pentru persoana vătămată și pentru familia acesteia, respectiv implicarea ei în săvârșirea unor infracțiuni de corupție, urmând să disemineze și o presupusă înregistrare având ca obiect aceste aspecte.
Inițial,prin ordonanța nr.81/P/2014 din data de 29.05.2014 a Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C. -s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunea de șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, constând în aceea că la data de 26.05.2014, făptuitorii C. I. și C. M., împreună cu A. L., au exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate B. M., constând în amenințarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro.
Prin ordonanța nr.81/P/2014 din data de 29.05.2014 a Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C. -s-a dispus efectuarea în continuarea a urmăririi penale față de suspecții: C. M., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal și art.77 lit.a și d Cod penal, constând în aceea că, la datele de 26.05.2015 și 29.05.2015, a exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate B. M., constând în amenințarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind împreună cu suspecții A. G. I. și A. I. suma de 10.000 euro de la persoana vătămată; A. I., pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.77 lit.a și d Cod penal, constând în aceea că, la datele de 26.05.2015 și 29.05.2015, a exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate B. M., constând în amenințarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind împreună cu suspecții A. G. I. și A. I. suma de 10.000 euro de la persoana vătămată ; A. G. – I., minor la data de referință,pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13 ind.1din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal, constând în aceea că, la data de 29.05.2015, a exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate B. M., constând în amenințarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind împreună cu suspecții C. M. și A. I. suma de 10.000 euro de la persoana vătămată.
Prin ordonanțele nr.81/P/2014 din data de 29.05.2014 ale Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C.- s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților A. G. I., A. I. și C. M.,sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de mai sus .
La data de 03.06.2014,prin ordonanța nr.87/P/2014 a DNA – S. Teritorial C.- s-a dispus extinderea urmăririi penale față de suspectul A. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, constând în aceea că la data de 31.05.2014, în cadrul unei discuții telefonice purtate din P. Colibași, prin intermediul postului telefonic mobil cu nr. 0764/419.444, cu persoana vătămată B. M., i-a solicitat acesteia să își retragă plângerea formulată și să dea declarații din care să rezulte inexistența faptei de șantaj investigată în prezenta cauză, astfel încât inculpatul C. M. să fie pus în libertate prin admiterea contestației formulate împotriva încheierii de arestare a Tribunalului C., amenințând că în caz contrar va da în vileag, prin intermediul presei, fapte compromițătoare pentru persoana vătămată și pentru familia acesteia, respectiv implicarea ei în săvârșirea unor infracțiuni de corupție, urmând să disemineze și o presupusă înregistrare având ca obiect aceste aspecte.
Prin ordonanța nr.1670/P/2013 din data de 29.04.2014 a Parchetului de lângă Tribunalul C. s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de șantaj, trafic de influență și cumpărare de influență. (vol.2, fila 5).Această ordonanță a fost infirmată de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul C., când a și fost declinată competența de soluționare în favoarea Direcției Naționale Anticorupție ,soluție confirmată, conform art.335 Cod procedură penală, de către judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului C. prin încheierea nr.82/04.06.2014(vol.1, filele 116, vol.2, filele 2-4).
Cauza ce a format obiectul dosarului nr.1670/P/2013 a fost declinată la Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C. -unde a fost înregistrată sub nr.87/P/2014.La data de 04.06.2014 ,prin ordonanța nr.87/P/2014 a Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C.- s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunile de trafic de influență, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, constând în aceea că, făptuitorul C. M. A. a primit suma de 600.000 euro de la A. F. pentru a-și folosi influența pe care acesta a lăsat să se înțeleagă că o are, prin intermediari, asupra unor magistrați, cu scopul de a obține eliberarea din penitenciar a numitului A. S., zis „B. Mondial”, cumpărare de influență, prevăzută de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la 292 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, constând în aceea că făptuitorul A. F. a dat făptuitorului C. M. A. suma de 600.000 euro, în schimbul presupusei influențe pe care acesta din urmă a lăsat să se creadă că o are, prin intermediul unor intermediari, asupra unor magistrați și care urma să fie folosită pentru eliberarea din penitenciar a numitului A. S., zis, „B. Mondial”, șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, constând în aceea că, la data de 01.11.2013, făptuitorul A. F. a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate B. M., cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro și șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal, constând în aceea că la data de 26.03.2014, făptuitorii A. F. și A. F. au exercitat amenințări asupra persoanei vătămate C. M. A., cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro sau să își transfere averea în proprietatea lor.
Prin ordonanța nr.87/P/2014 din data de 06.06.2014 a Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C. -s-a dispus conexarea dosarului cu nr. 87/P/2014 la dosarul cu nr.81/P/2014 ale acestei unități de parchet, dosarul nou format purtând nr. 81/P/2014.
La data de 06.06.2014,prin ordonanța nr.87/P/2014 a Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C. -s-a dispus efectuarea în continuarea a urmăririi penale față de suspecții: A. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de: șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal, constând în aceea că, la data de 01.11.2013, a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate B. M., cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro și șantaj; prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal, constând în aceea că la data de 26.03.2014, împreună cu suspecta A. F. a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate C. M. A., cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro sau să își transfere averea în proprietatea lor și A. F.; pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal, constând în aceea că la data de 26.03.2014, împreună cu suspecta A. F. a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate C. M. A., cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro sau să își transfere averea în proprietatea lor;schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A. G. I., din infracțiunea de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal în infracțiunea de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal ,cu aplicarea art.77 lit.a Cod penal și art.113 Cod penal.
Prin ordonanța nr.81/P/2014 din data de 12.06.2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul A. F. iar prin ordonanța nr.81/P/2014 din data de 18.06.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata A. F..
La data de 19.06.2014 ,prin ordonanța nr.81/P/2014 a Direcției Naționale Anticorupție – S. Teritorial C. -s-a dispus disjungerea cauzei în vederea efectuării în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență și cumpărare de influență și trimiterea cauzei astfel formate la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție -în vederea reunirii la dosarul nr. 227/P/2014.
În cursul urmăririi penale ,au fost administrate următoarele mijloace de probă:plângerile și declarațiile persoanei vătămate B. M.,depozițiile martorului C. M.,înregistrările audio-video din data de 26.03.2014, procesul- verbal de prindere în flagrant din data de 29.05.2014,înregistrările audio-video din data de 29.05.2014,planșele fotografice,interceptările și înregistrările convorbirilor telefonice,înregistrările efectuate de părți și de subiecții procesuali principali,procesele -verbale de redare a convorbirilor telefonice și a înregistrărilor în mediul ambiental ,înscrisuri.Inculpații A. F.,A. I. ,A. F.,A. G. I. și C. M. ,nu au dat declarații în calitate de suspecți/inculpați,invocând dreptul la tăcere(vol.I-filele 151-154,159-162,171-174,179-182,195-198,201-204;vol.III-filele 78-80,189-190,195-196).De asemenea, martorul A. S. a refuzat să dea declarații în cursul urmăririi penale,prevalându-se de prevederile art.117 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
Pe baza mijloacelor de probă de mai sus,prin actul de sesizare a instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:
1) La începutul anului 2010, prin intermediul martorului C. M. A., membrii familiei A. l-au cunoscut pe B. M..
În același an, persoana vătămată a botezat-o pe fiica inculpaților A. I. și C. M., minora C. R. Doinița.
Conform declarațiilor persoanei vătămate B. M.(vol.III filele 67-73 ), botezarea minorei a fost percepută ca un gest creștinesc și în ceea ce îl privește,nu a avut nici o altă motivație. Ulterior acestui moment, inculpații au mai vizitat de câteva ori persoana vătămată iar în anul 2011 a intervenit arestarea numitului A. S..Între colaboratorul său, C. M. A. și membrii familiei A. ,existau relații de afaceri ,cel dintâi împrumutând uneori bani de la cei din urmă.După arestarea numitului S. A. ,a discutat cu membrii familiei susnumitului, despre situația acestuia. Persoana vătămată a mai declarat că, membrii familiei A. i-au cerut în mai multe rânduri să îl ajute pe S. A., motiv pentru care i-a sfătuit să îi angajeze un avocat, recomandându-l pe avocatul Calafus S..Totodată a arătat că membrii familiei A. i-au cerut în mai multe rânduri să intervină pe lângă judecători pentru a obține punerea în libertate a martorului A. S.. Potrivit celor declarate de persoana vătămată, după mai mult timp a aflat că martorul C. M. A. împrumutase o sumă mare de bani, respectiv 500.000 – 600.000 euro de la familia A., cu intenția de a participa la o licitație pentru achiziționarea utilajelor ..Licitația a fost însă anulată din motive necunoscute persoanei vătămate iar martorul C. M. A. a restituit familiei A. o parte din banii împrumutați. Ulterior, la data de 01.11.2013, persoana vătămată a fost sunată de către inculpatul A. F., care i-a cerut să îi remită o sumă de bani, amenințând că în caz de refuz, va dezvălui în presă implicarea persoanei vătămate în traficarea influenței asupra unor magistrați ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, persoana vătămată a declarat că membrii familiei A. i-au comunicat că numitul C. M. A. le spusese că banii primiți de la ei urmau să fie folosiți pentru punerea în libertate a numitului A. S. și nicidecum pentru cumpărarea utilajelor .. și că influențarea deciziei magistraților ,urma să se facă prin intermediul său . Persoana vătămată a susținut că nici un moment nu a afirmat și nici nu a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență asupra vreunui magistrat astfel încât să îl determine să îl elibereze din penitenciar pe A. S. și că nici nu a existat vreo discuție sau vreo înțelegere între el și martorul C. M. A. pentru efectuarea de demersuri în vederea eliberării celui arestat.
Persoana vătămată B. M. a înregistrat cu propriul telefon mobil convorbirile purtate cu inculpatul A. F. la data de 01.11.2013 și a depus la dosar înregistrarea.
Din cuprinsul acestora reiese că inculpatul își exprimă față de o presupusă inactivitate a persoanei vătămate, împrejurarea că aceasta din urmă ar fi primit 600.000 euro de la el, precum și amenințarea ei de către inculpat: „de nu te-oi face acum să nu mai fii bun toată viața ta … toate care mergeau … că mi-ai luat 600.000 euro și nu ne-ai făcut nimic. Să știi de la mine … cum te-oi face … să mă ții minte … toată viața ta …”, „… că tu banii pe care mi i-ai luat de mine, i-ai dat și lu frati-tu. Păi îți dai seama ce faci? Băi nenicule, nu-ți dai seama ce faci? La toate televiziunile acum … la Kanal D de la București mă duc. De nu te-oi face de râs … în toată țara asta … să audă pe tot globul … ai văzut că nu erau bani … să-l scapi”.
Tot cu ocazia discuției din data de 01.11.2013, inculpatul A. F. a formulat prima solicitare în legătură cu plata de către persoana vătămată ,a unei sume de bani: „du-te și adu-mi toți banii” (vol.3, filele 198, 202 - 203).
De precizat că această discuție a creat o stare de temere persoanei vătămate ,care la data de 02.11.2013 a sesizat P. de lângă Tribunalul C., unde s-a constituit dosarul nr.1670/P/2013,la care am făcut referire mai sus .
La data de 02.11.2013, între numitul A. S. și persoana vătămată B. M. a avut loc o discuție telefonică, în cadrul căreia cel dintâi și-a susținut nevinovăția în timp ce al doilea i-a spus că îl poate ajuta doar prin găsirea și angajarea unui avocat (vol.2, fila 47).
După momentul sesizării Parchetului de pe lângă Tribunalul C., au fost efectuate interceptări ale convorbirilor telefonice purtate de inculpatul A. F..
În baza acestora s-a stabilit că inculpatul a discutat cu fiul unor gardieni de la P. Colibași, unde era încarcerat tatăl său, dar și cu o persoană, C. D., cu privire la posibilitățile acestuia de a-l ajuta pe tatăl său precum și cu fiul șefului Poliției orașului Drăgănești O. (vol.2, filele 55, 58 – 59, 61, 63).
La data de 13.11.2013, inculpații A. I., A. F. și C. M. s-au deplasat în mun.C., la domiciliul persoanei vătămate.
Întâlnirea a fost monitorizată de organele de urmărire penală care au înregistrat discuția în mediul ambiental.
În cadrul discuției din 13.11.2013, inculpata A. F. a afirmat că a dat o sumă de bani martorului C. M. A. dar și că urma să primească înapoi suma de 280.000 euro: „cumetre, dacă matale nu spuneai, eu nu-i dădeam bani lu M. să … și este 280.000 euro la mijloc aici, ești de acord cu mine?”. Din conținutul discuției, rezultă că banii respectivi au fost dați pentru ca A. S. să fie favorizat de către magistrați în dosarul în care era judecat la momentul respectiv și că martorul C. M. A. afirmase că suma urma să ajungă la persoana vătămată B. M.: „și ca să iau pedeapsa asta și să rămână și banii ăștia, mie nu-mi convine … dar vorba asta, eu m-am dus la M. alaltăieri și a zis că vine la dumneavoastră și a spus, bă, eu am …, într-adevăr m-a trimis, am luat banii de la voi dar eu la cumătru i-am dat”(vol.2 fila 89).
Inculpata A. F. a indicat și numele magistratului despre care credea că este cel mai potrivit pentru a fi abordat în scopul punerii în libertate de martorului A. S., respectiv judecătorul I. D. din cadrul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție: „eu îți spun vorba asta lu matale ca lu tata că eu sunt mică față de matale. Este președintele D. la Înalta Curte de Casație și Justiție care am auzit că e omul lui T. … Și a zis că dacă intrăm pe mâna lui, nimic nu ne face … ne nenorocește mă, că e om rău, auzi, D. acesta … prima dată menținerea, el i-a dat 60 de zile la Înalta Curte … când i-a băgat la recurs, D..” (vol.2, fila 90).
Inculpata A. F. și persoana vătămată B. M. au discutat și despre avocații care îl asistaseră sau ar fi urmat să îl asiste pe A. S., rezultând că persoana vătămată îl recomandase pe avocatul S. Calafus din Baroul C.: „Dar eu v-am trimis la Calafus, v-am trimis la fetele alea de la București … Acum ce avocați bag eu? Dacă-l bag pe M. a zis că cere 200.000 euro …mi-a zis cineva. De unde iau eu cumetre banii ăștia? Să dau eu banii ăștia, 200.000 euro. Dacă matale .. ia-mi-l mata și mie … și poate vorbești cu el și-l iau și eu, îl pun la B. … pe M.. Că-i renumit” (vol.2, fila 91).
De asemenea, inculpata A. F. a încercat să îl determine pe B. M. să intervină pe lângă judecătorii instanței supreme pentru a obține eliberarea din penitenciar a martorului A. S.: „dacă matale făceai ceva să-l pună liber la menținere acum. Acum poate să-l pună acela dacă intră el … dacă zici că-i … vorbești puțin … la menținere îl pune liber … eu când este menținerea, când este menținerea, eu te anunț. Poate se face F. bine și vii cu el … Te anunț și îi spui lu … și matale poate … vorbești matale cu cineva … dacă intră acesta, omul acesta al dumneavoastră care vă zic eu de el … dar zice toată lumea că e de la PDL. Păi cu PDL –ul e”.
Cu toate insistențele susnumitei, persoana vătămată B. M. a refuzat să se implice în vreun fel :„nu știu, nu-l cunosc. Și nu poți măi să te duci să vorbești cu cineva … dintre ăștia …. Păi te umflă imediat, nu … n-ai cum … N-ai cum, e… bâlciul dracului…, e…, nu se … și nici ei nu prea se mai bagă nu mai e …, că le e frică, nu vezi câți a arestat din … și din ei?” (vol.2, filele 92 – 93).
Ulterior,respectiv la data de 27.11.2013, inculpații A. F. și C. M. s-au prezentat la locul de muncă al persoanei vătămate, ., cu sediul în Portul C. Sud Agigea.
În cadrul acestei întâlniri, inculpatul A. F. i-a cerut persoanei vătămate să facă demersurile necesare pentru a-l transfera pe A. S. în P. P. Albă, pentru a obține punerea lui în libertate ori grațierea sa: „măcar mută-mi-l mă nene de acolo, mâncați-aș p…a ta. Adu-l pe aici pe undeva prin zonă, să nu mai stea prin hingherimea aia acolo că-i belea mare acolo … la recurs… poate să-i dea drumul … că poate să-i dea drumul să se judece în stare de libertate până n-o rezolv definitiv. … mă nene dacă dă o grațiere pentru el, de ce să nu-i dea mă mâncați-aș gura ta … tu cunoști, să-i dea o grațiere … ce lu acela nu i-a dat, lu S. … lu acela nu i-a dat … ia zi, cum fac? Fac actele de grațiere lu tata?le fac … și ți le aduc lu matale în două exemplare” (vol.2, filele114-116).
La data de 19.12.2013, inculpații A. F. și A. F. s-au deplasat din nou la biroul persoanei vătămate din Portul C. Sud – Agigea.
În cadrul acestei întâlniri, inculpatul A. F. i-a cerut persoanei vătămate să îl ajute să obțină eliberarea din starea de arest a tatălui său, cu ocazia discutării menținerii măsurii preventive.
Totodată,discuția a vizat aspecte legate de numele și prestațiilor apărătorilor martorului A. S. iar inculpatul A. F. a întrebat persoana vătămată dacă nu „o rezolvă” cu tatăl său la instanță, cerându-i să facă demersuri la „Direcția de Probațiune” pentru a obține transferul deținutului la P. P. Albă iar apoi să îi obțină un loc de muncă la firma sa.
În timpul aceleiași întâlniri, inculpatul A. F. i-a solicitat persoanei vătămate să își folosească o presupusă influență asupra unor judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a obține eliberarea tatălui său, A. S. (vol.2, filele 128-139).
2) La data de 26.03.2014, între inculpații A. F. și A. F. și persoana vătămată B. M. a avut loc o nouă întâlnire, tot la locul de muncă al acesteia din urmă din Portul C. Sud – Agigea,la care a participat și numitul C. M. A..
De menționat că deși inculpații A. F. și A. F. au fost însoțiți și de către inculpatul C. M. ,acesta nu a urcat în biroul persoanei vătămate, ci a rămas în exterior, la autoturism.
La începutul discuției, inculpatul A. F. a formulat o întrebare privind găsirea unor clienți pentru niște cazane sau rezervoare care ar fi trebuit vândute ,moment în care mama acestuia, inculpata A. F. a intervenit și a spus că nu are nevoie de obiectele respective.
De asemenea,inculpata a mai afirmat că dăduse în trecut o sumă ,neprecizată de bani, ambalată într-o cutie, numitului C. M. A. ,care ar fi trebuit să o dea mai departe persoanei vătămate B. M..
În cadrul discuției ,B. M. a afirmat că important la momentul respectiv era eliberarea numitului A. S., obiectiv propus dar neatins de aproximativ trei ani iar pentru îndeplinirea acestui scop, a propus vânzarea bazinelor la care se făcuse referire la începutul discuției iar cu banii astfel obținuți, inculpata A. F. să angajeze un avocat.
Inculpatul A. F. s-a arătat neâncrezător în această privință, spunând că un avocat nu ar oferi suficiente garanții în privința eliberării numitului A. S..
Persoana vătămată a arătat că familia A. îi ceruse să găsească un avocat pentru martorul A. S., împrejurare confirmată de către inculpata A. F..
Totodată, persoana vătămată a afirmat că nu poate oferi garanții privind eliberarea lui A. S. iar inculpata A. F. a afirmat că dorește plata a 280.000 euro care mai rămăsese de restituit dintr-o sumă de 600.000 euro, despre care tot ea a afirmat că fusese dată numitului C. M., pentru punerea în libertate a soțului ei.
Inculpata i-a reproșat martorului C. M. A. că nu a dat banii respectivi persoanei vătămate așa cum era o presupusă înțelegere între ei iar ulterior a afirmat că dacă în recursul de la Înalta Curte de Casație și Justiție s-ar fi dat o soluție de casare cu trimitere spre rejudecare ori o pedeapsă de cel mult 5 ani închisoare, ea ar fi renunțat la orice pretenție.
A intervenit și inculpatul A. F.,afirmând că persoana vătămată B. M. fusese păcălită de către numitul C. M. A., care luase banii de la el dar nu îi folosise pentru a obține eliberarea tatălui său ci pentru a-i investi în societatea comercială AVERSA.
De asemenea,inculpatul A. F. a proferat amenințări cu moartea la adresa numitului C. M. A.: „ … la pușcărie, de nu-ți bag un cuțit direct în cap, le las leș acolo!” și i-a reproșat acestuia investirea banilor primiți de la el în activitatea firmei AVERSA: „păi tu iei bani de la tata și-i bagi în AVERSA?”.
În contextul în care inculpatul A. F. exercita amenințări cu moartea la adresa martorului C. M. A., inculpata A. F. a pretins acestuia restituirea sumei de 280.000 euro: „dați-ne domne banii noștri! … voi trebui să-mi dați banii înapoi și am terminat problema” și a solicitat ca martorul să îi transfere proprietatea asupra bunurilor sale importante: „să moară copiii mei dacă nu mă mut eu la tine în casă la Drăgănești cu toți copiii mei! De nu te duci tu să faci acte de vânzare cumpărare pe numele meu … Mărienică, să fim înțeleși, mergi cu mine la notar și îmi faci acte pe casa ta … pe tot ce este al tău”.
După ce inculpata A. F. a formulat aceste solicitări, ulterioare amenințării cu moartea exercitate de inculpatul A. F., acesta din urmă a exercitat o nouă amenințare, întărind spusele mamei sale: „dacă nu, să moară familia mea (îl bate pe umăr pe C. M. A.) de nu înjunghii pe toți ”.
În același context, inculpata A. F. s-a arătat și ea nemulțumită de faptul că martorul investise banii primiți pentru eliberarea soțului ei în firma Aversa, din discuție rezultând nemulțumirea inculpatei legată de faptul că martorul nu dusese banii persoanei vătămate deși promisese aceasta: „Mariane, unde e banii? Mariane, tu ai mâncat banii atunci! …unde-i banii mei care ți i-am dat? Unde i-ai dus? Uite cumătrul zice că nu i-ai dat nici un ban lui! Da, uite-l! … pe noi ne interesează asta: unde e banii pe care ți i-am dat? Unde i-ai dus? Uite, cumătrul zice că nu i-ai dat nici un ban lui … Eu ți-am dat bani să-i dai la AVERSA? … Să-mi iei banii și să-i pui la AVERSA …Păi dacă tu știai că îmi iei banii și îi pui la AVERSA nu trebuia să îmi iei banii, băi.”
Inculpații A. F. și A. F. au afirmat în cadrul discuției din data de 26.03.2014,că au dat suma de 600.000 euro martorului C. M. A., întrucât acesta afirmase că îi va da mai departe persoanei vătămate ,pentru ca aceasta să uzeze de influența sa și să obțină eliberarea din arest a numitului A. S.: „Mariane! Dacă tu nu veneai la … să ceri bani de la mine, eu n-aduceam nici un franc la C. … păi tu ai spus: dă mă bani acolo să se … că vă face treabă … nu știi cum ai zis: D_ banii să mă duc să-i dau eu lu M., ca să se simtă mai obligat, ca să poată s-o … de câte nu mi-ai zis tu mie vorba asta: să-ți aduc bani să-i duci la C.?Ai zis să-ți aduc bani să vii cu ei la C.? ”
Inculpatul A. F. a mai arătat că a înțeles să dea suma în discuție (respectiv cei 600.000 euro) lui C. M. A. deoarece persoana vătămată ceruse aceasta: „Dă-i lui M.! Mi-ai zis să îi dau. Dă-i lu M., dă-i lu M. acolo! Așa mi-ai zis!”.
În replică, persoana vătămată a spus că numitul C. M. A. era înrudit cu inculpații A. F. și A. F., împrejurare negată însă de aceasta din urmă (vol.2, filele 148-155).
Din cuprinsul discuției rezultă că persoana vătămată și C. M. A. cunoșteau împrejurarea că în birou fusese montată tehnică de înregistrare în mediul ambiental. Astfel,cei doi au discutat înainte de venirea inculpaților A. F. și A. F. iar C. M. A. i-a cerut persoanei vătămate să iasă pe hol în timp ce aceasta din urmă a notat ceva în agendă, după care a arătat înscrisul martorului (vol.2, fila 148).
C. M. A. fiind audiat ca martor,în cursul urmăririi penale a declarat că l-a cunoscut pe B. M. în urmă cu aproximativ 8 ani, în cadrul unor relații comerciale. La finele anului 2009, martorul l-a prezentat pe A. S. persoanei vătămate B. M.. Cu ocazia acestei întâlniri, A. S. i-a cerut persoanei vătămate să îi boteze o nepoată, respectiv pe fiica fiicei sale, A. I..Conform declarațiilor martorului, între persoana vătămată și A. S. nu au existat anterior nici un fel de relații, care să genereze vreo datorie bănească între ei.În luna ianuarie sau februarie 2011 ,a fost arestat numitul A. S. iar în aprilie sau mai 2011, el a luat cu împrumut de la inculpatul A. F., suma de 600.000 euro.Martorul a precizat că a primit banii respectivi în două tranșe iar scopul împrumutului a fost acela de a achiziționa mijloacele de producție ale . la licitație de către A. în cadrul procesului de reorganizare judiciară a societății.A mai arătat că nu a primit banii pentru a obține eliberarea din arest a lui A. S., că nu a afirmat nici un moment că ar avea, personal sau prin intermediari, influență asupra vreunui magistrat care ar fi putut să îl pună în libertate pe acesta.Martorul a declarat că din suma primită a restituit inculpatului A. F. suma de 320.000 euro, în perioada mai – iunie 2012, precizând că plata s-a făcut în biroul persoanei vătămate, din Portul C. Sud – Agigea.Plata a fost făcută în acel loc deoarece martorul urma să monteze utilajele pe care intenționa să le cumpere de la . Portul C. pe un teren care aparținea firmei persoanei vătămate și să organizeze acolo activitatea de producție.Întrucât martorul nu deținea un birou propriu în Portul C., petrecea mult timp în sediul societății persoanei vătămate și în acest context a menționat că din acest motiv este posibil ca membrii familiei A. să fi apreciat că banii restituiți lor ar fi provenit de la persoana vătămată.Potrivit propriilor declarații, martorul a câștigat licitația pentru cumpărarea utilajelor AVERSA însă ulterior aceasta a fost anulată printr-o decizie a A..Inculpații A. F. și A. F. au început să facă presiuni asupra martorului C. M. A. și asupra persoanei vătămate pentru a-i determina să restituie restanța de 280.000 euro.Martorul a mai arătat că inculpații au afirmat în mod mincinos, inclusiv împrejurarea că banii fuseseră plătiți pentru eliberarea din penitenciar a martorului A. S., prin folosirea influenței persoanei vătămate B. M.. La data de 26.03.2014, a participat la o întâlnire cu inculpații, împreună cu persoana vătămată, în biroul acesteia din Portul C..Cu această ocazie, inculpații au devenit violenți în limbaj și atitudine, exercitând amenințări asupra sa și asupra persoanei vătămate, martorul declarând că în timp ce inculpatul A. F. îl amenința cu moartea, inculpata A. F. i-a cerut să treacă toate bunurile sale pe numele ei.Ulterior, cei doi inculpați au fost arestați însă acțiunile de constrângere a martorului au fost continuate de către inculpații A. I. și C. M., care i-au cerut și ei restituirea sumei de 280.000 euro (vol.3, filele 8-12).
Persoana vătămată la rândul său,în primă fază procesuală a declarat că în cadrul acestei întâlniri, inculpații A. F. și A. F. au exercitat amenințări asupra martorului C. M. A., cerându-i acestuia să restituie banii primiți de la ei. A mai arătat că din discuția respectivă a reieșit cu claritate că banii fuseseră dați martorului dar și că acesta îi folosise pentru afacerea AVERSA (vol.3, fila 71).
C. M. A. și persoana vătămată au declarat în cursul urmăririi penale că ,după încarcerarea inculpaților A. F. și A. F., în urma condamnării lor definitive la pedepse privative de libertate, presiunile nu au încetat ci au fost continuate de către inculpații A. I. și C. M..
3)La data de 25.05.2014, la locuința persoanei vătămate au venit inculpații A. I. și C. M. ,care au solicitat din nou plata sumei de 280.000 euro, amenințând că în cazul unui refuz vor face dezvăluiri în presă despre implicarea persoanei vătămate într-o infracțiune de corupție, afirmând că dețin înregistrări în acest sens.
Această discuție s-a repetat la data de 26.05.2014, dar la biroul persoanei vătămate ,care a depus la dosar mai multe înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate cu inculpații, efectuate de aceasta cu propriul telefon mobil.
Din cuprinsul convorbirilor telefonice rezultă că încă din data de 22.05.2014, inculpata A. I. l-a contactat pe B. M. ,spunându-i că îl va vizita în cursul următoarelor zile (vol.3, filele 145-148).
De asemenea, mai reiese că la data de 25.05.2014, în jurul orei 17:40, inculpații se aflau la poarta locuinței persoanei vătămate, solicitând să vorbească (vol.3, filele 150-151).
În dimineața zilei de 26.05.2014, cei doi inculpați s-au deplasat din nou la locuința persoanei vătămate iar de aici la locul de muncă al acesteia, din Portul C. Sud Agigea, unde au avut o nouă întrevedere (vol.3, filele 183).
Cu această ocazie, inculpații au fixat și un termen pentru plata sumei de 280.000 euro, respectiv data de 30.05.2014, când aveau să se deplaseze din nou în municipiul C..
La data de 27.05.2014, persoana vătămată a fost din nou apelată de către inculpata A. I. care i-a cerut ca până vineri (30.05.2014), să îi rezolve (vol.3, filele 154-155).
Cu toate acestea, în mod intempestiv, la data de 29.05.2014, la domiciliul persoanei vătămate din municipiul C. ,au venit inculpații A. I., C. M. și A. G. I..
Aceștia au fost conduși de către persoana vătămată B. M., la sediul . din Portul C. Sud Agigea, unde, în biroul său, se afla suma de 10.000 euro compusă din bancnote ale căror serii fuseseră consemnate în prealabil într-un proces verbal. De asemenea, bancnotele au fost inscripționate cu cuvântul Șantaj și au fost tratate cu praf criminalistic vizibil doar în spectrul UV (vol.1, filele 58-60).
În interiorul biroului cele patru persoane au purtat o convorbire în cursul căreia toți cei trei inculpați au pretins, pe rând, de la inculpat suma de 280.000 euro.
De asemenea, persoana vătămată a dat inițial inculpatului C. M. suma de 10.000 euro însă inculpata A. I. a refuzat și a pus banii respectivi pe birou, afirmând că sunt prea puțin. De altfel, și ceilalți doi inculpați au considerat că suma de 10.000 euro este prea mică și au solicitat sume net superioare, propunând chiar persoanei vătămate un sistem de rate.
Fiecare dintre cei trei inculpați, a solicitat persoanei vătămate plata unor sume de bani iar când aceasta a refuzat motivând că nu dispune de asemenea resurse, fiecare dintre inculpați a propus o . soluții pentru ieșirea din acest impas: împrumutul, inclusiv de la fratele persoanei vătămate, vânzarea caselor martorului C. M. A. ori vânzarea casei persoane vătămate.
În continuare, toți cei trei inculpați au exercitat amenințări asupra persoanei vătămate, afirmând că în cazul în care persoana vătămată nu se va conforma solicitărilor lor, aveau să facă publice, prin presă, înregistrări despre care au arătat că fuseseră făcute de către inculpatul A. F., că erau relevante cu privire la săvârșirea de către persoana vătămată a unei infracțiuni de trafic de influență, în care ar fi fost implicat și martorul C. M. A..
Totodată, toți cei trei inculpați au amenințat că vor prezenta înregistrările respective organelor de urmărire penală, ceea ce, în opinia lor, ar fi avut ca efect arestarea imediată a persoanei vătămate.
Inculpatul C. M. a afirmat că inculpatul A. F. ar fi realizat filmările, cu ajutorul unei camere ascunse dar și cu ajutorul telefonului mobil, înregistrarea având ca obiect atât suma de bani cât și o presupusă promisiune de-a victimei de a interveni pe lângă Președintele României cu scopul eliberării martorului A. S. (vol.1, filele 68-72).
La finalul discuției, inculpata A. I. a luat suma de 10.000 euro de la persoana vătămată.
La scurt timp de la aceasta inculpații A. I., C. M. și A. G. I. au fost prinși în flagrant, asupra celei dintâi fiind găsită suma de 10.000 euro.
În urma verificării seriilor s-a constatat că acestea corespundeau cu cele consemnate în cuprinsul procesului- verbal întocmit anterior.
În urma examinării palmelor inculpatei A. I. cu lampa UV, s-a constatat că pe acestea se găseau urme de praf galben fluorescent, folosit la marcarea bancnotelor (vol.1, filele 61-66, 78).
4) La data de 30.05.2014, prin ordonanța nr.81/P/2014 a DNA – ST C. a fost luată măsura arestării preventive a inculpatului C. M., pe o durată de 24 de ore, de la data de 29.05.2014, ora 23:55, până la data de 30.05.2014, ora 23:55.
Prin încheierea nr.69 din data de 30.05.2014 a Tribunalului C. s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului C. M., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 30.05.2014 și până la data de 28.06.2014 (vol.3, filele 271-272).
La data de 31.05.2014, persoana vătămată B. M. a fost apelată, de la postul telefonic cu nr.0764/429.444, de către inculpatul A. F., aflat încarcerat în P. Colibași.
Cu această ocazie, discuția fiind înregistrată cu propriul telefon de către persoana vătămată și depusă apoi la dosar, inculpatul A. F. i-a reproșat acesteia că a denunțat infracțiunea a cărei victimă era, împrejurare care a avut ca efect prinderea în flagrant a coinculpaților. De precizat ,că la data de 30.05.2014, prin ordonanța nr.81/P/2014 a DNA – S. Teritorial C. -a fost reținut inculpatul C. M. iar prin încheierea nr.69 din data de 30.05.2014 a Tribunalului C., s-a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 30.05.2014 și până la data de 28.06.2014 (vol.3, filele 271-272).
În continuare, inculpatul A. F. a afirmat că dacă inculpatul C. M. nu va fi eliberat cu ocazia soluționării „recursului” împotriva încheierii Tribunalului C., toate filmările arătate anterior, deținute de el, vor ajunge la toate televiziunile.
Totodată,inculpatul i-a cerut persoanei vătămate să își retragă plângerea și să dea declarații neadevărate din care să rezulte că „nu a fost nimica”, pentru că, în caz contrar, îi va fi și mai rău și va ieși mai rău scandal.
De asemenea, inculpatul A. F. a insistat asupra solicitării privind plata unei sume de bani susținând în continuare existența unei înregistrări compromițătoare pentru persoana vătămată (vol.1, filele 260-266).
După sesizarea instanței cu rechizitoriu ,dosarul a parcurs procedura de cameră preliminară,iar prin încheierea nr.163/15.09.2015 s-au respins cererile și excepțiile formulate de inculpați -prin care s-au contestat probele,legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și s-a solicitat restituirea cauzei la DNA-S. Teritorial C. –ulterior sancționării probelor nelegal administrate ,în vederea remedierii neregularităților actului de sesizare –s-a constat legalitatea sesizării instanței,a administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.Încheierea a rămas definitivă urmare respingerii contestațiilor formulate de inculpați,prin încheierea nr.146/P/CP/pronunțată de Curtea de Apel C.,la data de 04.11.2014.
Pe parcursul procedurii de cameră preliminară,la cererea avocatului ales al inculpaților ,la 05.08.2014 ,au fost eliberate copii ale suporturilor optice existente în dosarul de urmărire penală, sens în care a fost întocmit procesul verbal la data antemenționată(fila 81 vol.II dos.cameră preliminară).
La primul termen de judecată din 19.12.2014,persoana vătămată B. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale,pentru prejudiciul de imagine ce i-a fost cauzat ,precum și familiei sale,prin faptele inculpaților ,cu precizarea că va solicita administrarea de probe în dovedirea pretențiilor civile(filele 86 și 121 vol.I).
În cursul judecății au fost audiați inculpații A. F. ,A. I.,A. F.,C. M. și A. G.- I. ,partea civilă B. M. ,martorii din rechizitoriu C. M.-A. și A. S. și au fost administrate mijloacele de probă încuviințate în apărare ,solicitate de către inculpați,prin avocații aleși.
Astfel,prin încheierea de ședință din 04.05.2015 (vol.III,filele 175-178)instanța a admis în parte cererea inculpaților A. I.,C. M. ,A. F., A. F. și A. G. I. formulată prin av.ales A. P. și a încuviințat: audierea în calitate de martori a numiților B. Doinița ,B. D. și B. R. ; relații scrise de la Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial C.-pentru a comunica dacă s-au formulat denunțuri de către inculpatul A. F., în cursul lunii martie 2015, pentru a se verifica dacă sunt aplicabile dispozițiile art.19 din Legea nr.682/2012,privind protecția martorilor; înscrisurile în circumstanțiere, pentru inculpata A. F. (certificatele de naștere ale copiilor minori) ,depuse la termenul din 21.04.2015,când au avut loc dezbaterile asupra probelor ,la cererea av.ales.S. Anișoara .S-au respins:audierea în calitate de martori a numiților „G.”,șoferul martorului C. M.; B. T.; O. D. C. ; identificarea și audierea persoanei care a realizat, în apartamentul situat în municipiul C., numărarea și verificarea autenticității banilor remiși persoanei vătămate M. B. și martorului C. M.; audierea/vizionarea în ședință publică a tuturor înregistrărilor audio și audio - video, realizate de inculpatul A. F., cu telefonul mobil sau alte dispozitive artizanale de înregistrare și puse la dispoziția organelor de urmărire penală;conducerea în teren a inculpatului A. F. și reconstituirea împrejurărilor care au precedat și au determinat faptele de șantaj cercetate;emiterea unei adrese către Portul C., pentru a înainta instanței documentele –extrase de pe registrul de intrări din perioada ianuarie 2011 –mai 2014 –care atestă prezența în port a membrilor familiei A. și a martorului C. M.; emiterea unei adrese către Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial C. - pentru a înainta înregistrările audio-video ridicate de la domiciliul inculpatului A. F., la datele de 17.03.2015 și 27.03.2015 pentru a demonstra că persoana vătămată a primit și suma de 300 .000 euro, ce ar fi fost remisă către T. B..
De asemenea,la termenul din 21.04.2015,când s- a formulat cererea de probatorii(vol.III,filele 63-70),inculpații au contestat următoarele probe administrate în cursul urmăririi penale:înregistrările efectuate ,solicitând audierea/vizionarea în ședință publică,plângerile formulate de persoana vătămată B. M. ,înregistrările cu telefonul mobil al persoanei vătămate,considerând că sunt incomplete și nu corespund realității ,precum și soluția de clasare dată prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul C. ,la 29.04.2014,în dosar nr.1670/P/2013..
Instanța a prorogat pronunțarea cu privire la cererile privind vizionarea imaginilor și audierea înregistrărilor audio efectuate cu ocazia flagrantului din data de 29.05.2014, vizionarea înregistrării din data de 26.03.2014, percheziția informatică asupra telefonului mobil al persoanei vătămate și depunerea la dosar a suportului optic CD însoțit de transcriere, înregistrare efectuată de inculpatul A. F. în timpul unei discuții cu martorul C. M. iar prin încheierea de ședință din 19.05.2015, a încuviințat vizionarea înregistrărilor efectuate cu ocazia flagrantului din data de 29.05.2014 și a înregistrării din data de 26.03.2014(aceasta din urmă a fost solicitată și de av.ales S. Anișoara ,pentru inculpata A. F.),depunerea la dosar a suportului optic CD însoțit de transcriere și a respins cererea privind efectuarea percheziției informatice asupra telefonului mobil aparținând persoanei vătămate. (vol.III-filele 205-213).
La termenul de judecată din 19.05.2015,av.ales al inculpaților,A. P.,a suplimentat cererea de probatorii ,solicitând: emiterea unei adrese către fiecare dintre băncile Raiffeisen Bank-Structura Centrală,Banca Comercială–Structura Centrală și Banca Română de Dezvoltare –Structura Centrală-pentru a se comunica instanței istoricul de rol al tuturor conturilor aflate pe numele persoanei vătămate M. B. ,începând cu luna februarie 2011 și până în prezent,pentru a se stabili dacă sumele de bani remise au intrat în contul persoanei vătămate și audierea în calitate de martor a numitului P. I. ,întrucât acesta cunoaște împrejurări concrete și a asistat la discuții purtate între B. M. și C. M. A. ,dar și cu alte persoane ,în legătură cu sumele de bani și tensiunile existente între cele două familii începând cu anul 2011 și până în prezent și poate prezenta elemente concrete cu privire la faptele de șantaj cercetate.Prin încheierea de ședință din 19.05.2015,instanța a respins cererea privind solicitarea relațiilor de la cele trei bănci și a încuviințat audierea martorului P. I. .
La termenul din 03.07.2015,au fost vizionate integral, în ședință publică,înregistrările în mediul ambiental ,din data de 26.03.2014 și din data de 29.05.2014. Aceste înregistrări au fost vizionate de inculpatul A. F. și cu ocazia termenului de grefă acordat în acest sens ,la data de 22.05.2015,activitate consemnată în procesul verbal întocmit la data de 22.05.2015(vol.III-fila 237).
Ulterior ,avocatul ales al inculpaților ,A. P.,a formulat o nouă cerere de probe,prin care a solicitat :emiterea unei adrese către Direcția Națională Anticorupție-S. Teritorial C.-în vederea punerii la dispoziția instanței de judecată a tuturor înregistrărilor audio-video realizate la date de 29.05.2014 ,susținând că cele vizionate la data de 03.07.2015,nu sunt complete ,lipsind înregistrarea discuțiilor pe care inculpata A. I. le-a purtat cu membrii echipei operative din cadrul Direcției Naționale Anticorupție -S. Teritorial C. -;efectuarea unei expertize tehnice a suporților de stocare a datelor pe care află înregistrat momentul flagrantului din 29.05.2014,arătând că înregistrările prezintă întreruperi și potrivit relatărilor inculpaților A. I. și C. M.,lipsesc anumite pasaje și discuții ;audierea ca martor a comisarului șef P. D. ,întrucât el a întocmit procesul-verbal de redare a înregistrărilor audio-video iar acesta nu corespunde cu înregistrarea momentului flagrantului;audierea membrilor echipei operative însărcinată cu organizarea flagrantului din 29.05.2015,întrucât aceștia au constatat aspecte relevante pentru lămurirea împrejurărilor în care s-a realizat flagrantul și au avut obligația consemnării aspectelor constatate și a activităților desfășurate ;relații scrise de la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție -în vederea comunicării finalității denunțului formulat de către A. F. și care a stat la baza formării dosarului nr.227/P/2014,pentru ca la stabilirea eventualei condamnări a inculpatului,să se verifice dacă sunt incidente dispozițiile art.19 din Legea nr.682/2002,privind protecția martorilor. Prin încheierea de ședință din 22.07.2015 ,instanța de judecată a respins cererile privind administrarea probei testimoniale ,efectuarea expertizei tehnice și solicitarea tuturor înregistrărilor din data de 29.05.2014 și a admis solicitarea de relații scrise în vederea comunicării finalității denunțului formulat de inculpatul A. F.(vol.IV,filele 134-138).
Cererile de probe formulate de inculpați ,au fost admise/respinse motivat ,prin încheierile de ședință menționate mai sus.
Cu ocazia audierii,fiecare dintre cei cinci inculpați și-a susținut nevinovăția ,pe de altă parte instanța subliniază atitudinea insistentă a acestora la momentul audierii, în a prezenta și a se consemna și fapte/împrejurări de fapt, aspecte care nu vizau strict obiectul judecății,susținută și de apărătorii inculpaților,așa cum se poate constata la o simplă lecturare a cererilor de probatorii ori văzând întrebările adresate părților la luarea declarațiilor în fața instanței de judecată .Or,judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare a instanței iar nu la alte fapte ce exced limitele învestirii instanței de judecată .Din acest punct de vedere,trimiterile inculpaților se referă ,în esență,la împrejurarea că persoana vătămată B. M. se află în strânsă legătură cu faptele ce li se impută ,or ,dacă persoana vătămată va fi găsită vinovată de instanța de judecată ,în cauza în care este inculpat ,va răspunde pentru faptele sale ,fără ca acest lucru să poată influența în vreun fel situația juridică a inculpaților.
C. M. a declarat că scopul deplasării la C. a fost de a o însoți pe soția sa până acolo ,întrucât aceasta fiind însărcinată și stadiul avansat al sarcinii, ar fi fost în dificultate dacă ar fi condus mașina ,dată fiind distanța mare de parcurs.A susținut acesta că la data de 26.05.2015 ,când a venit împreună cu soția în C.,el a rămas în autoturism, nu s-a întâlnit cu partea civilă și nici la telefon nu a vorbit cu aceasta iar la data de 29.05.2014,când împreună cu el erau inculpații A. I. și A. G. I. și s-au deplasat la locul de muncă al părții civile,au discutat cu aceasta toți trei și i-au solicitat să restituie suma de 285 .000 euro sau 280.000 euro ,în timp ce partea civilă le spunea că nu le datorează nici o sumă de bani și că vrea să îi ajute .Inculpatul a susținut că nu l-a constrâns ci i-a vorbit „foarte frumos lui M. B.”,rugându-l să restituie suma de 280.000 euro ,”pentru că ne-a luat banii și nu i-a mai dat înapoi” .Potrivit declarației aceluiași inculpat ,suma precizată este cea nerecuperată din totalul de 600.000 euro pe care inculpatul A. F. i-ar fi dat-o părții civile,prin intermediul martorului C. M. ,pentru a-i folosi în „demersurile” în vederea obținerii unei situații juridice favorabile numitului A. S. ,constând fie în punerea în libertate ,fie într-o pedeapsă mai mică .Inculpatul a arătat că la data de 29.05 .2014 ,în cadrul întâlnirii cu partea civilă ,toți trei i-au spus că vor da înregistrările și filmările cu aceasta,la D.N.A și la D.I.I.C.O.T dar nu își amintește dacă personal i-a spus că va merge și la presă pentru a face dezvăluiri.(vol.II filele 2-6).
A. F. ,cu privire la fata din data de 01.11.2013,a declarat că nu l-a amenințat pe M. B. atunci când l-a contactat telefonic ,ci i-a cerut „cu frumosul banii” pe care îi dăduse „chiar la solicitarea lui ca să îl scape” de pușcărie pe tatăl acestuia,A. S., partea civilă i-ar fi spus că banii sunt la martorul C. M.,apoi l-ar fi rugat să mai aștepte câteva zile iar în cadrul întâlnirii ulterioare la care ar fi fost însoțit de mama sa,inculpata A. F.,ar fi primit 280.000 dolari cu promisiunea părții civile că îl va anunța pentru a-i înapoia și diferența până la 600 .000 euro.A precizat inculpatul că la o altă dată ,dar după o nouă întrevedere cu partea civilă, la care ar fi fost prezent și C. M.,prin intermediul acestuia partea civilă i-ar mai fi dat suma de 50.000 euro.Ulterior ,inculpatul s-ar mai fi întâlnit cu partea civilă,pentru a discuta în legătură cu situația tatălui său,în sensul de a interveni partea civilă pentru a obține punerea în libertate a acestuia iar cu aceste ocazii a fost însoțit și de mama sa.
Referitor la fapta din data de 26.03.2014,inculpatul a declarat că i-a reproșat martorului C. M. faptul că luase banii de la B. M. dar că îi folosise pentru a-i investi în . ,moment în care martorul ar fi afirmat că el nu a luat nici o sumă și că toți banii sunt la partea civilă ,aspect care ar fi provocat discuții aprinse între cei doi .
În acest context ,ar fi intervenit mama sa,care i-ar fi spus lui C. M. că în cazul în care este adevărat ceea ce susține partea civilă,martorul să-și vândă casa ori alte bunuri pe care le deține ,cum ar fi mașina sau să-și treacă averea în proprietatea familiei A. .
Inculpatul a negat că el ar fi exercitat amenințări cu moartea la adresa martorului C. M. și a susținut că nu-și amintește alte amenințări vizând pe susnumitul .
În legătură cu fapta din data 31.05.2014,A. F. a declarat că l-a contactat pe telefonul mobil pe B. M. și i-a cerut acestuia să-și retragă plângerea care a dus la prinderea în flagrant la 29.05.2014 ,precizându-i că în caz contrar îl va denunța,că deține filmările și vor ajunge cu toții în pușcărie iar partea civilă i-ar fi replicat că nu are nici o implicare în acel flagrant,că „asta vine de la fratele lui” .Inculpatul a negat că ar fi afirmat în cadrul convorbirii telefonice ,că în cazul în care B. M. nu își retrage plângerea sau nu va fi pus în libertate cumnatul său ,va da în vileag filmările pe care le deține.(vol.II filele 56-60 ).
A. I. ,referitor la fapta reținută în sarcina sa,a declarat că după ce la data de 19.05.2014,când a aflat de decizia penală pronunțată în calea de atac privind pe tatăl acesteia ,A. S. ,l-a sunat pe B. M., căruia i-a comunicat soluția instanței de recurs și că va veni să-și primească înapoi banii dați,cel din urmă fiind de acord,la data de 22.05.2014 ,l-a contactat telefonic pe B. M. și l-a anunțat că nu poate veni ,în acea zi ,fiind bolnavă și internată în spital.Ulterior,respectiv la data de 25.05.2014,a venit în C.,împreună cu C. M. și A. G. I. și când au ajuns la poarta locuinței susnumitului,aceasta l-a anunțat că au venit și trebuie să stea de vorbă.Partea civilă i-a cerut să lase băieții la poartă și să vină singură în casă și i-ar mai fi spus că va primi înapoi suma de bani solicitată.A arătat inculpata că B. M. i-a dat bijuteriile din aur primite în dar de la A. S. și a sfătuit-o să le vândă pentru a face rost de bani,urmând ca și el ,ulterior să facă rost de banii pe care trebuie să îi restituie ,totodată stabilind să se întâlnească a doua zi -26.05.2014-la locul de muncă al părții civile,unde ar fi urmat să vină și martorul C. M.. Cu ocazia acestei întrevederi,la care a fost împreună cu soțul ei,la discuție fiind de față și martorul,inculpata i-ar fi spus părții civile că trebuie să-i înapoieze banii ,același lucru l-ar fi făcut și C. M. care chiar i-ar fi propus să rezolve amiabil această situație și să nu se ajungă la ceartă,în timp ce,partea civilă și martorul,cunoscând că este montată tehnică de înregistrare ,aruncau vina unul asupra celuilalt,în privința banilor.În final,ar fi acceptat propunerea lui B. M. de a reveni pentru a primi o parte din bani,la data de 30.05.2014,cu precizarea făcută de inculpată ,în sensul că până la data de 29.05.2014,ar l-ar mai fi sunat de câteva ori ,pentru a-i spune că va veni în C. pentru a primi banii și de fiecare dată el ar fi asigurat-o că așa va fi.La data de 29.05.2014,a venit în C.,împreună cu C. M. și A. G. I. ,deși partea civilă o sunase și îi comunicase că nu a făcut rost de bani ,că are nevoie de timp și prin urmare nu are rost această deplasare, împrejurare confirmată și de inculpatul A. G. I. ,care arată în declarația sa că a venit în C. la 26.05.2014 împreună cu sora și cumnatul,când s-a discutat despre banii pe care trebuie să-i înapoieze B. M. și deși acesta le-a spus să se întâlnească la 30.05.2014,ei au venit la 29.05.2014.
Inculpata a arătat că și-a exprimat nemulțumirea la momentul remiterii sumei de numai 10.000 euro și o singură dată i-ar fi spus părții civile că ,în cazul în care aceasta nu va remite banii,va merge la presă ,la D.N.A.și la D.I.I.C.O.T și mai bine să nu audă toată țara ceea ce s-a întâmplat.
Fratele ei,i-ar fi spus părții civile că a primit o sumă mare de bani față de cea pe care o înapoiază și că, că dacă nu va da banii,va merge la presă.
În legătură cu intervenția lui C. M. ,în acest context,inculpata a susținut că acesta i-ar fi spus părții civile că trebuie să ajungă la o înțelegere iar când partea civilă a replicat că nu dispune de o sumă așa mare de bani,i-a sugerat să se împrumute la fratele său,președintele țării.(vol.II -filele 61-65).
Potrivit declarației minorului A. G. I. ,prezent la întâlnirea din data de 29.05.2014,reiese că atât el, cât și fiecare dintre ceilalți doi coinculpați,auzind că partea civilă le va da suma de 10.000 euro,i-au cerut restituirea întregii sume ,întrucât aveau nevoie să se întrețină ei dar și ceilalți membrii ai familiei,aflați în pușcărie.A susținut că atât el cât și sora și cumnatul său,nu l-au amenințat în vreun fel pe B. M. și că i-au spus să nu se ajungă la DNA,la DIICOT,la procuror și să le dea banii,în timp ce partea civilă cerea amânare o perioadă de timp,pentru că nu are dar urmează să încaseze prin activitatea firmei sale.S. lui i-ar fi sugerat părții civile să achite în rate ,soluție pe care și el i-a propus-o iar C. M. ,i-ar fi sugerat să se împrumute de la fratele său .A mai declarat inculpatul că ei trei l-au rugat pe B. M. să le remită toți banii ,ca să nu ajungă în presă ceea ce s-a întâmplat și că personal i-a spus acestuia că apare în înregistrări ,filmat fiind de fratele lui ,inculpatul A. F.,în momentul în care afirmă că i-a dat fratelui său,suma de 350.000 euro pentru a-l elibera pe A. S. .Inculpatul nu se consideră vinovat ,pentru că banii pe care îi vrea înapoi, sunt ai familiei sale.(vol.I-filele 66-68).
Cu privire la fapta din data de 26.03.2014,inculpata A. F. a declarat că la întâlnirea cu B. M. la care a participat și martorul C. M.,atât ea cât și fiul ei ,A. F. ,nu au exercitat amenințări ci le-au adresat celor doi rugămintea de a le remite suma de bani,precizându-le că nu vor pleca până nu vor primi banii,dar inculpata consideră că această afirmație nu constituie o amenințare .Nu exclude ca fiul ei să fi vorbit pe un ton ridicat ,având în vedere că se enervase întrucât C. M. îl mințea ca de fiecare dată dar nu a auzit să-l amenințe cu moartea pe acesta.De asemenea,inculpata nu își mai aduce aminte dacă i-a cerut martorului că în cazul în care nu va da banii respectivi ,să treacă pe numele ei sau a membrilor familiei sale,casa ori alte bunuri proprietatea acestuia.
La întrebarea procurorului „Dacă nu consideră că o parte din sumă se afla la C. M. ,atunci de ce i-a spus că nu va pleca din poarta acestuia până nu îi dă banii ,inculpata a răspuns că banii i-a dat lui C. M. și de la el îi cere.Această afirmație a fost făcută după ce la prima întrebare a procurorului a răspuns că ,în ceea ce o privește,rămâne la ideea că banii au rămas la B. M. și nicidecum la C. M..
De asemenea,inculpata confirmă faptul că partea civilă le-a propus să vândă niște rezervoare pentru a face rost de bani în vederea angajării unui avocat pentru A. S..
Persoana vătămatătă B. M. ,audiată la termenul de judecată din 31.03.2015 (vol.II ,filele238-242),a precizat că își menține declarația din faza urmăririi penale .
Aceasta a declarat că a cunoscut pe membrii familiei A. ,în anul 2010,prin intermediul martorului C. M. A.,când acesta a venit însoțit de A. S. ,iar la rugămintea celui din urmă ,în același an a botezat-o pe fiica inculpaților A. I. și C. M. ,că după arestarea lui A. S. ,ceilalți membrii ai familiei acestuia au început să-l viziteze din ce în ce mai des ,de multe ori venind neanunțați ,la orice oră din zi și din noapte ,cu aceste ocazii ,printre altele,s-au plâns că i-au dat mulți bani lui C. M. iar acesta nu le mai restituie acei bani ,totodată în timpul acestor vizite, îi cereau să îl ajute pe A. S.,în concret,să intervină pe lângă judecători ,pentru a obține punerea în libertate a celui încarcerat . În acest context ,atât persoana vătămată cât și soția sa ,atunci când primeau vizitele acestora,îi încurajau și îi sfătuiau să aibă încredere în justiție,să nu încerce să dea bani cuiva ,pentru că în acest mod îi vor face mai mult rău lui A. S.. Vizitele frecvente și solicitările insistente din partea membrilor familiei A.,l-ar fi determinat la acea vreme ,să-l informeze pe șeful Inspectoratului Județean de Poliție C. ,în legătură cu aceste probleme,atunci când s-a întâlnit ,dar întâmplător ,cu această persoană,dar și pe procurorul general al României,printr-un e-mail,care se află la dosarul cauzei. Persoana vătămată a arătat că ,la un moment dat a aflat de la martorul C. M. că acesta împrumutase o sumă mare de bani de la familia A., pentru a putea pune în aplicare planurile de afaceri în legătură cu firma . aflând că este vorba de 600.000euro și tot de la martor știa că este rudă cu familia A..De asemenea a declarat că în anul 2012 membrii familiei A. începuseră să facă presiuni asupra lui C. M. pentru a le înapoia banii ,ceea ce i-a indus o stare de frică martorului ,motiv pentru care acesta a venit la persoana vătămată,la birou ,având asupra sa o pungă ,precizându-i că în aceasta se află suma de 300.000 USD și că vrea ca banii să –i dea persoana vătămată ,membrilor familiei A.,atunci când vor veni la ea.În urma refuzului persoanei vătămate de a da curs acestei propuneri,între cei doi a avut loc o discuție care a degenerat într-o ceartă.În aceeași zi ,la biroul persoanei vătămate au venit A. I.,A. F. și C. M. ,fără ca la discuție să fie prezent și martorul,aflat într-un birou alăturat,iar când cei trei au plecat ,același lucru l-a făcut și martorul ,persoana vătămată precizând că punga cu bani s-a aflat tot timpul asupra martorului C. M. ,care a și plecat cu ea .
De asemenea,persoana vătămată a declarat că spre sfârșitul anului 2013 a fost contactată telefonic de către inculpatul A. F. ,care i-a cerut să-i remită o sumă de bani ,nu-și amintește exact ,dar era vorba de 200.000 sau 300.000 euro, amenințând-o că în caz de refuz se duce la televiziune și că deține înregistrări .La întrebarea procurorului dacă A. F. i-a indicat un post de televiziune,persoana vătămată a răspuns că inculpatul vorbea de Antena 3 iar la întrebarea unuia dintre avocați a răspuns că inculpatul a indicat și postul Kanal D .A. F. i-ar mai fi spus anterior de niște înregistrări ,precizându-i totodată la acel moment că ,un avocat al tatălui său i-a promis că îi dă un milion de euro,în schimbul acelor înregistrări,pe care ar urma să le ducă la televiziune. Urmare acestor amenințări,persoana vătămată a luat legătura cu avocatul său și a formulat plângere penală pentru infracțiunea de șantaj,adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul C..Nu știa ce conțin respectivele înregistrări ,nu îi era teamă că vor putea fi făcute publice ,pe dealtă parte, s-a simțit amenințat de inculpat ,iar discuțiile cu acesta l-au făcut să-și dea seama că ceea ce se urmărea,era compromiterea fratelui său,președintele țării la acel moment.
În aceeași perioadă ,aproape de finalul anului 2013,persoana vătămată ar fi fost sunată și de martorul A. S. ,dar nu-și amintește conținutul discuției cu acesta.
Potrivit declarației persoanei vătămate ,aceasta a mai fost sunată de inculpatul A. F. și a sesizat cu plângere penală Direcția Națională Anticorupție-S. Teritorial C.-.
A mai declarat că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a martorului A. S., inculpata A. I. îl suna destul de des și îl amenința atât la telefon cât și cu ocazia vizitelor care erau frecvente ,aceasta cerându-i să dea banii ,în caz contrar merge la televiziune,totodată precizându-i că deține înregistrări .La întrebarea avocatului ales al inculpaților,persoana vătămată a răspuns că: inculpata i-a creat o stare de temere,întrucât amenința că merge la televiziune cu înregistrări și deși nu știa ce conțin acele înregistrări,i-a inspirat teama că ar putea să o compromită pe ea și familia sa ,dar și pe fratele său;
Cu privire la inculpatul C. M.,persoana vătămată și-a nuanțat oarecum declarațiile din cursul urmăririi penale ,deoarece fiind întrebat dacă din tonul folosit în discuții de acest inculpat, s-a simțit amenințat și a avut o stare de temere ,aceasta a răspuns că inculpatul nu a fost violent și nu l-a perceput niciodată ca pe o amenințare.
De asemenea ,la întrebarea procurorului,dacă martorul C. M. i-a spus i-a spus vreodată că a fost amenințat în vreun fel de vreunul dintre inculpați ,în scopul de a le restitui o sumă de bani ,persoana vătămată a arătat că în mai multe rânduri acesta i-a spus că este amenințat de membrii familiei A. și de prieteni ai acestei familii ,că i-au spart geamurile casei din Drăgănești ,iar mama lui,de frică, a fost nevoită să părăsească locuința și să plece din localitate .
Fiind întrebat de unul dintre avocații aleși ai inculpatei A. F. ,cum s-a derulat întâlnirea din data de 26.03.2014,la care au fost prezenți aceasta și A. F.,persoana vătămată a răspuns că:A. F. i-a reproșat lui C. M. că a cheltuit banii dați,investind în . i-a spus „că îi dă cu cuțitul în cap” iar A. F. „mai zicea câte ceva dar nu a intervenit în discuțiile dintre bărbați”.
Ulterior,instanța a procedat la audierea martorilor din rechizitoriu,A. S. și C. M..
A. S. ,la termenul de judecată din 21.04.2015, a declarat că fiica sa,A. I. ,a fost în audiență la Administrația Națională a Penitenciarelor ,pentru a solicita ca el să fie scos la muncă .În această împrejurare, a sunat-o din penitenciar pe inculpată și a aflat de la ea că a vorbit cu B. M. ,care i-ar fi spus să vină să-i dea banii ,respectiv,aproximativ suma 280.000 euro.A. I. împreună cu C. M. și A. G. I. s-au deplasat la C. ,chiar în ziua în care au vorbit la telefon iar a doua zi ,sunând-o pe inculpată ,aceasta i-ar fi spus că au mers acasă la nașul ,care a chemat-o la biroul lui ,în port ,pentru a-i da banii ,că acolo au mers împreună cu el ,toți în aceeași mașină,că B. M. i-a înmânat fiicei sale suma de 10.000 euro ,moment în care ea i-a spus că sunt prea puțini bani ,la care el i-ar fi replicat că îi va da după ce îi va lua de la fratele său ,apoi au venit mascații și i-au pus cu burta pe jos .
A ținut să precizeze faptul că știe de la soția sa ,A. F. și fiul său, A. F. că ,în cursul anului 2011,B. M. l-a chemat pe acesta din urmă la C. și i-a cerut suma de 600.000 euro ,pentru a – l ajuta pe martor,în sensul de a obține o pedeapsă cu suspendare sau o pedeapsă egală cu perioada executată în arest preventiv.
Fiind întrebat dacă știe că A. F. deține înregistrări privind convorbirile cu B. M. în ceea ce privește suma de 600.000 euro,martorul a răspuns afirmativ,precizând că fiul său a vrut să aibă dovada și astfel să se asigure că va primi banii înapoi .(vol.III filele 17-19).
Martorul C. M. A.,fiind audiat, a revenit asupra declarației din cursul urmăririi penale .
Acesta a declarat că avea o relație de afaceri cu persoana vătămată B. M., iar în anul 2010 l-a prezentat acesteia pe A. S. ,care i-a cerut persoanei vătămate să îi boteze o nepoată ,anume pe fiica fiicei sale,A. I.. Ulterior, A. F., de multe ori însoțită de A. F. și A. I., au venit la B. M., aspect pe care martorul îl cunoaște dat fiind că își desfășura activitatea ,în mare parte din timp ,în incinta fabricii pe care persoana vătămată o deține în Portul Agigea. Prin prisma relației de rudenie creată între membri familiei A. și persoana vătămată, aceștia, speriați de situația creată în urma arestării lui A. S. pentru tentativă de omor, i-au cerut ajutorul persoanei vătămate, în sensul de a-i îndruma iar după câteva întâlniri în casa persoanei vătămate,aceasta din urmă i-a spus martorului să ia legătura cu A. F. și A. F. și să-i aducă dosarul să se uite în el.
La una dintre întâlniri, acasă la B. M., la care a fost prezent și martorul, persoana vătămată a afirmat că îl va ajuta pe A. S. în schimbul sumei de 1 milion euro. Ulterior,martorul s-a întâlnit cu A. F. și A. F.,în orașul Slatina,într-o parcare ,când cei doi au vrut să-i înmâneze o sumă de bani ce urma să ajungă la persoana vătămată ,dar i-a refuzat pe motiv că trebuie să aibă acordul acesteia.A doua zi, în luna februarie 2011, A. F. și A. F. s-au deplasat la C., cu autoturismul marca Skoda Superb, având nr.de înmatriculare_ iar martorul cu propria mașină ,seara s-au întâlnit acasă la persoana vătămată ,care le-a spus celor doi că banii cu care au venit îi va primi prin intermediul martorului ,fiind singura persoană în care are încredere. În ziua următoare, o nouă întâlnire a avut loc în biroul persoanei vătămate,când inculpații i-au arătat acesteia banii ,respectiv suma de 250.000 euro dar B. M. le-a cerut să meargă să verifice bancnotele,să nu fie bani falși,activitate care s-ar fi realizat într-un apartament din C.,la care a participat și o doamnă,angajata unei bănci,apoi martorul a fost cel care i-a dus persoanei vătămate suma de 250.000 euro,precizând că în spatele său s-au aflat în permanență A. F. și A. F., așa cum se poate vedea pe camerele de supraveghere de la . vrând să se asigure că banii au ajuns la B. M.. După o perioadă de timp,aproximativ trei săptămâni, A. F., A. F. și A. I. s-au deplasat la C. și i-au dat persoanei vătămate suma de 350.000 Euro, aflată în 7 pachete a câte 100 de bancnote de 500 Euro .
Ulterior, A. S. a fost pus în libertate de către Tribunalul O., de mai multe ori și tot de atâtea ori, în calea de atac ,a fost menținută starea de arest și deranjați de această situație, membri familiei A. veneau tot mai des la C., dar vizitele nu mai aveau loc la biroul lui M. B., ci la locuința acestuia. La unele dintre întâlnirile la care a participat ,în biroul lui M. B., acesta din urmă îi asigura că totul va fi bine,altă dată le-a spus că dosarul va fi strămutat ,dar membrii familiei A. erau nemulțumiți din ce în ce mai mult.
În anul 2012, după condamnarea lui A. S. în primă instanță, la una dintre întâlnirile la care martorul a participat,A. F., A. I. și A. F., au cerut să li se restituie banii iar martorul la rândul său,ar fi încercat în mai multe rânduri să-l lămurească pe B. M. să le înapoieze banii ,dar la un moment dat și-ar fi dat seama că acesta îi ducea cu vorba.
A mai declarat că,din suma de 600.000 Euro, primită în cele două tranșe, persoana vătămată i-a dat suma de 100.000 euro,iar cu o parte din bani a plecat la București, pentru a-i remite mai departe ,însă după un timp ,când și-a dat seama că persoana vătămată îi minte,martorul a remis membrilor familiei A., în trei tranșe ,partea care îi revenise . Pe la sfârșitul anului 2013,martorul i-a spus persoanei vătămate că sunt înregistrări pe care familia A. le deține și l-a rugat să înapoieze banii.
În toamna anului 2012, la insistențele lui și ale familiei A., în biroul lui M. B., acesta a înapoiat suma de 280.000 USD ,înmânată lui A. F.,de față fiind și A. F. ,însă și în perioada care a urmat ,presiunile membrilor familiei A. asupra lui B. M.,au continuat ,aceștia solicitând restituirea sumei de 280.000 euro ,presiunile în acest scop fiind făcute și asupra martorului.
Martorul a negat că ar fi afirmat că a investit banii pentru . că acest fapt a fost pus pe seama lui de persoana vătămată ,cu ocazia unei alte întâlniri, de la sfârșitul lunii noiembrie 2013 ,la biroul persoanei vătămate,la care au venit A. F. și A. F., când A. F. le-a solicitat celor doi,banii iar în contextul în care martorul o sfătuia să dea banii înapoi,persoana vătămată susținea ,în prezența membrilor familiei A. ,că banii sunt la martor.
Mai mult, martorul –referindu-se la suma de bani revendicată-a considerat că este oportun să discute despre situația creată și cu alte persoane,apropiate fratelui persoanei vătămate ,susținând că s-a întâlnit cu numitul O. D.,care i-ar fi confirmat că știe despre banii dați.
În luna decembrie 2013 ,inculpații A. F., A. F. și A. I. s-au deplasat la biroul părții vătămate, martorul fiind și el de față ,când inculpații i-au cerut persoanei vătămate să le restituie banii în timpul cel mai scurt,în caz contrar vor da înregistrările la Antena 3 ,că nu va mai scăpa de pușcărie iar după plecarea lor și martorul ar fi rugat-o să facă același lucru,amintindu-i că ei au acele înregistrări ,pe care persoana vătămată le vizionase.
Potrivit martorului,astfel de discuții au avut loc și în perioada care a urmat,respectiv în februarie,martie ,aprilie și mai 2014,la care a fost și el prezent ,precizând că nu a participat și la întâlnirea din luna martie 2014 .
După încarcerarea celor trei membri ai familiei A.,inculpații C. M. ,A. I. și A. G. I. ,au venit la locuința părții persoanei vătămate și i-au solicitat plata sumei de 280.000 euro iar la data de 26.05.2014 ,persoana vătămată le-a promis că îi va înapoia în trei tranșe ,până la data de 01.09.2014,prima plată,de 80.000 euro urmând să fie făcută la data de 29.05.2014,când trebuia să fie prezent și martorul,la solicitarea inculpaților. În drum spre C. ,la data de 29.05.2014,contactând-o telefonic pe A. I. ,aceasta i-a spus că B. M. le-a făcut flagrant iar soțul ei a fost arestat .
Ulterior,A. I. îl tot suna și îi spunea că va da înregistrările la Antena 3, Antena 1 și alte televiziuni, înregistrări cu persoana vătămată ,în timp ce primea bani de la membri ai familiei inculpatei . De la inculpată ,martorul știa că fratele acesteia,A. F. dorea să facă publice respectivele înregistrări.
Martorul a arătat că nu-și menține declarația dată în cursul urmăririi penale, pentru că momentul audierii lui a fost ulterior celui în care au fost făcute publice înregistrările iar B. M. i-a spus care ar fi versiunea pe care ar trebui să o prezinte în declarații ,sugerându-i varianta cu firma AVERSA.
La întrebarea dacă inculpatul A. F. l-a amenințat în vreuna din întâlniri, că va exercita asupra lui vreun act de violență sau asupra altei persoane, în situația în care B. M. sau el nu vor restitui banii,răspunsul a fost că nu l-a amenințat, dar a mers acasă la mama lui ,căreia i-ar fi spus că dacă B. M. nu îi dă banii, va sparge geamurile de la casă.
La întrebarea dacă inculpații A. F. și A. F. i-au cerut să le remită personal vreo sumă de bani sau să le transfere bunuri în proprietate, în contul acestei sume,martorul a răspuns că,la una dintre întâlnirile din luna noiembrie 2013, de față cu M. B., A. F. a țipat la el și i-a spus să aibă grijă că în cazul în care persoana vătămată nu îi dă banii, se va muta cu toți copiii în casa lui din Drăgănești – O. și îl va obliga să treacă pe numele ei casa,iar el a asigurat-o că va face tot ce îi stă în putință pentru ca B. M. să le returneze banii.
În legătură cu afirmația din cursul urmăririi penale ,că A. F. i-a spus că, dacă nu va primi banii, îi va înjunghia pe toți, bătându-l ușor cu mâna peste umăr,martorul a arătat că A. F. mai vorbea pe un ton ridicat, dar nu l-a lovit niciodată și devenea recalcitrant și nervos, dacă M. B. nu îi va restitui banii, dar se rezuma la înjurături, niciodată nu au fost loviri.
La întrebarea dacă A. F. l-a amenințat pe B. M. în vreun fel, că ar putea folosi acele imagini la presă, la alte organe sau la persoane juridice,martorul a spus că la momentul înmânării stick-ului, nu au existat astfel de amenințări .
La întrebarea dacă ulterior a auzit pe vreunul dintre inculpați, să facă referire la aceste înregistrări în sensul că vor fi trimise presei,martorul a răspuns că ,după condamnarea și încarcerarea lui A. S. și A. F., A. I. a spus că, dacă nu i se dau banii înapoi, îi va spune lui A. F. să scoată înregistrările de unde erau ascunse și să le dea la presă.
La întrebarea dacă poate explica de ce la data 26.03.2014, când A. F. și A. F. îi solicitau suma de bani ,dacă nu existau suspiciuni din partea familiei A. că suma de bani dată s-ar fi aflat la el ,martorul a răspuns că aceștia voiau să -și recupereze banii, fie de la el,fie de la partea vătămată iar la întrebarea dacă la această întâlnire, s-a simțit amenințat ,șantajat de cei doi inculpați, acesta a spus că s-a speriat pentru că deveniseră destul de agresivi ,verbal. (vol.III filele 20-27).
Martora B. Doinița a declarat că lucrurile s-au schimbat,referindu-se la relația cu familia A., după arestarea lui A. S. ,în sensul că dacă inițial își anunțau vizitele,ulterior nu s-a mai întâmplat așa și i se pare relevantă o vizită din toamna anului 2013 ,când în jurul orei 08,00 dimineața ,au venit A. F. și A. F..Atunci a avut o discuție cu cei doi,care erau foarte îngrijorați și i s-au părut chiar agresivi în momentul în care i-au spus că au un stick cu o înregistrare iar inculpatul i-a spus că îl dă acesteia la care martora a replicat că nu o interesează și să nu mai vină cu astfel de lucruri la ea . Ei au venit atunci pentru a o ruga să vorbească cu soțul ei să le înapoieze niște bani și când le-a spus că nu știe despre ce bani este vorba,i-au arătat stick-ul.Totodată ,inculpatul a amenințat că dacă nu își vor primi banii ,va da înregistrarea la postul de televiziune A3 și se vor face de râs. Martora le-a spus că nu crede că soțul ei ar putea lua bani de la ei ,așa cum nu a luat de la nimeni niciodată.Ulterior ,aceasta nu i-a mai văzut și nu a mai discutat cu ei iar în discuția purtată cu soțul ei,acesta i-a spus că nu este adevărat că ar fi primit bani de la familia A..
După o perioadă de timp,soțul ei i-a spus că așteaptă doi procurori ca să cunoască casa pentru că se va realiza un flagrant și întrebându-l despre ce este vorba,acesta i-a vorbit despre presiunile pe care le fac membrii familiei A. ,inclusiv asupra sa,pentru a recupera niște bani, și în consecință ,se organiza un flagrant .Datorită timpului scurs,nu-și amintește toată discuția și dacă i-a spus că ar fi fost șantajat de membrii familiei A. și ce sume se revendicau ,dar a aflat văzând la televizor .
La întrebarea care era starea psihică a soțului din momentul când i-a comunicat că a avut loc acea discuție din toamna anului 2013 până la organizarea flagrantului în biroul soțului ,martora a răspuns că acesta nu se exteriorizează ,însă era marcat,îl simțea stresat ,deși nu și-a schimbat comportamentul.(vol.III filele 185-188).
Martora B. R. a arătat că nu cunoaște nimic în ceea ce privește faptele și împrejurările cauzei ,precizând totodată ,că în perioada respectivă locuia în București ,unde a lucrat începând cu data de 18.03.2013 și până la data când tatăl ei a fost arestat ,când a revenit .Nu s-a discutat niciodată despre bani iar la puținele întîlniri pe care le-a avut cu membrii familiei A. ,respectiv I. și F.,discuțiile erau despre fetiță .Nu a auzit și nu a fost de față la discuții între părinții săi cu privire la un anumit incident cu familia A..(vol.III ,fila 189).
Martorul B. D. a declarat că tatăl său a fost destul de discret în privința șantajului și a aflat despre tot scandalul,din presă,a doua zi după ce s-a realizat flagrantul.Despre șantaj nu a discutat cu tatăl său și nu i-a cerut explicații iar discuțiile pe care le-a avut cu acesta fiind cantonate asupra celuilalt dosar în care este inculpat.(vol.III fila 190).
Martorul P. I. nu cunoaște aspecte în legătură cu faptele deduse judecății iar din depoziția acestuia reiese că în cursul anului 2011 a venit în C.,când C. M. A. ,pe care l-a însoțit,s-a întâlnit cu inculpații A. F. și A. F. cu ocazia deplasării la C. și au mers împreună la un apartament ,unde s-au numărat niște bani ,în acea locație fiind prezentă și o doamnă care lucra la o bancă ,având asupra sa un aparat cu ajutorul căruia s-au numărat banii (vol.IV,fila 130).Martorul a stat în camera alăturată celei în care se aflau cei mai sus menționați,nu a văzut bani la nici una dintre persoane sau vreun pachet ,sacoșă ori alt bagaj în care s-ar fi putut afla bani,dar știe că se numărau bani ,”pentru că se auzea”.
Din perspectiva apărărilor de fond ale inculpaților, care au solicitat achitarea, instanța constată că în cursul urmăririi penale, aceștia au uzat de dreptul la tăcere iar în fața instanței ,și-au susținut nevinovăția
Avocatul ales al inculpatului A. F. a solicitat: achitarea pentru fapta din data de 01.11.2013,în temeiul art. 16 lit. c sau art.16 lit. b, teza I Cod procedură penală, argumentând în sensul că nu sunt probe că a comis fapta,că nu au fost proferate amenințări, discuțiile cu persoana vătămată fiind colocviale, iar inculpatul A. F. a urmărit doar să rezolve situația, nu să amenințe cu vreo infracțiune sau cu vreo faptă păgubitoare ;achitarea pentru fapta din 26.03.2014, în temeiul art.16 alin.1 lit.a sau art.16 alin.1 lit.b teza I argumentând că nu au fost proferate amenințări directe, reale, de natură a crea o stare de temere martorului C. M. A., ci doar o izbucnire a inculpatului A. F.;achitarea pentru fapta din 31.05.2014 ,în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală,susținându-se că reacția pe care inculpatul a avut- o la telefon,a fost doar o izbucnire cauzată de sentimentul de nedreptate ,astfel că în raport de aceste aspecte și de faptul că inculpatul era încarcerat la acel moment,nu poate constitui o amenințare.
În subsidiar,pentru fapta din 26.03.2014,s-a solicitat încetarea procesului penal ,în baza art.16 alin.1 lit.e Cod procedură penală,întrucât lipsește plângerea prealabilă,autorizarea sau sesizarea organului competent ,necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
În ceea ce o privește pe inculpata A. I., aceasta a solicitat prin avocatul ales,achitarea în temeiul art. 16 lit. a sau art.16 lit. b teza I Cod procedură penală, pe baza argumentației că nu au fost proferate amenințări cu dezvăluirea înregistrărilor compromițătoare prin intermediul presei, persoana vătămată fiind doar avertizată că va fi denunțată organelor de urmărire penală.
În privința inculpatului C. M., s- a solicitat prin avocatul ales, achitarea în temeiul art. 16 lit. a sau art.16 lit. c Cod procedură penală ,arătând că nu au fost proferate amenințări, acesta având doar discuții amiabile cu partea civilă, iar scopul deplasării lui în C. a fost în primul rând de a o însoți pe soția sa, însărcinată în ultimul trimestru și pe care trebuia să o transporte până acolo.
În ceea ce privește pe inculpatul A. G. I., acesta a solicitat prin avocatul ales,achitarea în temeiul art. 16 lit. a din Cod procedură penală, întrucât participarea sa a fost episodică și nesemnificativă din partea unui minor, care are felul lui de a vedea lucrurile.
Pentru inculpata A. F.,avocații aleși au solicitat achitarea,în baza art.16 alin.1 lit.a sau art.16 alin.1 lit.b teza I,argumentând în sensul că ,aceasta ,ca și inculpatul A. F.,ar fi avut reprezentarea că suma de bani remisă pentru rezolvarea situației juridice a numitului A. S. ,se afla în posesia lui B. M. iar în acest context,cei doi ar fi exercitat o presiune nereală asupra martorului C. A.,în temeiul unei convenții tacite avute cu acesta,cu scopul de a determina persoana vătămată să recunoască faptul că a primit suma de bani ,cu scopul influențării deciziei magistraților investiți cu judecarea cauzei având ca obiect tentativa de omor,simțindu-se neândreptățiți și înșelați de către persoana vătămată .În contextul în care discuția se poartă pe un ton obișnuit ,neconstituind o amenințare aptă să inspire celui amenințat o temere gravă și temeinică ,fapta nu aduce atingere libertății morale a persoanei.
În subsidiar,s-a solicitat încetarea procesului penal ,în baza art.16 alin.1 lit.e Cod procedură penală,întrucât lipsește plângerea prealabilă,autorizarea sau sesizarea organului competent ,necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
Potrivit art.103 alin.1 Cod procedură penală,probele nu au valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organului de urmărire penală sau instanța de judecată ,în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
Declarațiile inculpatului ,ale persoanei vătămate și ale părții civile ,sunt supuse principiului liberei aprecieri a probelor ,nemaiexistând o dispoziție explicită din care să rezulte că acestea au o valoare probantă condiționată,cu precizarea că doar declarațiile persoanei vătămate sau ale părții civile,luate în cazurile în care procurorul sau instanța au instituit măsuri de protecție ,au valoare probantă condiționată ,putând servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.
Declarația inculpatului este divizibilă ,putând fi acceptată în tot sau în parte ,în funcție de modul cum se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
De asemenea,declarația martorului este supusă liberei aprecieri a probelor și este divizibilă, putând fi acceptată în tot sau în parte ,însă nu este retractabilă.
Principiul liberei aprecieri a probelor ,lasă instanței de judecată libertatea să aprecieze concludența fiecărei probe administrate ,în raport cu celelalte,indiferent de faza procesuală în care au fost administrate ,iar principiul aflării adevărului consacrat în art.5 Cod procedură penală,impune instanței de judecată să dea valoare acelor probe care exprimă adevărul cu privire la faptele și împrejurările cauzei .Plecând de la cele de mai sus și ținând cont de conținutul dispozițiilor art.100 și art.103 Cod procedură penală,nu s-ar putea susține că probele administrate în cursul urmăririi penale servesc doar la trimiterea în judecată.
De aceea ,simpla retractare sau modificare de către părți ori martori a unor declarații,nu poate duce la înlăturarea, în mod automat și nemotivat ,a declarațiilor anterioare .
Mijloacele de probă readministrate precum și mijloacele de probă noi administrate în cursul judecății ,nu aduc aspecte de noutate de natură a contura o altă stare de fapt ori de a o modifica pe cea reținută prin rechizitoriu sau apte a influența încadrarea juridică stabilită de procuror .
În cauza de față, declarația dată de fiecare inculpat, nu poate servi în integralitatea ei la aflarea adevărului ,întrucât susținerile acestora ,prin expunerea unei variante proprii ,referitor la discuțiile purtate cu victimele infracțiunii de șantaj,sunt lipsite de verosimilitate,fiind exagerări de ordin subiectiv ,făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii penale sau cel puțin a atenua impactul acestor consecințe,fiind contrazise de ansamblul acțiunilor și consecințelor ulterioare și în contradicție cu celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești,din care rezultă mai presus de orice dubiu rezonabil,că faptele descrise prin rechizitoriu ,există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu intenție de către inculpații în sarcina cărora au fost reținute,probe a căror lipsă de temeinicie nu a putut fi demonstrată.
Astfel:
La data de 01.11.2013, inculpatul A. F. a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate B. M., constând în darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv că ar fi implicată în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro.
Din conținutul convorbirii telefonice de la acea dată, reiese în mod indubitabil, acțiunea de amenințare asupra persoanei vătămate,exercitată de către inculpat, care a afirmat următoarele: „de nu te-oi face acum să nu mai fii bun toată viața ta … toate care mergeau … că mi-ai luat 600.000 euro și nu ne-ai făcut nimic. Să știi de la mine … cum te-oi face … să mă ții minte … toată viața ta …”, „… că tu banii pe care mi i-ai luat de mine, i-ai dat și lu frati-tu. Păi îți dai seama ce faci? Băi nenicule, nu-ți dai seama ce faci? La toate televiziunile acum … la Kanal D de la București mă duc. De nu te-oi face de râs … în toată țara asta … să audă pe tot globul … ai văzut că nu erau bani … să-l scapi”.
Prin urmare,inculpatul a afirmat că îl va face de râspe B. M. ,indicând și posturile de televiziune prin intermediul cărora va realiza acțiunile de compromitere.
Inculpatul A. F. a mai afirmat cu ocazia aceleiași discuții telefonice,că persoana vătămată a pretins de la el suma de 600.000 euro pentru a scăpa o persoană, făcând referire directă la tatăl său, A. S. ,cu privire la care mai trimisese în cadrul convorbirii, exprimându-și nemulțumirea cu privire la pedeapsa primită de acesta,în dosarul ce se afla pe rolul Tribunalului O.,în care era judecat pentru tentativă la infracțiunea de omor .
De asemenea, inculpatul i-a solicitat persoanei vătămate să îi aducă toți banii, solicitând astfel restituirea unei sume de bani, respectiv 280.000 euro, reprezentând pretinsul rest rămas din totalul de 600.000 euro plătiți martorului C. M. A..
În aceste condiții,în care amenințarea a fost una serioasă iar inculpatul a detaliat-o pentru a-i conferi greutate,dezvăluiri privind implicarea persoanei vătămate în săvârșirea unor infracțiuni de corupție, indiferent dacă ea ar fi fost reală sau nu, au fost de natură să-i provoace o stare de teamă cu privire la compromiterea în viitor a imaginii sale, a familiei sale dar și în contextul în care fratele părții vătămate era președintele țării.
De altfel, amenințările exercitate în această privință de către inculpat ,s-au și materializat la data de 18.06.2014, când o . înregistrări despre care s-a afirmat că ar confirma implicarea persoanei vătămate în activități de trafic de influență ,au fost difuzate în mass-media,înregistrări incriminatoare ,care în fapt au condus la trimiterea în judecată a persoanei vătămate,pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
Din cele de mai sus,rezultă că inculpatul A. F. a efectuat acele înregistrări cu scopul de a le folosi împotriva persoanei vătămate,dacă va fi necesar,că i-a comunicat explicit persoanei vătămate în convorbirea telefonică faptul că va dezvălui presei acele înregistrări incriminatoare ,ceea ce s-a și întâmplat ,astfel că apărarea inculpatului în sensul că fapta nu a existat sau nu este prevăzută de legea penală ,este nefondată,de vreme ce convorbirea a avut loc ,discuțiile nefiind colocviale iar prin constrângerea pe care inculpatul o făcea asupra persoanei vătămate ,urmărea îngrădirea libertății psihice astfel încât să îi remită suma de 280.000 de euro.
De asemenea ,nefondată este și apărarea în sensul că persoana vătămată cunoștea faptul că este înregistrată ,dar că a acceptat acest lucru,ceea ce conduce la ideea că nu a existat fapta de șantaj.Atât persoana vătămată cât și soția acestuia ,cu ocazia audierii în faza de judecată,au declarat că au aflat de la inculpatul A. F. că acesta se afla în posesia unor convorbiri compromițătoare pentru persoana vătămată,aspect pe care cei doi nu îl cunoșteau până în acel moment.Așadar ,în mod firesc persoana vătămată putea avea suspiciuni că ar putea fi înregistrată în continuare de către inculpați,pe de altă parte însă,înregistrările deja efectuate se aflau în posesia inculpaților ,astfel că A. F. a avut mijloacele necesare constrângerii persoanei vătămate să adopte conduita doriră de inculpat.
La data de 26.03.2014, inculpații A. F. și A. F. au exercitat amenințări asupra martorului C. M. A., cu scopul de a -l determina să dea suma de 280.000 euro sau să își transfere averea în proprietatea lor.
În concret, A. F. l-a amenințat cu moartea ,în mod direct pe martor, afirmând că îl va înjunghia în cap în timp ce coinculpata A. F. a solicitat în mod expres restituirea sumei în discuție, respectiv 280.000 euro.
Cu aceeași ocazie, ulterior acestei amenințări, A. F. a solicitat martorului C. M. A. să încheie un act la notar prin care să îi dea propria casă iar ulterior ,atât ea cât și coinculpatul A. F. i-au cerut martorului să își transfere toate bunurile în proprietatea lor iar pentru a întări aceste solicitări, inculpatul a exercitat o nouă amenințare, afirmând că dacă martorul nu se va conforma solicitărilor, îi va înjunghia pe toți.
Din descrierea faptelor rezultă că actele materiale săvârșite de inculpații A. F. și A. F.,se circumscriu elementului material al infracțiunii de șantaj ,scopul acestora fiind acela de a-l determina pe C. M. A. să le dea suma de 280.000 de euro sau să își transfere bunurile pe care le dețin ,în proprietatea lor,pentru acoperirea acestei datorii.
Chiar dacă în mod concret ,martorul C. M. A. nu ar fi încercat sentimente de teamă,datorate acțiunilor inculpaților ,așa cum arată în declarația dată în faza de judecată ,este suficientă împrejurarea ca faptele să fie apte a provoca o stare de temere,în scopul de a determina adoptarea unei anumite conduite ,în scopurile prevăzute la art.207 Cod penal .De asemenea ,deși martorul a afirmat cu ocazia audierii în cursul judecății ,că nu a fost speriat de actele inculpatei A. F.,aceasta a acționat împreună cu inculpatul A. F. ,pentru atingerea aceluiași scop,între cei doi existând o coeziune psihică ,ceea ce conferă acțiunii lor conjugate un caracter unitar,astfel fiind realizat conținutul constitutiv al infracțiunii de șantaj,atât în privința laturii obiective cât și a laturii subiective .
Prin urmare,solicitarea apărătorilor inculpaților de a se dispune achitarea pentru faptele din data de 26.03.2014,nu poate fi primită.
La data de 31.05.2014, în cadrul unei discuții telefonice purtate din P. Colibași, prin intermediul postului telefonic mobil cu nr.0764/419.444, cu persoana vătămată B. M., inculpatul A. F. i-a solicitat acesteia să își retragă plângerea formulată și să dea declarații din care să rezulte inexistența faptei de șantaj cercetată în prezenta cauză, așa încât inculpatul C. M. să fie pus în libertate prin admiterea contestației formulate împotriva încheierii de arestare a Tribunalului C., amenințând că în caz contrar, va da în vileag, prin intermediul presei, fapte compromițătoare pentru persoana vătămată și pentru familia acesteia, respectiv implicarea ei în săvârșirea unor infracțiuni de corupție, urmând să disemineze și o înregistrare având ca obiect aceste aspecte:
“…de ce ai facut chestia aia manca-ti-as gura ta, l-ai arestat p-ala, i-ai bagat pe aia, de ce?
M. Basescu: Deci n-am facut eu chestia asta, Florine.
Persoana 1: Pai cum ma nene nu i-ai luat matale de la matale de la poarta si i-ai dus in port ? Cum naiba n-ai facut?
M. Basescu Deci n-am facut eu ..asa ca hai!
Persoana 1: Sefule ! Asculta incoa’ la mine, acuma fara niciun pic de suparare, daca cumnata-miu nu-i da drumu’ la recurs, iti dau cuvantu’ meu de onoare ca toate filmarile alea de nu ajunge pe toata mâna la toate televiziunile, treaba lu’ matale !
M. Basescu: Bine.
Persoana 1: Nu iti spun ca sa te amenint… du-te si retrage-ti plangerea, zi ca nu a fost nimica, ca dupa aceea ti-e mai rau, ca iese mai rau scandal…si da-ne frate banii…n-are nimeni cu nimeni, n-are… cum a fost frumos până acuma. De câte ori am venit eu la mata, sa spun eu lu’ matale ca te omor, ca te tai, că cutare ?
Persoana 1: Ce santaj e asta domne? Si filmarea aia nu stii ca o ai si matale? Nu ti-am dat-o si lu’ matele, filmarea aia?
M. Basescu: Nu.”
………………..
“Persoana 1: ...in fata portii la matale ti-am dat stick-ul ala.
M. Basescu: Da mi-ai dat un stick da’ ala n-a mers niciodata, nu mergea… deci eu nu stiu ce era pe el. Da’ nu stiu ce-a fost pe el.
Persoana 1: Vrei sa trimit pe cineva sa-ti dea sticku’ ala, sa nu mai vada televiziunea, iti dau sticku’ ala, trimit pe cineva sa vezi matale.
M. Basescu: Trimite.
Persoana 1: Ti-l trimet, nu?
M. Basescu: Da .
Persoana 1: Bine ti-l trimit pe M. Capatana.
M. Basescu: Bine.”
Solicitarea avocatului ales al inculpatului A. F. de a se dispune achitarea pentru fapta din data de 31.05.2014,nu poate fi primită,având în vedere că reacția inculpatului ,constând în amenințarea în cadrul discuției telefonice de la acea dată, după arestarea preventivă a inculpatului C. M., cu darea în vileag a faptelor de corupție prin intermediul presei,în scopul de a-l determina pe B. M. să își retragă plângerea ,nu poate fi catalogată doar o ieșire nervoasă ori izbucnire.Prin fapta comisă,a fost încălcată libertatea psihică a persoanei vătămate și chiar dacă inculpatul era încarcerat,acesta putea să ceară familiei sale,oricând ,să pună la dispoziție presei respectivele înregistrări,astfel că motivul pentru care inculpatul a acționat în acest mod ,nu excude răspunderea penală ,fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj,sub aspectul laturii obiective cât și allaturii subiective.
Faptele săvârșite de inculpatul A. F. și de inculpata A. F.,sunt dovedite cu plângerile și declarațiile persoanei vătămate,înregistrările convorbirilor telefonice din data de 01.11.2013,înregistrările audio-video în mediul ambiental și planșele foto din 26.03.2014,procesele verbale de redare a înregistrărilor audio video și a convorbirilor telefonice ,depoziția martorului C. M. dată în cursul urmăririi penale și parțial declarația acestuia dată în faza de judecată ,coroborate chiar și cu declarațiile inculpaților,care nu au negat întâlnirile și discuțiile purtate ,ci numai actele de amenințare, A. F. susținând că fiul ei s-a adresat, rugându-i pe B. M. și C. M. ,să le remită o anumită sumă de bani, precizându-le că nu vor pleca până nu vor primi banii ,inculpata nu își mai aduce aminte dacă i-a cerut martorului că în cazul în care nu va da banii respectivi ,să treacă pe numele ei sau a membrilor familiei sale,casa ori alte bunuri proprietatea acestuia iar pe fiul său nu l-a auzit să amenințe cu moartea.Cu privire la discuțiile telefonice,inculpatul A. F. susține că, la 1.11.2013, doar l-a rugat pe B. M. să –i restituie o banii dați,la 31.05.2014 i-a spus acestuia că îl va denunța și că deține filmările dar nu ar fi amenințat cu darea în vileag iar la 26.03.2014,doar i-ar fi reproșat lui C. M. folosirea banilor în alte scopuri decât cel pentru care fuseseră dați, moment în care mama sa i-ar fi spus lui C. M. să-și vândă casa ori alte bunuri pe care le deține ,cum ar fi mașina sau să-și treacă averea în proprietatea familiei A. . Inculpatul nu a recunoscut că l-a amenințat cu moartea pe C. M. A. și a susținut că nu-și amintește alte amenințări la adresa acestuia.
Potrivit art.116 alin.1 Cod procedură penală,depoziția martorului are ca obiect fapte sau împrejurări de fapt care constituie obiectul probațiunii în cauză iar alin.2 al aceluiași articol prevede că audierea martorului poate fi extinsă asupra tuturor împrejurărilor necesare pentru verificarea credibilității sale.Declarația martorului C. M. A. dată în faza de judecată ,nu poate fi luată în considerare în integralitatea ei,deoarece relatările care au legătură cu faptele reținute în sarcina inculpaților și pe care le-a nuanțat ori retractat, nu sunt credibile și nu vor fi avute în vedere ,acestea neputând explica schimbarea poziției procesuale, prin care tind la atenuarea sau exonerarea de răspundere penală a inculpaților,datorită unor factori subiectivi.Așadar, revenirea martorului asupra declarației inițiale ,nu exclude săvârșirea faptelor de către inculpații A. F. și A. F. ,instanța urmând a da eficiență declarației de la urmărirea penală și parțial declarației din faza de judecată .
Cu privire la ceilalți inculpați,instanța reține că,la data de 25.05.2014,A. I. și C. M. i-au pretins persoanei vătămate B. M.,la locuința acesteia ,plata sumei de 280.000 euro, amenințând că în cazul unui refuz vor face dezvăluiri în presă despre implicarea persoanei vătămate într-o infracțiune de corupție, afirmând că dețin înregistrări în acest sens.Această discuție s-a repetat la data de 26.05.2014, dar la biroul persoanei vătămate ,care a depus la dosar mai multe înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate cu inculpații, efectuate de aceasta cu propriul telefon mobil ,din care rezultă că începând cu data de 22.05.2014, inculpata A. I. l-a contactat pe B. M. ,spunându-i că îl va vizita în cursul următoarelor zile, ceea ce s-a și întâmplat la data de 25.05.2014 ,când inculpații se aflau la poarta locuinței acestuia, solicitând să vorbească iar la data de 26.05.2014, aceiași inculpați s-au deplasat din nou la locuința persoanei vătămate ,apoi la locul de muncă al acesteia, din Portul C. Sud Agigea,când inculpații au fixat și un termen pentru plata sumei de 280.000 euro, respectiv data de 30.05.2014, când aveau să se deplaseze din nou în municipiul C..
Instanța redă mai jos convorbirile telefonice din 22.05.2014,25.05.2014 și 26.05.2014:
- 22.05.2014-
„Persoana 1………….
M. Basescu: Alo ?
Persoana 1:Buna ziua nasule
M. Basescu: Buna fina, vorbeam la telefon, n-am..si nu stiam cine e
Persoana 1:Am vazut nasule ca vorbesti la telefon de asta n-am mai incercat
M. Basescu: Asa..ia zi fina
Persoana 1:A ramas vorba ca eu sambata vin la mata
M. Basescu: Nu sambata, ai zis ca vineri vii, ai zis ca vii joi sau vineri
Persoana 1:Nu vin nici sambata, da’ nici vineri
M. Basescu: Lasa ca…
Persoana 1:Nu pot sa viu
M. Basescu: Poftim?
Persoana 1:Nu pot sa viu sambata ca mi-am facut si eu o vizita la mama
M. Basescu: Asa
Persoana 1:Sa o vad si eu, ca numai sambata pot sa o vad..in alta zi nu pot sa o vad, poate numai sambata
M. Basescu: Du-te la ea, du-te du-te
Persoana 1: Ma duc la ea
M. Basescu: Asa..
Persoana 1: Si duminica cred ca viu la mata
M. Basescu: Nu duminica, nici sambata nici duminica pentru ca aici sunt mari manifestatii cu vapoare, cu nu stiu ce, vine o gramada de lume si o sa fiu foarte ocupat. Vino luni
Persoana 1: Pai daca eu vin la mata…domnu’ nasule ….
M. Basescu: Da
Persoana 1:Eu trebuie sa vin acasa
Persoana 1:Eu acolo la dvs. la servici nu mai viu
M. Basescu: De ce?
Persoana 1: Nu mai viu, eu nu stiu sa intru acolo sa vorbesc eu, ca intram cu F., da? Nu viu
M. Basescu: Imi dai mie telefon si vin eu sa te iau de la poarta ca sa vii –n’untru sa vorbim in liniste
Persoana 1: Macar...nasule daca viu rezolva-ma manca-ti-as sufletul, nu sa fac un drum de Constanta sa mananc 20 de milioane pe el si sa viu cu… nimic
M. Basescu: Vino intai si hai sa vorbim, mai fa un drum, la cate ai facut ce daca mai faci unul. Da? Vii luni, imi dai telefon si vin eu si te iau de la poarta. Da? Da‘ luni sa fie ca vezi ca marti e podu’ inchis
Persoana 1: Da nasule, da. Si ..ce-am vrut eu..si ..spuneai sa nu mai viu duminica?
M. Basescu: Nu, nu, ca n-ai sa poti…n-o sa putem sa stam
Persoana 1: Da’ eu vreau sa viu la mata cu M. si vreau sa-l chemi la mata pe M.
M. Basescu: Las-o mai dracului, lasa-ma dracului si cu mincinosul ala. Vino tu si vorbim noi doi ca doi oameni.
Persoana 1: V. cu M. eu si cu M..
M. Basescu: Treaba ta, da’ eu cu tine vreau sa vorbesc. Eu am vorbit cu tata tau si i-am spus ca vii la mine si vorbim amandoi.
Persoana 1: Da’ eu..eu..fara M. nu pot sa viu la mata………….trebuie sa aveti incredere si in el ca e finu lu’ mata.
M. Basescu: Da’ vino si cu M. cee ia uite na!
Persoana 1: Da..
M. Basescu: Eu cu tine am treaba. Deci vino luni
Persoana 1: Luni atunci sunt la mata nasule. Daca dumneata zici ca duminica sa nu viu si sa viu la mata sa vorbim
M. Basescu: Nu veni ca n-o sa pot sa vorbim
Persoana 1: V. luni
M. Basescu: Si-mi dai telefon sa vorbim. Să ajungi pana la 9, 10, 11 nu e nicio problema……..”
25.05.2014:
“M. Basescu: Alo
Persoana 1: Buna ziua Nasule
M. Basescu: Buna fina
Persoana 1: Nasule sunt la dumneavoastra la poarta
M. Basescu: Da’…pai
Persoana 1: Da sunt singura la poarta, puteti sa deschideti poarta sa vorbim inauntru.”
26.05.2014:
Persoana 1: Da?
M. Basescu: Alo ?
Persoana 1: Buna ziua nasule.
M. Basescu: Buna fina. F.?
Persoana 1:Da.
M. Basescu: Vezi ca n-am reusit sa rezolv nimic…
Persoana 1:Da…
M. Basescu: Mai amana o saptamana vizita incoace.
Persoana 1: Ma nasule cum sa mai aman o saptamana manca-ti-as….daca eu sunt in Bucuresti, viu la mata la Constanta !
M. Basescu: A...vii degeaba, daca vrei sa vii vino degeaba...da peste ...peste o saptamana am niste promisiuni.
Persoana 1:Pai numai ma amani tanti….a nasule
M. Basescu: Poftim?
Persoana 1:Numai m-amana, nu ma mai amana !
M. Basescu: Nu, uite: lasa-o, mai aman-o o saptamana.
Persoana 1:Luati si vorbiti cu M..
M. Basescu: Da-mi-l pe M.
Persoana 2: Alo.
M. Basescu: Alo? Iaso M.
Persoana 2: Sa traiesti nasule.
M. Basescu: M. am avut niste promisiuni si uite ca nu s-au rezolvat, mai amana vizita aici o saptamana, vino vinerea ailalta.
Persoana 2: Ma nasule te-nteleg, dar vorba noastra era sa venim maine.
M. Basescu: Eu stiu ca era vorba asa, eu stiu ca era da’…aveam si eu niste vorbe.
Persoana 2: Pai nu sti ce am vorbit noi atuncea? Ca suntem si noi terminati?
M. Basescu: Deci eu stiu ce-am vorbit.
Persoana2, Persoana 1: discutii pe fundal
M. Basescu: Eu stiu ce-am vorbit da…aaa…mai amana o saptamana.
Persoana 2: Nu putem nasule.
M. Basescu: Bine, bine ...daca vrei sa vii vino da’…
M. Basescu: Vino maine, da’ vii degeaba, na…daca…
Persoana 1 (fundal): Vinde-ti casa, fa-ti ce vrei, nu ma intereseaza, mie da-mi banii !
Persoana 2: Noi venim maine acolo nasule.
M. Basescu: Mai treaba voastra, daca vreti sa veniti, veniti, da’…
Persoana 2: Cand venim sa stam de vorba, ca asa la telefon nu e bine, mai bine venim acolo si stam de vorba.
M. Basescu: Bine, bine.
Persoana 2: Bine nasule.
M. Basescu: Bine, Salut !
Persoana 2: Sanatate.
După ce la data de 27.05.2014, persoana vătămată a fost din nou apelată de către inculpata A. I. care i-a cerut ca până vineri (30.05.2014), să îi rezolve,la data de 28.05.2014 a avut loc o nouă discuție telefonică ,la data 29.05.2014, au venit inculpații A. I., C. M. și A. G. I., la locuința persoanei vătămate ,de unde au fost conduși de persoana vătămată,la locul de muncă al acesteia din Portul C. Sud Agigea.Cu acest prilej,toți cei trei inculpați i-au solicitat persoanei vătămate ,pe rând,în biroul acesteia ,unde au discutat să remită suma de 280.000 euro.
Redăm mai jos convorbirile telefonice din 27.05.2015 și 28.05.2014 ,precum și discuțiile din data de 29.05.2014,înregistrate ambiental:
27.05.2014:
“Persoana 1: Alo?
M. Basescu: Alo ?
Persoana 1: Da nasule.”
………………
“M. Basescu: F. eu v-am crestinat si m-am purtat frumos cu voi si v-am vorbit intotdeauna frumos. Voi rezolvati-va treaba. Eu o sa incerc sa va ajut, dar de fapt eu vreau sa incerc sa –l ajut pe M., voi ajutati-l, voi…cu M. aveti probleme, nu cu mine
Persoana 1:Ihi
M. Basescu: Ca ..deci..rezolvati-va treaba cu M.. Eu repet: incerc sa il ajut, ca eu m-am purtat frumos cu voi tot timpul; si cu M. si cu Voi, dar sa nu ma luati pe mine cu chestii din-astea, ca chiar mi se pune pata si n-o sa fie in regula.
Persoana 1: Nasule n-ai de ce sa te superi ca mata ai vazut ce mi-ai spus sa viu la mata vineri..ca il ajuti mata pe M..
M. Basescu: Da, deci eu ti-am spus sa vii vineri, sa vina…veniti vineri, ca eu incerc sa il ajut ...mai…eu de fapt vreau sa va ajut pe voi si prin…pe M. ca sa isi rezolve problemele. Dar eu o fac din drag pentru voi, din…ca de aia v-am crestinat copilul.
Persoana 1: Bine nasule lasa ca vorbim vineri cand vin eu acolo
M. Basescu: Bine, bine, o zi buna.”
28.05.2014:
„M. Basescu: Alo ?
Persoana 1: Nasule !
M. Basescu: Da fina
Persoana 1: Vezi nasule ca eu in seara asta vin la mata.
M. Basescu: In seara asta? Pai…in seara asta nu ma gasesti acasa, vino maine..si sa vorbim da’..
Persoana 1: Pai ce sa vorbim ma nasule ma…Ma nasule ma tu vrei sa auda toata tara..(noi)…macar nici zece mii de euro nu mi-ai facut si mie rost sa-mi dai?
M. Basescu: – Ma fină, vino mă saptămâna viitoare, mă. Fă cum îți spun eu, că eu nu te-nvăț de rău.
Persoana 1 - Nașule, nu mai cred, uite că mi-ai spus să te amân o săptămână, că-mi dai bani și te-am amânat și uite-te și tu a venit sfârșitul săptămânii și acum mă suni să-mi spui că nu ai !
M. Basescu: -Pai, daca n-am reușit să fac rost… vino și tu săptămâna viitoare, ce naiba !Na.
Persoana 1-Lasă că vin Nașule, la mata, și stau acolo până săptămâna care vine. E bine ?
M. Basescu: -E treaba ta, dacă vei tu să stai…
Persoana 1-Mă mut și eu la mata acasă că n-am unde să stau… Fără bani n-am cum să trăiesc ! E bine ?
M. Basescu: -Măi, nu e bine. Nu e bine, fină. Degeaba vii săptămâna asta, vino săptămâna ailaltă. Fă cum îți spun eu.
Voce din fundal: păi de unde avem bani de benzină, de astea…
Persoana 1-De unde avem bani de benzină și să facem curse și mereu, mereu, mereu ?
M. Basescu: -Păi tocmai de-aia, să nu vii degeaba, vino vinerea ailaltă. Vino vinerea ailaltă, fină.
Persoana 1-Lasă, nașule, că vin din seara asta, hai.
M. Basescu: -Treaba ta. Păi da… aveți bani de benzină ?
Persoana 1- Păi… am… am bani de benzină pentru seara asta și numai… nu mai plec de acolo până-mi dai banii. Ca să mă-ntorc acasă. Stau la tine, stau acasă, văd eu unde stau.
M. Basescu: -Treaba ta. Oricum în seara asta vii degeaba, vino mâine, nu veni în seara asta.
Persoana 1-Să viu mâine ?
M. Basescu: Vino mâine mai pe la prânz, așa, poate în cursul dimineții se mai… văd ceva. Hai vino după 12… 12, unu, două…
Persoana 1-Lasă nașule că vedem noi ce facem, hai !
M. Basescu: Bine. Bine. Bine.”
29.05.2014:
„B. M.: 20!
(se observă cum denunțătorul B. M. îi întinde lui C. M. un teanc de bancnote pe care acesta îl preia și îl numără)
A. I.: 10.000? Numai atâta nașule?
B. M.. Numai atâta a putut să găsească, da’, ă, ăștia nu sunt, ăștia sunt pentru, ajutor pentru voi, pentru, pentru, să ai bani pentru asta mică, să ai bani pentru… că eu alți bani nu mai am, să știi! Numai am de unde să vă dau!
A. I.: Și nu mai ai alți bani, nu?
B. M.: Nu mai am de unde! Tu nu vezi? P-ăștia uite cum mi i-a pus aicea…
A. I.: Nu știu, eu vreau să aud de la dumneavoastră, noi avem 280.000, 285.000 de euro! Din ăștia 285.000 de euro…
B. M.: Mă, 285.000…
A. I.: Da…
B. M.: …i-ai dat tu lui M., da?
A. I.: 600 i-am dat! Și din 600 mi-a dat 315.000! Mi-ați dat dumneavoastră 280.000 de dolari și M. 110.000!
B. M.: Buuun…
A. I.: Și s-a făcut 315…
B. M.: Știu, când a adus M. plasa aia și am lăsat-o la voi. Deci o tot el…că nici nu știu ce era…
A. G. I.: Cum nașule să rămână atâția bani la dumneata?
A. IzauraI: Mă, lasă, dacă omu’ nu mai vrea să ne mai dea mergem și luăm de la ăla!
B. M.: Te duci și-ți iei de la M., ascultă la mine!
A. I.: (se ridică de la masă și vine în fața biroului denunțătorului) Nu luăm noi nici de la M. neinteligibil nici pe M. nici pe mata. Dar mergem și-i dăm filmările și gata! Și luăm un milion de euro dacă luăm! (îi ia banii din mâna lui C. M. și-i pune pe biroul denunțătorului) Dă-i mă banii că n-avem ce să facem! Luați banii și-i luăm de acolo nașule! Dacă dumneavoastră spuneți că nu aveți de unde să ne dați, n-avem ce să mai facem…
B. M.: Bă, eu alții nu mai am, să știi!
C. M.: Și ce facem măi nașule?
A. I.: Eu v-am zis, nașule dă-mi și mie 80.000, p-ăia acuma și p-ăia 100.000 ni-i dai până-n sectembrie două sute de mii! Dar mata n-ai înțeles…
B. M.: B.. Ă, M. trebuie să-i facă rost. Eu trebuie să-l ajut pe M. să găsească atâția bani.
A. G. I.: Păi l-ajutați dumneavoastră pe M. dar trebuie să ne dați banii!
A. I.: Mata ai spus că nu te mai pui nașule!
B. M.: Ă?
A. I.: Ai spus că nu te mai pui!
C. M.: Acum ai spus altă vorbă…
B. M.: Nu, dar eu n-am de unde! Dar eu…
A. I.: Păi vinde…
B. M.: …pot să-l ajut pe M. să facă rost.
A. I.: Numai nașule, lăsați, numai! De ce să-l ajutați dacă dumneavoastră n-ați luat banii ăștia? De ce? Să ne dați degeaba?
B. M.: Bine. Bine, mergeți la televiziune și vedem ce o fi și…
A. I.: Ce o să iasă? Cine moare-moare, cine trăiește-trăiește, nașule! Ce vrei să facem?
B. M.: Pentru că așa cum v-am spus de atâtea ori, cu, ă, să nu dați bani pentru scos B. din pușcărie că mai rău îi facem, eu am știut ce spun tot timpul! Nu cu bani se scotea B.! Vezi cum îi arestează pe, ă, ă, avocați, pe procurori, pe judecători?
A. I.: Nașule eu dacă mă duc și dau la DNA și mata într-o săptămână ești arestat!
B. M.: Poftim?
A. I.: Într-o săptămână ești arestat dacă eu dau filmarea! Îți garantez milion la milion!
A. G. I.: Noi nu mergem la televiziune! Noi mergem direct în față la DNA…
Anghelzaura: La DNA direct!
A. G. I.: …la procuror sau la DIICOT și „uite domn’le ce am făcut, uite așa, uite așa…”. Dumneavoastră sunteți și filmați și când i-ați spus lui F. că i-ați dat banii și lui fratele dumneavoastră, T.,
C. M.: Sunt filmați și banii și tot!
A. G. I.: Vă arăt filmarea dacă nu credeți!
B. M.: Măi, cine știe ce oi fi spus eu mă, astea s-ar fi putut să le fi spus, na…că eram cu M., știi, să vă ajutăm, pe M. să…
A. I.: Ești filmat nașule! Și D. e filmată! Și la dumneavoastră acasă când a fost nașa, eu, mama și cu F. și vorbeam la masă și atunci ești filmat!
A. G. I.: Nașule, hai mai bine să găsim o zi…
A. I.: Să găsim o soluție să nu ajungem acolo
A. G. I.: …să ne dați banii!
A. I.: Noi d-asta am venit mereu la C.! Ca să nu ajungem la presă și la DIICOT! Că știi ce așteaptă DNA-ul, uite atâta! (se ridică de la masă și vine în fața denunțătorului indicându-i unghia degetului). Pe cuvânt dacă așteaptă poate o unghie și noi nu vrem să ajungem acolo. Mai bine dați-ne banii!”
..............
„C. M.: Hai s-o rezolvăm așa. Cum e mai bine nașule. Că acuma, eu am mai stat de vorbă cu mata și data trecută, când am venit singur și eu ți-am mai spus lu’ mata, nu-i bine să ajungem să facem țigănii așa. Trebuie să ajungem să ne înțelegem așa omenește, să rămânem tot prieteni și tot cum am fost și până acuma. Înțelegi dumneata ce vreau eu să spun? Că așa ce folosim? Zi dumneavoastră, ce folosim? Ne facem, cum e vorba aia, ne facem rău unu la altu’, decât să facem bine unu la altu’?
A. I.: Și să vă arestez pe dumneavoastră mie-mi pare rău, nașule, pe cuvânt! Că știi ce înseamnă asta, să… și mata ești bătrân…
A. G. I.: Nașule noi avem patru inși la pușcărie!
C. M.: (îi face semn lui A. G. I. să se liniștească) Ia, ia stai, stai puțin! Că și noi, vă dați seama, în ce situație suntem?
B. M.: Știu.
C. M.: Avem patru inși la pușcărie. Nu mai avem bani. Noi, acu’ la ora actuală nu avem bani să umblăm, să facem, unde trebuie să umblăm după ei să le…”
.................
„B. M.: Ia-i p-ăștia să vă descurcați o perioadă și mai vedem!
A. I.: Păi ce să mă descurc nașule?
A. G. I.: Nașule, hai să facem într-o zi, duminică, mergeți cu noi la vizită la tata și vorbiți cu tata direct, față-n față!
B. M.: Și asta-i o variantă.
A. I.: (adresându-i-se lui A. G. I.): Ce să vorbească acolo cu tata despre bani că acolo e ascultat tot?”
............
„A. I.: Ia data tata bani? I-am dat eu, mama și F.!
B. M.: Dar unde i-ați dat banii lu…la Drăgănești?
A. I.: Nu! Aici la mata, la C.!
A. G. I.: Aici la C.!”
.......................
„CM: A chemat o femeie de la bancă și ne-am întâlnit într-un apartament, dar nu mai știu să mai ajung acum acolo unde ne-am întâlnit noi.
.................
A. I.: Păi e filmat măi M.!
A. G. I.: Dar e filmat acolo!”
....................
„A. G. I.: E și cameră de luat vederi când am oprit mașina!
A. I.: Când îi dădeam banii lui M., F. l-a filmat și el dădea în numele tău, de numele lu’ dumneavoastră. „Că-i dau lui banii! Banii ăștia ajunge la M.!” N-are cum neinteligibil
A. G. I.: „C-o să scape taică-tu într-o săptămână, două săptămâni o să scapă!”
A. I.: Așa făcea, pe cuvânt dacă te mint! Și-ți garantez nașule, să-mi moară copiii mei, doi copii am, moare dacă nu…
B. M.: Nu te mai jura mă pe copii, mă!
A. I.: …banii ăștia dacă i-am dat fără știrea lu’ mata!
B. M.: Ă…Măi, voi cu M. ați mai făcut afaceri înainte?
A. I.: Nu! Niciodată!
A. G. I.: Noi nu!
A. I.: Niciodată!”
..........................
B. M.: Că mie M. mi-a zis că a mai făcut afaceri cu voi.
A. I.: N-a făcut niciodată!
A. G. I.: A făcut o dată, i-a dat tata 15-20 de milioane.
.............
C. M.: Nu nașule, noi cu M. nu am avut nicio combinație. Noi nu am avut nicio treabă cu M.. M. doar că e de-acolo de la noi…
B. M.: Eu tot timpul am zis, eu tot timpul am zis că M. e neam cu voi, el era prieten cu B., cu nu știu ce, tot timpul numai de B. îmi vorbea, numai nu știu ce…
A. I.: Uite ce, nașule, uite ce problemă mai am…
B. M.: Nu, când a venit el cu B. aici, că el mi l-a adus, că el a venit cu B..
A. I.: (se ridică de la masă și vine la biroul denunțătorului și ridică suma de bani de pe birou)Da. I-auzi nașule ce propun. Mai îmi dai până mâine la 12, 40.000 de euro…
B. M.: N-am de unde. Nu mă…
A. I.: …rămâne 50 și mai rămâne 230! Și 30.000 de euro mi-i dai pe 15 iunie și 200, mai îmi dai 100 în iulie și 100 în sectembrie! (pune banii înapoi pe birou) C-așa nu putem!
B. M.: G., mici șansele…
A. I.: (se întoarce la masă și se așează pe scaun) Deci cu ăștia nu am ce să fac!
C. M.: Hai să facem într-un fel măcar, nu știu cum să-ți spun, hai s-o rezolvăm într-un fel.
B. M.: Mă mai lași vreo săptămână-două…
A. I.: Nu pot nașule!
B. M.: Taci mă, taci mă din gură! Ca să fac eu niște planuri, să văd eu și după aia stăm de vorbă amândoi! Că cu tine nu se poate sta de vorbă, tu ești mai…
C. M.: Înțeleg măi nașule, dar pune-te și dumneata în situația noastră…
B. M.: Măi tu nu înțelegi că eu nu am bani? Tu nu-nțelegi că nu am?
A. I.: Uite ce mă enervează…N-ai mata bani, ă? Du-te și împrumută-te de la frate-tu!
B. M.: Cum să împrumut mă de la frate-miu? Tu crezi că ăla are bani? Să știi că nici ăla n-are!
C. M.: T. n-are T. bani?
B. M.: Nu!
C. M.: Ai mă…”
.........................
„A. I.: N-ai văzut ce case are? Nașule, vinde-ți casa și dă-ne banii!
B. M.: Eh, vinde casa și dă banii, poftim…
A. G. I.: Sau nu, hai să facem altceva, spune-i lu’ M. să-și vândă casa de aici de la C. și casa de la București..
B. M.: Păi…
A. G. I.: Și gata ai terminat! Sau s-o treacă pe numele lui cumnatu-miu și p-a lu’ sor’ mea și nu mai avem nicio treabă!
B. M.: Cred că neinteligibil
A. G. I.: Că pe asta oi lua eu cu 150.000 asta de la București și p-aialaltă tot așa și am scăpat și am terminat bâlciu.
B. M.: Hai să mergem.
A. I.: Măi eu i-am dat casă lu’ M. să-mi deie el mie casă? I-am dat casă? I-am dat bani!
B. M.: Hai să mergem.
A. G. I.: Să-și vândă casa și să ne dea banii!
B. M.: Dar mă duci înapoi de unde m-ai luat!
ConstantinMarius: Da-da.
A. I.: Nașule, păi cum rămâne?
B. M.: Mai vorbim noi, mai vorbim la telefon…
A. I.: Nașule eu nu plec din C.!
A. G. I.: Noi nu plecăm din C.!
A. I.: Eu la mata la poartă stau!
A. G. I.: Noi la poartă la dumneavoastră stăm!
B. M.: Mă, vedeți cum am făcut rost de ăștia?
A. I.: La poartă la mata stau! Pe cuvânt dacă plec!
A. G. I.: Noi cu banii ăștia…noi nu am adus atâta, noi am adus atâta să-l scapi pe tata!
B. M.: Bă, dar i-ai dat lu’ M. nu mi i-ați dat mie! I-ați dat lu’ M. nu mie!
A. I.: Ia sună-l mă pe M.!
A. G. I.: Când a venit F. aicea, „Dă-i banii lu’ M. că-l scap pe tac-tu!” Noi am dat!
B. M.: fugi mă d-aicea!
A. I.: Ești filmat nașule, ești filmat!
B. M.: Discuția a fost…Ia să văd și eu filmarea aia, pentru că eu știu când vă tot spuneam „Nu dați bani, nu dați bani!” și m-a întrebat o dată mama ta „Dar lu’ M. să-i dau?” și eu știam că M. e …
C. M.: Nașule ești filmat într-o filmare…
B. M.: …afacerea voastră!
C. M.: Ești filmat într-o filmare, ăsta, cumnatu-meu, când venea pe la dumneata el se făcea că se juca cu telefonul tot așa și tot filma!
B. M.: Foarte bine dacă a filmat! Hai să vedem ce a filmat.
Conmstantin M.: Are și cravată care filmează! Cravată…Cravată cu cameră în ea! Înțelegi dumneata? Și are filmarea aia cu…
B. M.: Hai să mergem, gata, am plecat, nu mai stau.
C. M.: Are filmarea când zici dumneată că te duci și-i dai banii la, la T. și vorbești cu el și facem ceva și rezolvăm…
B. M.: Bă fugi de aici!
A. G. I.: Ba v-aducea și niște acte aicea.
C. M. - Să mor dacă te mint. …
B. M. – Cine știe ce dracu’ am spus eu ca să…
C. M. – Că eu n-am de ce să mint.
B. M. – Că îmi era de M.. Că știam că a luat bani de la voi. Știam că a luat banii de la voi.
A. I. – Nașule și cu ăștia ce facem? (și ia banii de birou)
B. M. – Luați-i la voi. Hai…
A. I. - Păi nu știu, mai dă-mi…, mai dă-mi mâine ceva!
A. G. I. – Mai dați-ne 10-20 de mii mâine.
B. M. – Nu înțelegi că nu am cum?
A. I. – Mai dați-ne mâine ceva. Mai stăm până la 12-1.
B. M. - Nu înțelegi că nu am cum? Ăștia trebuiau să vină la 12-1. Ăștia trebuia să vină…
A. I. – Nașule, n-am ce să fac cu ăștia! Măcar mai dă-mi ceva!
B. M. – Bă, nu-i iei, nu-i iei, treaba ta, da’ eu mai mult de atâta n-am.
A. I. – Păi ce facem nașu’?
B. M.: – Nu vezi mă că i-am luat cu împrumut? Eu de unde să-i dau înapoi pe ăștia?
AnghelIzaura: Ia uite ce bani, știi, numai de 500, păi și n-ai mata bani?! Eu nu cred nașule.
B. M. - Păi mă, dacă îi aveam eu, nu ți-i dădeam de-acasă, ce mai … veneam aicea? Închide, te rog, așa.”
......................
„A. G. I. - Nașule stăm aicea până mâine, … până vine M., vorbiți cu M. să-și vândă casele, ce are, și să ne dea banii.
C. M. – Noi oricum, am vorbit cu M. să vină mâine aici …
B. M. - Mda.
C. M. – …și o să venim noi doi să stăm de vorbă cu M. aici. Pune-te și dumneata în situația noastră să ..............”.
Faptele inculpaților A. I. și C. M. ,din data de 26.05.2014 respectiv din data de 29.05.2014,când celor doi li s-a alăturat și inculpatul A. G. I., sunt dovedite cu plângerea și declarațiile persoanei vătămate, înregistrările convorbirilor telefonice ,înregistrările audio-video din data de 29.05.2014 ,planșele fotografice ,procesele verbale de redare a înregistrărilor audio-video și a convorbirilor telefonice,depoziția martorului C. M. dată în cursul urmăririi penale ,coroborate și cu declarațiile inculpaților,care nu au negat întâlnirile și discuțiile purtate ,ci numai actele de constrângere.
Persoana vătămată a dat inițial inculpatului C. M. suma de 10.000 euro însă inculpata A. I. a refuzat și a pus banii respectivi pe birou, afirmând că sunt prea puțini.
De altfel, și ceilalți doi inculpați au considerat că suma de 10.000 euro este prea mică și au solicitat sume net superioare, propunând chiar persoanei vătămate un sistem de rate.
Fiecare dintre cei trei inculpați, a solicitat persoanei vătămate plata unor sume de bani iar când aceasta a refuzat motivând că nu dispune de asemenea resurse, fiecare dintre inculpați a propus o . soluții pentru ieșirea din acest impas: împrumutul, inclusiv de la fratele persoanei vătămate, vânzarea caselor martorului C. M. A. ori vânzarea casei persoane vătămate.
În continuare, toți cei trei inculpați au amenințat persoana vătămată, afirmând că în cazul în care aceasta nu se va conforma solicitărilor lor, vor face publice,prin intermediul presei, înregistrări despre care au arătat că fuseseră făcute de către inculpatul A. F., că erau relevante cu privire la săvârșirea de către persoana vătămată a unei infracțiuni de trafic de influență, în care ar fi fost implicat și martorul C. M. A..
Totodată, toți cei trei inculpați au amenințat că vor prezenta înregistrările respective organelor de urmărire penală, ceea ce, în opinia lor, ar fi avut ca efect arestarea imediată a persoanei vătămate.
Inculpatul C. M. a afirmat că inculpatul A. F. ar fi realizat filmările, cu ajutorul unei camere ascunse dar și cu ajutorul telefonului mobil, înregistrarea având ca obiect atât suma de bani cât și o presupusă promisiune de-a victimei de a interveni pe lângă Președintele României cu scopul eliberării martorului A. S. La finalul discuției, inculpata A. I. a luat suma de 10.000 euro de la persoana vătămată.
În privința inculpatei A. I.,conform probatoriului ,rezultă că aceasta, fiind în posesia înregistrărilor compromițătoare pentru M. B., a continuat aceleași demersuri de constrângere a acestuia ,în scopul remiterii sumei de 280.000 de euro, făcând referire la disponibilitatea de a dezvălui acele înregistrări presei și organelor de urmărire penală. Cu certitudine, aceste demersuri ale inculpatei A. I. ,au amplificat presiunea psihică ,de natură să –i îngrădească persoanei vătămate, libertatea psihică ,cu atât mai mult în condițiile în care presiunile nu au încetat ci s-au prelungit și după încarcerarea inculpaților A. F. și A. F..
În privința inculpatului C. M. ,deși apărarea a argumentat în sensul că nu au fost proferate amenințări, că acesta a avut doar discuții amiabile cu persoana vătămată iar scopul deplasării lui în C. a fost de a o însoți pe soția sa, a cărei sarcină era în stadiu avansat și trebuia să o transporte până acolo, instanța reține că,chiar dacă inculpatul a adoptat un ton normal și s-a comportat civilizat ,mesajul său către persoana vătămată ,era același cu cel al celorlalți doi coinculpați ,și anume, ca B. M. să le remită suma de 280.000 de euro,pentru a nu fi dezvăluite acele înregistrări. Este cert că inculpatul C. M. a intenționat să o ajute pe soția lui în deplasările pe care le făcea în C. având în vedere starea acesteia, dar se putea opri de la discuțiile cu partea civilă având ca obiect restituirea sumei sub amenințarea că acele înregstrări ar putea fi dezvăluite presei. Inculpatul C. M. s-a comportat ca o persoană îndreptățită să solicite acea sumă de bani, declarând în fața instanței că M. B. „ne datora bani”.
De asemenea, cum reiese din convorbirile telefonice înregistrate pe telefonul mobil al persoanei vătămate, în perioada 22.05.2014 – 28.05.2014, între persoana vătămată și membrii familiei A., respectiv A. I. și C. M.,s-au purtat discuții având ca obiect reproșurile familiei A. referitoare la faptul că persoana vătămată, deși a primit de la aceștia suma de 600.000 euro, nu a rezolvat situația juridică a numitului A. S. zis și B. Mondialu, cererile repetate ale inculpaților A. F. și A. I. de restituire a sumei de 280.000 euro precum și amenințările lui A. F. privind darea în vileag pe mai multe posturi de televiziune a activității infracționale a părții vătămate constând în traficul de influență pe care a fost de acord să îl efectueze în favoarea numitului A. S. în schimbul sumei de 600.000 euro.
Din convorbirile telefonice mai rezultă că s-au efectuat mai multe vizite la locuința și la biroul părții vătămate de către inculpata A. I., în încercarea de recuperare a sumei de bani menționate, vizite cu care persoana vătămată a fost de acord, mai mult ,unele dintre ele le-a și inițiat, fiind și aceasta interesată în rezolvarea amiabilă a situației conflictuale apărute.
Rezultă din aceleași convorbiri înregistrate, că s-a fixat o întâlnire într-o zi de luni la care urma să participe și inculpatul C. M..
Așa cum reiese din interceptările telefonice realizate în ziua de 28.05.2014, persoana vătămată a fost amenințată de inculpata A. I., nemulțumită de faptul că aceasta amâna returnarea sumei de bani solicitate, urmare a imposibilității de a face rost de acea sumă de bani, cu denunțarea în public în legătură cu potențiale activități ilicite ale persoanei vătămate. Astfel, deși aceasta încerca să amâne cu o săptămână întâlnirea cu A. I. și C. M., inculpata a insistat să vină a doua zi, partea vătămată fiind astfel nevoită să accepte întâlnirea.
La aceeași dată, 28.05.2014, a avut loc o convorbire telefonică și între persoana vătămată și inculpatul C. M. din care reiese că persoana vătămată încerca să îl convingă și pe acesta de a amâna vizita de a doua zi, întrucât nu a putut face rost de suma de bani ce trebuia să fie restituită, inculpatul replicându-i că au mai vorbit și că exista deja o înțelegere pe care persoana vătămată trebuia să și-o respecte.
Cu certitudine, inculpatul C. M. avea cunoștință de sumele de bani ce au fost date de familia soției sale persoanei vătămate, de încercările repetate pentru recuperarea sumei ,fiind indiscutabil că avea cunoștință și de amenințările proferate de soția sa în încercarea de a o determina pe persoana vătămată să restituie suma de bani.Se remarcă și atitudinea fermă a inculpatului C. M. de a se deplasa la locuința persoanei vătămate și de a discuta cu aceasta precum și faptul că a realizat caracterul ilicit al demersurilor întreprinse ,de vreme ce precizează că nu este bine să vorbească la telefon.
Aspecte ale contribuției esențiale a inculpatului C. M. în determinarea persoanei vătămate de a restitui suma de bani pretinsă, rezultă și din discuțiile din data de 29.05.2014 ce au avut loc între persoana vătămată și inculpați,redate mai sus.
Astfel, inculpata A. I. convinsă că nu va mai recupera suma de bani nici de la partea vătămată și nici de la numitul C. M., o amenință pe persoana vătămată că va merge și va da filmările, inculpatul C. M. intervenind pentru a convinge persoana vătămată, că aceste filmări există.
Inculpatul C. M. intervine în discuție și încearcă, pe fondul acestor presiuni, să îl determine pe B. M. să acționeze în așa fel încât să nu aibă de suferit nici unul din ei, utilizând cuvinte din care reiese fără echivoc că demersurile lor de divulgare a filmărilor reprezintă pentru partea vătămată un „rău”.
Relevant este și faptul că, inculpatul C. M. recunoaște că a mai purtat discuții cu persoana vătămată, mai mult că a venit și singur pentru a negocia restituirea sumei de bani și când au intervenit unele înțelegeri pe care partea vătămată ar trebui să le respecte.
În încercarea de a convinge pe persoana vătămată de realitatea filmărilor referitoare la activitatea sa infracțională, chiar inculpatul C. M. îi aduce la cunoștință derularea evenimentelor din data la care s-au dat banii către partea vătămată, arătând că a participat și el și îi precizează părții vătămate că este singurul responsabil de restituirea banilor întrucât cu numitul C. M. nu ar fi avut nici o treabă.
De asemenea, același inculpat intervine și la momentul la care partea vătămată susține că nu dispune de banii necesari restituirii, arătând că are acești bani, exprimându-și acordul cu soluțiile propuse de ceilalți doi inculpați ,A. I. și A. G. I.,de a-și vinde proprietățile.
Mai mult, inculpatul C. M. este singurul care, în încercarea de a-l determina pe B. M. să restituie suma de bani pretinsă, îi aduce la cunoștință faptul că este filmat inclusiv momentul în care persoana vătămată ar recunoaște că se duce să dea bani fratelui său pentru a interveni în favoarea numitului A. S., aspect mult mai grav și care ar fi putut să o determine mai ușor pe persoana vătămată, prin consecințele negative ce urmau să se răsfrângă și asupra Președintelui României, la restituirea sumelor de bani.
Inculpatul C. M. s-a comportat ca o persoană îndreptățită să solicite acea sumă de bani, declarând în fața instanței că M. B. „ne datora bani”. Este cert că inculpatul C. M. a intenționat să o ajute pe soția lui în deplasările pe care le făcea în C. având în vedere starea acesteia, dar se putea opri de la discuțiile cu partea civilă având ca obiect restituirea sumei sub amenințarea că acele înregstrări ar putea fi dezvăluite presei.
În privința inculpatului minor A. G. I.,instanța reține că și acesta a avut o prezență activă,vehementă chiar,ca și inculpata A. I., demersul său din data de 29.05.2014 ,fiind în același sens ca al celorlalți doi coinculpați,respectiv,de a determina persoana vătămată să ia o anumită atitudine, impusă prin constrângere,edificatoare fiind înregistrarea în mediul ambiental . ”Păi l-ajutați dumneavoastră pe M. dar trebuie să ne dați banii!” „ …la procuror sau la DIICOT și „uite domn’le ce am făcut, uite așa, uite așa…”; „Dumneavoastră sunteți și filmați și când i-ați spus lui F. că i-ați dat banii și lui fratele dumneavoastră, T.”; Sau nu, hai să facem altceva, spune-i lu’ M. să-și vândă casa de aici de la C. și casa de la București.”. „Și gata ai terminat! Sau s-o treacă pe numele lui cumnatu-miu și p-a lu’ sor’ mea și nu mai avem nicio treabă!”;”Că pe asta oi lua eu cu 150.000 asta de la București și p-aialaltă tot așa și am scăpat și am terminat bâlciu”;”Să-și vândă casa și să ne dea banii!”; „Noi nu plecăm din C.!”;” Noi la poartă la dumneavoastră stăm!”;” Noi cu banii ăștia…noi nu am adus atâta, noi am adus atâta să-l scapi pe tata!” ;Mai dați-ne 10-20 de mii mâine”; „Nașule stăm aicea până mâine, … până vine M., vorbiți cu M. să-și vândă casele, ce are, și să ne dea banii”.
Toți cei trei inculpați au acționat, completându-și replicile adresate persoanei vătămate în cadrul dialogului inițiat de A. I. ,legat de restituirea sumei de bani într-un mod în care să-i insufle persoanei vătămate temerea că dacă nu le returnează suma de 280.000 euro, se vor adresa D.N.A, D.I.I.C.O.T .,dar și presei și televiziunilor, suportând consecințele pretinsei implicări legată de punerea în libertate a tatălui inculpaților A. I. și A. G. I..
În timpul discuțiilor,inculpații s-au susținut reciproc, și-au întărit afirmațiile unii altora, între ei existând o coeziune psihică,tocmai în scopul constrângerii persoanei vătămate să remită banii, precizându-i acesteia că fost filmată de inculpatul A. F., iar filmările sunt compromițătoare și inevitabile pentru partea vătămată ”Ce o să iasă? cine moare-moare, cine trăiește-trăiește, nașule! Ce vrei să facem?” În cadrul discuției din data de 29.05.2014, iese în evidență atitudinea inculpatului A. I., aceasta fiind cea care conduce dialogul, inițiază amenințarea cu darea în vileag prin dezvăluirea în presă a pretinsei fapte penale a persoanei vătămate „ Dar mergem și-i dăm filmările și gata! Și luăm un milion de euro dacă luăm” și îi ghidează pe ceilalți doi inculpați .
Cu ocazia dezbaterilor,B. M. a subliniat că mai aspru ar trebui pedepsiți A. F. și A. I. ,ceea ce demonstrează impactul deosebit pe care l-au avut asupra sa acțiunile celor doi inculpați.
În raport de mijloacele de probă administrate în cauză și analizate anterior,și faptele inculpaților A. I.,C. M. și A. A. G. I. ,se încadrează în dispozițiile incriminatoare ,astfel că cererile privind achitarea acestora,nu pot fi primite.
Solicitările de încetare a procesului penal ,nu pot fi luate în considerare ,având în vedere că infracțiunea de șantaj nu se urmărește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate,acțiunea penală fiind pusă în mișcare din oficiu.
În ceea ce privește împrejurarea că din înregistrarea audio-video din data de 29.05.2014 ,lipsește segmentul referitor la intervenția echipei de flagrant, instanța reține că aceasta nu face parte din ansamblul probator al cauzei, pe de altă parte nu există temei legal pentru a impune înregistrarea intervenției echipei operative.Dealtfel,inculpații nu au contestat la momentul realizării flagrantului și nici ulterior, consemnările din procesul –verbal de prindere în flagrant,pe care l-au semnat ,totodată recunoscând că au fost la sediul firmei persoanei vătămate,au discutat cu aceasta și au primit de la ea suma de 10.000 euro ,apreciind că banii li se cuveneau și precizând că nu au exercitat amenințări pentru a obține suma.
Celelalte neconcordanțe între înregistrările audio-video și procesele –verbale de redare invocate de avocatul ales dar neindicate în concret, nu au fost identificate întrucât ele nu există ,astfel cum instanța a putut constata în cursul judecății, procedând la ascultarea personală a înregistrărilor și confruntarea lor cu redarea scrisă .
Referitor la susținerile avocatului ales al inculpaților privind existența unei eventuale trucări a flagrantului ,pe fondul unor relații între organul de urmărire penală și persoana vătămată B. M. și dubiile asupra „veridicității realizării flagrantului” sau că în cadrul procedurii de prindere în flagrant ar fi fost comise abuzuri ,că inculpaților le-au fost aduse injurii,instanța subliniază că acesta are dreptul de a formula plângere penală împotriva organului de urmărire penală, conform dispozițiilor din Codul de procedură penală.
Sub aspectul încadrării juridice,instanța reține următoarele:
Infracțiunea de șantaj se referă la fapte care restrâng libertatea psihică a persoanei ,pe care o determină prin constrângere să facă acte pe care nu le-ar fi dorit să le efectueze ,această constrângere fiind făcută în scopul obținerii în mod injust a unui folos de cel care exercită constrângerea.
Ca deosebire de reglementarea anterioară (alin.1 al art.194 Cod penal 1969),care incrimina constrângerea unei persoane prin violență sau amenințare ,cea actuală incriminează simpla constrângere a unei persoane(alin.1 al art.207 Cod penal).Aceasta nu înseamnă că în actuala reglementare se exclud violența-fapta putând fi săvârșită prin exercitarea oricăror acte de violență fizică - sau amenințarea ca modalități de realizare a constrângerii .Această din urmă modalitate ,constă în săvârșirea de acte care sunt de natură a inspira victimei temerea unui pericol pentru viața,integritatea corporală,sănătatea,libertatea,demnitatea sau avutul său ori al unei alte persoane de care este legată afectiv.În urma amenințării declanșate și a temerii serioase produse victimei ,aceasta este pusă în situația de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se opune pretențiilor făptuitorului .Pentru existența infracțiunii de șantaj se cere ca amenințarea să se refere la producerea unui rău viitor.
Obiectul juridic special constă în relațiile sociale referitoare la libertatea psihică a persoanei iar obiectul juridic adiacent poate consta ,după caz,în relațiile sociale cu caracter nepatrimonial ,atunci când în condițiile alin.1 folosul urmărit este de natură nepatrimonială sau în relațiile sociale cu caracter patrimonial,atunci când se urmărește un folos patrimonial ,în condițiile formei agravate din alin.3 .
Subiectul activ nu este circumstanțiat de lege ,fapta putând fi săvârșită de orice persoană.
Subiectul pasiv este persoana supusă constrângerii pentru a îndeplini pretențiile făptuitorului sau supusă amenințării cu darea în vileag a unor fapte reale sau imaginare.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de șantaj constă,fie într-o acțiune de constrângere ,când fapta se săvârșește în condițiile alin.1 ,fie într-o acțiune de amenințare ,când fapta se săvârșește în condițiile alin.2.
Varianta tip prevăzută în alin.1 ,constă în constrângerea unei persoane să dea,să facă sau să sufere ceva .
Potrivit alin.2 constituie varianta asimilată ,amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare ,compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia.A da în vileag o faptă compromițătoare ,înseamnă a o aduce la cunoștință altora ,prin orice mijloace.
Urmarea imediată, sub ambele modalități normative alternative,constă într-o încălcare a libertății psihice a persoanei de a acționa după voința sa,prin crearea unei stări serioase de temere a victimei, întrucât constrângerea declanșată asupra acesteia ,o pune în fața alternativei de a accepta sugestia ,pretențiile făptuitorului ori de a suporta alte consecințe.
Între activitatea făptuitorului și urmarea imediată trebuie să existe o legătură de cauzalitate.
Din punct de vedere al laturii subiective,infracțiunea de șantaj se săvârșește cu intenție directă,calificată prin scop.Autorul acționează având reprezentarea că prin fapta sa exercită o constrângere ilicită asupra victimei pentru a o determina să dea sau să sufere ceva ,să facă,să nu facă și urmărește producerea acestui rezultat ,cu scopul de a dobândi un folos injust.
Acțiunea de constrângere exercitată de făptuitor trebuie să urmărească realizarea unui scop determinat,și anume obținerea unui folos (nepatrimonial sau patrimonial )pentru sine ori pentru altul,folos care poate să provină de la orice persoană ,nu numai de la cel constrâns ,deoarece scopul prevăzut de lege nu constă în lezarea victimei ,ci este acela al dobândirii unui folos .
Deosebirea dintre modalitatea normativă agravată din alin.3 și modalitatea din alin.1 al art.207 Cod penal ,constă ,evident,în natura folosului urmărit,eventual și obținut ,prin săvârșirea faptei,fiind un folos patrimonial.
Legiuitorul a înțeles să incrimineze modul injust prin care se urmărește obținerea folosului ,astfel încât infracțiunea de șantaj există chiar dacă folosul este just ,i s-ar fi cuvenit făptuitorului, dacă îl obținea pe cale licită .
Șantajul este o infracțiune îndreptată împotriva libertății psihice a persoanei iar rațiunea incriminării ei a fost aceea de a proteja această valoare socială împotriva oricărei încercări de constrângere făcute cu scopul dobândirii pe căi injuste a unui folos, incriminarea acestei infracțiuni protejează persoanele vătămate împotriva constrângerilor menite să asigure autorilor lor, obținerea în modalități injuste a unor foloase chiar și juste, atâta timp cât există căi legale de valorificare a drepturilor respective.
Prin urmare,raportat la cauza de față,este irelevant dacă persoana vătămată, martorul C. M. A. sau vreo altă persoană datorau sau nu în fapt 280.000 euro inculpatului A. F. ori dacă sursa acestei datorii era una licită (împrumutul pentru achiziționarea utilajelor Aversa) ori ilicită (infracțiunea de trafic de influență).
În drept:
Fapta inculpatului A. F. care la data de 01.11.2013, a exercitat amenințări asupra persoanei vătămate B. M., constând în darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.5 alin.1 Cod penal.
Din punct de vedere a laturii obiective, elementul material al infracțiunii a constat în amenințarea persoanei vătămate, în cadrul unei convorbiri telefonice, cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte de natură să o compromită pe aceasta din urmă.
În cadrul discuției telefonice respective, inculpatul A. F. a afirmat că :„îl va face de râs” pe B. M., indicând și posturile de televiziune prin intermediul cărora va realiza aceste acțiuni de compromitere,că persoana vătămată a pretins de la el suma de 600.000 euro ,pentru a scăpa o persoană, făcând referire directă la tatăl său, exprimându-și nemulțumirea cu privire la pedeapsa primită de acesta și i-a cerut persoanei vătămate să îi aducă toți banii, solicitând astfel restituirea unei sume de bani, respectiv 280.000 euro, reprezentând pretinsul rest rămas din totalul de 600.000 euro plătiți martorului C. M. A..
Prin urmare, este îndeplinită și condiția ca actul de constrângere săvârșit de inculpat să aibă ca finalitate o anumită conduită a persoanei vătămate, respectiv să dea ceva.
Urmarea imediată a faptei reținute în sarcina inculpatului A. F. a constat în încălcarea libertății psihice a persoanei vătămate, prin inducerea unei stări de temere acesteia cu privire la compromiterea în viitor a imaginii sale și a familiei sale, prin darea în vileag a implicării în săvârșirea unor presupuse infracțiuni de corupție.
Fapta inculpatului a produs această urmare, întrucât amenințarea a fost una serioasă și în raport de obiectul amenințării, inculpatul avea posibilitatea reală de a o pune în practică, împrejurare de natură să îi confere credibilitate și să amplifice starea de temere a persoanei vătămate.
De asemenea fapta comisă de inculpatul A. F. avea aptitudinea de a produce o stare de temere persoanei vătămate și în contextul în care fratele acesteia din urmă era președintele țării.
Între fapta imputată în sarcina inculpatului și urmarea imediată produsă a existat o legătură de cauzalitate.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul A. F. a acționat cu intenție directă, calificată prin scop, având în vedere că a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale și a urmărit producerea acestuia,în condițiile în care a exercitat amenințările descrise, asupra persoanei vătămate, urmărind să îi provoace o stare de temere și având convingerea că prin fapta sa va realiza constrângerea acesteia din urmă pentru a o determina să dea sumele solicitate.
Scopul urmărit de către inculpat prin actul de constrângere săvârșit asupra persoanei vătămate a fost acela de a obține pentru sine, în mod injust, un folos material, constând în cei 280.000 euro pe care persoana vătămată ar fi urmat să îi achite în urma constrângerii exercitate asupra sa.
Faptele inculpaților A. F. și A. F. care la data de 26.03.2014, au exercitat amenințări asupra martorului C. M. A., cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro sau să își transfere averea în proprietatea lor, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal .
În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al infracțiunii reținute în sarcina celor doi inculpați, a constat în constrângerea martorului C. M. A. prin amenințarea sa cu moartea, A. F. amenințând pe martor că îl va înjunghia în cap, în timp ce A. F. a solicitat în mod expres restituirea sumei de 280.000 euro,apoi,aceasta a solicitat martorului să încheie un act prin care să îi dea propria casă iar ulterior,dar cu aceeași ocazie, ambii i-au cerut martorului să își transfere toate bunurile în proprietatea lor iar pentru a întări aceste solicitări, A. F. a amenințat din nou martorul,afirmând că în cazul în care nu se va conforma solicitărilor, îi va înjunghia pe toți.
Urmarea imediată a faptei reținute în sarcina inculpaților a constat în încălcarea libertății psihice a martorului C. M. A. prin insuflarea unei stări de temere pentru viața și siguranța sa.
Amenințările exercitate de către inculpat asupra martorului au fost apte să îi provoace acestuia din urmă stări de temere.
Sub acest aspect ,nu este lipsită de importanță împrejurarea că inculpatul A. F. era la momentul respectiv judecat și condamnat nedefinitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra vieții și făcea parte dintr-o familie cu puternice legături în zona din care provine, împrejurări cunoscute de către martor,totodată martorul și inculpatul locuiesc în aceeași mică localitate, Drăgănești O., astfel că localizarea martorului de către inculpat se putea realiza cu ușurință.
Între fapta imputată în sarcina inculpaților și urmarea imediată produsă a existat o legătură de cauzalitate.
Sub aspectul laturii subiective, inculpații A. F. și A. F. au acționat cu intenție directă, calificată prin scop, în sensul că au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor și au urmărit producerea acestuia,deoarece A. F. a exercitat amenințările descrise mai sus asupra martorului, urmărind să îi provoace o stare de temere și având convingerea că prin fapta sa va realiza constrângerea acesteia din urmă pentru a o determina să remită sumele solicitate iar A. F.,în timp ce fiul ei exercita amenințări asupra martorului,la rândul ei i-a cerut martorului să se conformeze solicitării,ceea ce le-ar fi asigurat obținerea în mod injust a unui folos patrimonial.
Fapta inculpatului A. F. care la data de 31.05.2014, în cadrul unei discuții telefonice purtate din P. Colibași, prin intermediul postului telefonic mobil cu nr. 0764/419.444, cu persoana vătămată B. M., i-a solicitat acesteia să își retragă plângerea formulată și să dea declarații din care să rezulte inexistența faptei de șantaj cercetată în prezenta cauză, astfel încât inculpatul C. M. să fie pus în libertate prin admiterea contestației formulate împotriva încheierii de arestare a Tribunalului C., amenințând că în caz contrar va da în vileag, prin intermediul presei, fapte compromițătoare pentru persoana vătămată și pentru familia acesteia, respectiv implicarea ei în săvârșirea unor infracțiuni de corupție, urmând să disemineze și o presupusă înregistrare având ca obiect aceste aspecte, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.13/1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului a constat în amenințarea persoanei vătămate, în cadrul unei discuții telefonice pe care cei doi au purtat-o la data de 31.05.2014, după arestarea preventivă a coinculpatului C. M..
Obiectul amenințărilor exercitate asupra persoanei vătămate l-a constituit din nou darea în vileag, prin intermediul presei, a unor presupuse infracțiuni de corupție comise de aceasta din urmă.
Urmarea imediată a infracțiunii a constat în încălcarea libertății psihice a persoanei vătămate, prin inducerea unei stări de temere legată de viitoarea sa denigrare și compromitere în cadrul unei campanii de presă.
Între urmarea imediată produsă și faptele inculpatului A. F. există o legătură de cauzalitate.
Această din urmă infracțiune ,a fost comisă de inculpat,în stare de recidivă,fiind aplicabile dispozițiile art.41 alin.1 Cod penal.
Faptele inculpaților C. M. și A. I. din data de 26.05.2014 și ale inculpaților C. M. ,A. I. și A. G. I.,din data de 29.05.2014, constând în exercitarea de constrângeri asupra persoanei vătămate B. M., constând în amenințarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind suma de 10.000 euro de la persoana vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prevăzută de art.131 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1, 2 și 3 Cod penal.
În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al infracțiunii reținute în sarcina celor trei inculpați, a constat în exercitarea de amenințări care vizau dezvăluirea în presă a unor fapte de corupție, presupus comise de către persoana vătămată,dacă nu se returna suma în dicuție,respectiv,280.000 de euro .
Urmarea imediată a constat în înfrângerea libertății psihice a persoanei vătămate prin inducerea unei stări de temere și nesiguranță cu privire la denigrare sa viitoare în mass media.
Între faptele reținute în sarcina inculpaților și urmarea imediată produsă a existat o legătură de cauzalitate.
Sub aspectul laturii subiective, inculpații au acționat cu intenție directă, calificată prin scop, în sensul că au prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor și au urmărit producerea acestuia,scopul urmărit de cei trei inculpați,fiind acela de a obține în mod injust un folos patrimonial, respectiv suma de 280.000 euro.
Instanța subliniază că argumentele privind caracterul injust al modalității de obținere a folosului urmărit de subiectul activ și nu al folosului în sine,sunt valabile pentru toate infracțiunile de șantaj reținute în sarcina inculpaților și descrise mai sus.
Reținerea prevederilor art.77 lit.a Cod penal este justificată în privința acestei infracțiuni, deoarece ea a fost comisă în forma de participație a coautoratului de cei trei inculpați iar cu privire la inculpații C. M. și A. I., reținerea circumstanței agravante prevăzute de art.77 lit.d Cod penal este determinată de împrejurarea că aceștia au săvârșit infracțiunea de șantaj, împreună cu inculpatul minor A. G. I..
De precizat că inculpatul C. M. a comis infracțiunea de șantaj reținută în sarcina sa în stare de recidivă, motiv pentru care sunt aplicabile prevederile art.41 alin.1 Cod penal.
De asemenea, având în vedere că inculpatul A. G. I., era minor la data comiterii faptei,sunt aplicabile dispozițiile art.113 Cod penal.
În ceea ce privește cererea inculpaților de schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestora,în sensul înlăturării dispozițiilor art. 13ind.1 din Legea 78/2000, instanța apreciază că este nefondată pentru următoarele considerente:
Conform art.13/1 din Legea nr.78/2000,în cazul infracțiunii de șantaj prevăzută de art.207 Cod penal,în cazul în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art.1 ,limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Astfel,în rândul subiecților enumerați de art.1 din Legea nr.78/2000,se află și persoanele care îndeplinesc ,permanent sau temporar,potrivit legii,o funcție sau o însărcinare ,în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența,în cadrul serviciilor publice,regiilor autonome,societăților comerciale,companiilor naționale,societăților naționale ,unităților cooperatiste sau al altor agenți economici.
În incriminarea faptei prevăzute de art.13/1 Cod penal,legiuitorul a folosit sintagma „în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art.1”,care,ca sferă de aplicare,desemnează atât fapta săvârșită de o persoană dintre cele prevăzute la art.1 cât și fapta săvârșită asupra unei persoane dintre cele prevăzute la art.1 .
În cauza de față ,calitatea persoanei vătămate B. M. de asociat unic și administrator S.C. Fattoria Terrantica S.R.L., de asociat și administrator al S.C.MB CONSULT COMPANY SRL precum și a martorului C. M. A., de asociat și administrator a unor societăți comerciale ,respectiv,S.A.EXPROTUR TRADING SRL și S.C.AVERSA PRODUCTION SRL,rezultă din declarațiile acestora și înscrisurile din dosar, calitate care dealtfel nu a fost contestată de către inculpați..
De asemenea, susținerea inculpaților în sensul că, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 13ind.1din Legea 78/2000, ar fi trebuit ca faptele de șantaj să fie săvârșite în legătură cu aceste calități de asociat sau administrator al unei societăți comerciale nu poate fi acceptată întrucăt dispozițiile art. 13ind.1 din Legea 78/2000, nu fac o distincție în acest sens, fiind prevăzută doar condiția ca infracțiunea de șantaj să privească una dintre persoanele prevăzute la art. 1 din aceeași lege.
La stabilirea și aplicarea pedepselor,instanța va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art.74 Cod penal ,care statuează că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului,care se evaluează după următoarele criterii:împrejurările și modul de comitere a infracțiunii ,precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii ;motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal ;nivelul de educație ,vârsta ,starea de sănătate ,situația familială și socială .
Prin executarea pedepsei, se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
Reeducarea sau îndreptarea condamnatului ,împiedicarea de a repeta alte încălcări ale legii penale,constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri și deprinderi ale acestuia, precum și în inocularea unor valențe comportamentale, în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal.
Pedeapsa trebuie să corespundă, din punct de vedere al cuantumului și al modalității de executare, gravității infracțiunii și nevoilor de îndreptare ale infractorului, impunându-se ca ea să fie adaptată pericolului social concret al faptei și periculozității infractorului, asupra căruia trebuie se acționeze.
De aceea, cu ocazia stabilirii și aplicării pedepsei, trebuie să se țină seama de necesitatea acestei concordanțe, deoarece în măsura în care se atribuie pedepsei funcția de a influența asupra conștiinței, mentalității și conduitei viitoare a condamnatului, pedeapsa trebuia să corespundă în aceeași măsură gradului de receptivitate a condamnatului față de influența educativă a pedepsei. Acest grad de receptivitate este reflectat și în conduita procesuală a condamnatului, în atitudinea sa față de faptă, în modul în acesta a contribuit la aflarea adevărului și a relaționat în raporturile cu organele judiciare.
Pe de altă parte, în stabilirea cuantumului pedepsei și fixarea modalității sale de executare, este necesar a fi examinate, în mod cumulativ, circumstanțele reale de comitere a faptei, urmările produse și circumstanțele personale ale inculpatului.
Astfel,instanța va lua în considerare gradul de pericol social ridicat al faptelor,determinat de natura infracțiunii de șantaj comise de fiecare inculpat ,prin care au fost lezate grav relațiile sociale privind libertatea psihică a persoanei,de gravitatea faptelor ,apreciată prin împrejurările concrete și modul de săvârșire( inculpații A. F. și A. F. -constrângerea realizată prin amenințări asupra martorului C. M. ,cu săvârșirea de acte de natură a-i inspira temerea unui pericol,pentru a-l determina prin astfel de mijloace să remită suma de 280.000 de euro;inculpații A. I., C. M. ,A. G. I. și A. F. –prin amenințarea cu darea în vileag prin intermediul presei ,a unei fapte de natură să compromită persoana vătămată B. M. și membrii familiei acesteia și să provoace prejudicii de imagine acestor persoane și anume implicarea în săvârșirea unei infracțiuni de corupție, prin actele de constrângere urmărindu-se declanșarea stării de temere și implicit adoptarea unei anumite conduite de către persoana vătămată ,respectiv dea returna suma de 280.000 de euro),scopul urmărit(dobândirea în mod injust a unui folos material), urmarea produsă(încălcarea libertății psihice a martorului C. M. prin provocarea unei stări serioase de temere pentru viața și siguranța sa ;încălcarea libertății psihice a persoanei vătămate B. M. prin declanșarea unei stări de temere și nesiguranță ,legată de viitoarea sa denigrare și compromitere ,în mass media),împrejurările care constituie circumstanțe agravante (art.77lit.a cod penal-săvârșirea infracțiunii de trei sau mai multe persoane împreună;art.77 lit.d-săvârșirea infracțiunii de către un infractor major împreună cu un infractor minor) și care dau un plus de gravitate faptelor săvârșite de cei în sarcina cărora se rețin variantele agravante,relațiile sociale periclitate prin săvârșirea faptelor,în principal cele referitoare la libertatea psihică a persoanei,întrucât astfel de fapte îngrădesc posibilitățile persoanei șantajate de a mai acționa după propria voință ,totodată,dar numai ca obiect juridic adiacent și relațiile sociale susceptibile a fi vătămate ori periclitate prin urmărirea fără drept a unui folos, gradul de participare, de implicare a fiecărui inculpat în activitatea infracțională,așa cum reiese din împrejurările faptice dovedite cu mijloacele de probă administrate(inculpatul A. F. a săvârșit faptele atât singur iar la fapta din 26.03.2014, împreună cu inculpata A. F. ,acționând împreună în mod conjugat,împreună au comis faptele și inculpații A. I. ,C. M. și A. G. I.,context în care au acționat ,s-au completat și s-au susținut reciproc ,astfel ca victimele infracțiunii de șantaj să adopte conduita dorită de inculpați .De asemenea se remarcă din modalitatea de săvârșire a faptelor, atitudinea insistentă a fiecărui inculpat dar și nota ridicată de violență verbală ,în mod deosebit inculpaților A. F. ,A. I. și A. F.,pentru atingerea scopului urmărit ,acela de a obține în mod injust un folos patrimonial ,respectiv suma de 280.000 de euro.
Caracterul grav al activității infracționale reținute în sarcina celor cinci inculpați, este determinat și de imaginea de ansamblu în care un grup de persoane, pe de o parte cei care au dat sume de bani foarte mari, pentru a beneficia de presupusa sau reala influență pe care persoana vătămată o avea sau a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din sistemul judiciar chiar și prin intermediul fratelui său, președintele României la acel moment, încearcă să își recupereze aceste sume de bani de la cel care le-ar fi promis rezolvarea ocultă, frauduloasă a situației juridice a unui alt membru de familie,inculpații recurgând la „proceduri”paralele celor judiciare ,care nu au nici o legătură cu ordinea de drept ,sfidând statul de drept și intrând în sfera ilicitului penal.Acest tip de comportament creează sentimentul că oricând, o persoană singură sau organizată într-un grup mai mic sau mai mare, va putea încerca să-și facă dreptate ignorând rezolvarea pe cale legală a diferendului legat de restituirea unei sume de bani sau a unui bun / bunuri și pentru că are tupeu și desconsideră ordinea de drept, va acționa după bunul plac iar constrângerile legale nu o vor atinge,ceea ce este de neacceptat.
Instanța reține că inculpații nu au recunoscut și nu au regretat faptele .
Va ține seamă la dozarea pedepselor și de conduita inculpaților atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței..
Vor fi avute în vedere și datele ce caracterizează persoana inculpaților ,după cum urmează:
A. F. are vârsta de 25 de ani ,necăsătorit,studii gimnaziale,cu o stare de sănătate stabilă ,fără ocupație la data comiterii faptelor ,din fișa de cazier judiciar și sentințele penale aflate în copie la dosar ,cu mențiunile privind data și modul rămânerii definitive ,rezultă că nu se află la primul conflict cu legea penală și este recidivist.Astfel:prin sentința penală nr.844/28.10.2010 a Judecătoriei Slatina,definitivă prin decizia penală nr .612/14.03.2012 a Curții de Apel C.,inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 8 luni închisoare cu suspendare condiționată,cu termen de încercare de 2 ani și 8 luni,pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice prev.de art.321 Cod penal 1969 și infracțiunea prev.de art.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată(fapte comise la data de 08.06.2010);prin sentința penală nr.29/22.02.2012 a Tribunalului O.(dosar nr._ ),definitivă prin decizia penală nr.1679/16.05.2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție ,a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de tentativă de omor,prev.de art.48 Cod penal ,art.32 rap.la art.188 Cod penal și art.199 Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.66 alin.1 lit.a,b,d Cod penal,pe o perioadă de 2 ani( faptă comisă la data de 17.02.2011);subliniem că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pronunțată de Tribunalul O. ,inculpatul a comis fapta din data de 31.05.2014,ce face obiectul prezentei cauze, ceea ce conferă un plus de gravitate activității infracționale în ansamblu. De asemenea,conform cazierului judiciar,prin ordonanța nr.1726/03.03.2011 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Caracal,s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ,pentru infracțiunile prev.de art.193,art.180 alin.1 Cod penal 1969 și art.1 din Legea nr.61/1991 rep.Cele de mai sus evidențiază că inculpatul a ignorat clemența instanțelor care i-au acordat suspendarea condiționată și că sancțiunile penale aplicate nu și-au atins scopul educativ și de prevenție ,de vreme ce nu și-a îndreptat conduita ,ci dimpotrivă a persistat în comportamentul infracțional.
În raport de pericolul social concret ridicat al faptelor comise, de multitudinea acestora, de participarea esențială în desfășurarea activității infracționale,de circumstanțele reale precum și cele personale ,de antecedentele infracționale, de atitudinea nesinceră, de încercările de îngreunare a aflării adevărului în procesul penal,fără a-și asuma gravitatea faptelor comise, aspectele enumerate fiind detaliate anterior,de limitele speciale de pedeapsă prevăzute de legea penală ,majorate cu o treime ca efect al incidenței art.13/1 din Legea nr.78/2000 ,va aplica inculpatului A. F. pedepse cu închisoarea ,în cuantum situat între media și maximul prevăzut de textele legale incriminatoare.
Totodată instanța va lua în considerare în privința acestui inculpat, prevederile art.19 din Legea nr.682 /2012 ,privind protecția martorilor, având în vedere că în urma denunțului formulat și înregistrat la Direcția Națională Anticorupție –Secția de Combatere a Corupției-sub nr. 227/P/2014, la data de 06.06.2014,s-au descoperit și au fost trimise în judecată persoanele care ar fi săvârșit infracțiunile grave arătate de către denunțător,prin rechizitoriul nr.227/P/2014 din data de 14.07.2014 (vol.5 dosar instanță).
Astfel cum am arătat și mai înainte,inculpatul A. F. a solicitat să se rețină în favoarea sa,dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 iar instanța constată că sunt îndeplinite condițiile pentru reținerea acestei cauze speciale de atenuare.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 „persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.
Aprecierea incidenței dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 implică analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de legea specială, respectiv existența unei persoane care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni. Reținerea acestei cauze legale de reducere limitelor de pedeapsă nu este condiționată de angajarea răspunderii penale a persoanei depistate, pe baza unei hotărâri definitive de condamnare, de reținerea vinovăției respectivei denunțate, ci doar de facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a altor persoane, în sensul că împotriva acestora se formulează acuzații penale, în calitate de suspecți sau inculpați.
Din adresa nr. 227/P/2014 din 03.09.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție– Direcția Națională Anticorupție-Secția de Combatere a Corupției- și înscrisurile atașate(vol.V dos instanță) ,rezultă că denunțul formulat de A. F. ,înregistrat la data de 06.06.2014 sub nr.227/P/2014, s-a finalizat cu trimiterea în judecată a inculpaților B. M. și C. M. pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție(trafic de influență și respectiv complicitate la trafic de influență ,prev.de art.291 alin.1 Cod penal cu aplic.art.6 din Legea nr.78/2000 și art 48 Cod penal rap.la art. 291 alin.1 Cod penal cu aplic.art.6 din Legea nr.78/200) iar denunțătorul este și martor ,calitate în care a și fost audiat .
Infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul A. F. precum și cele denunțate se încadrează în noțiunea de infracțiuni grave, conform art. 2 pct. 3 lit. h din Legea nr. 682/2002, fiind realizată una dintre condițiile prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002. O altă condiție pentru aplicabilitatea cauzei speciale de reducere a limitelor speciale de pedeapsă constă în dobândirea de către denunțător a calității de martor, în sensul art. 2 lit. a pct. 1 din Legea nr. 682/2002, care prevede că martorul este persoana care are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală și prin declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni.
Conform art. 114 Cod procedură penală, martorul este persoana audiată de organele judiciare și care are cunoștință despre faptele sau împrejurările de fapt care constituie probe în cauza penală.
Calitatea de martor, în sens procedural, nu se dobândește prin simpla formulare a unui denunț și furnizarea unor informații valorificate de organele de urmărire penală, ci prin audierea persoanei, în calitate de martor, conform regulilor prev. de art. 114 și urm. Cod procedură penală.
Inculpatul A. F. a formulat denunț, a furnizat anumite informații pentru depistarea unor infracțiuni grave și a avut calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, în cauza în care a oferit informații cu privire la săvârșirea unor infracțiuni grave, prin urmare, poate beneficia de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Pe cale de consecință,va condamna pe inculpatul A. F. :la pedeapsa de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare (fapta din 01.11.2013),pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev.de art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000, raportat la art.207 alin.1,2,3 Cod penal, cu aplic.art.5 alin.1 Cod penal și cu aplic.art.19 din Legea nr.682/2002 ;la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (fapta din 26.03.2014) pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev.de art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000, raportat la art.207 alin.1,3 Cod penal ,cu aplic.art.19 din Legea nr.682/2002; la pedeapsa de 4 (patru) ani și 6(șase ) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prev.de art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000, raportat la art.207 alin.1,2 și 3 Cod penal ,cu aplic.art.41 alin.1 Cod penal și cu aplic.art.19 din Legea nr.682/2002. Întrucât faptele săvârșite sunt în concurs real, va proceda la contopirea pedepselor aplicate, în baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal ,în referire la art.10 din Legea nr.187/2012 și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea ,de 4 (patru ) ani și 6 (șase )luni închisoare, la care se va adăuga sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte două pedepse, pedeapsa astfel rezultată pentru concursul de infracțiuni, fiind de 7(șapte) ani și 20(douăzeci) de zile închisoare.
Având în vedere că faptele reținute în sarcina inculpatului au fost comise în cursul termenului de încercare de 2 ani și 8 luni stabilit printr-o hotărâre anterioară,în baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012,va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.844/28.10.2010 a Judecătoriei Slatina( dosar nr._ ), modificată prin decizia penală nr.84/12.05.2011 a Tribunalului O. și rămasă definitivă prin decizia penală nr.612/14.03.2012 a Curții de Apel C. și va dispune executarea în întregime a acestei pedepse ,care nu se contopește cu pedeapsa de 7 ani și 20 de zile închisoare din prezenta hotărâre ,ci se adaugă acesteia,pedeapsa astfel rezultată ,fiind de 7 (șapte)ani ,8 (opt ) luni și 20 (douăzeci )de zile închisoare.
Cum una din infracțiunile care alcătuiesc concursul de infracțiuni ,pentru care a fost trimis în judecată inculpatul ,a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie(fapta din data de 31.05.2014 a fost săvârșită după rămânerea definitivă ,la data de 16.05.2014 ,a sentinței penale prin care i-a fost aplicată pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare),în baza art.43 alin.2 Cod penal și art.45 alin.2 lit.b Cod penal ,va adăuga pedeapsa de 7 ani, 8 luni și 20 de zile închisoare la pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit.a,b,d Cod penal, aplicată prin sentința penală nr.29/22.02.2012 pronunțată de Tribunalul O.(dosarul nr.1927 /104/2011),modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr.1679/16.05.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție ,în final ,inculpatul A. F. urmează să execute pedeapsa de 12 (doisprezece ) ani, 11 (unsprezece) luni și 20 (douăzeci) de zile închisoare și 2 ani pedeapsa complementară ,constând în interzicerea exercitării drepturilor prev.de art.66 lit.a,b și d Cod penal .
Pedeapsa principală se va executa prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal.
În baza art.65 Cod penal ,va interzice inculpatului,ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 lit.a,b,d Cod penal ,din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art.72 Cod penal,va deduce din pedeapsa închisorii ,perioada executată de la data de 09.06.2010 până la data de 25.06.2010 –reprezentând reținere și arestare preventivă(conform încheierii de îndreptarea erorii materiale din data de 05.11.2015) în cauza în care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată ,revocată prin prezenta- precum și de la data de 20.05.2014 ,la zi.
Va dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.81 din data de 19.05.2014 emis de Tribunalul O. în baza sentinței penale nr.29/22.02.2012 pronunțată în dosarul nr.1927 /104/2011 și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii ,conform prezentei hotărâri,la rămânerea definitivă a acesteia.
Va constata că inculpatul A. F. este arestat în altă cauză.
A. I. are vârsta de 23 de ani, studii gimnaziale,cu o stare de sănătate stabilă,fără loc de muncă ,necăsătorită dar angajată într-o relație de concubinaj cu inculpatul C. M.,relație din care au rezultat doi copii iar din înscrisurile depuse la dosar (acte medicale:bilet ieșire din spital,adeverință medicală,scrisoare medicală) în cursul judecății,reiese că cel mai mic dintre copii ,născut la 04.08. 2014 ,are probleme de sănătate, ce a necesitat în mai multe rânduri internarea inculpatei alături de minoră ,în cursul cercetării judecătorești,iar afecțiunile de care suferă minora necesită tratament ,supraveghere și evaluare medicală periodică .Inculpata nu are antecedente penale ,dar după înregistrarea pe rolul instanței a prezentului dosar ,la interval de aproximativ două luni și jumătate,aceasta a fost implicată alături de tatăl ei,A. S. ,în săvârșirea unei fapte penale,constând în infracțiunea de dare de mită ,prev.de art.290 Cod penal,rap.la art.5 și 6 din Legea nr.78/2000,comisă la data de 11.09.2014( luându-se și măsura arestului la domiciliu )pentru care a fost trimisă în judecată și condamnată prin sentința penală nr.83/20.01.2015 pronunțată de Tribunalul Argeș (dosar nr._ ),rămasă definitivă ,la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare ,cu suspendarea sub supraveghere a executării ,pe durata unui termen de 2 ani.Aceste date care rezultă din fișa de cazier judiciar și sentința penală amintită,aflată la dosar în copie,cu toate mențiunile referitor la data și modul rămânerii definitive,demonstrează că inculpata poate oricând reitera un comportament infracțional,de vreme ce și-a permis să continue săvârșirea de infracțiuni ,în timp ce era judecată într-un alt dosar, riscându-și libertatea și în condițiile în care la data comiterii respectivei fapte ,se afla sub control judiciar ,măsură preventivă luată în prezenta cauză ,după sesizarea instanței cu rechizitoriu,urmând a fi luate în considerare la dozarea pedepsei .
Având în vedere datele concrete ale cauzei ,ce reflectă o periculozitate sporită a faptelor comise în modalitățile arătate, derularea acțiunilor inculpatei ,ce se înscriu în activitatea infracțională reținută în sarcina acesteia, insistența manifestată și rolul esențial în desfășurarea activității infracționale,în legătură și cu acțiunile coinculpaților C. M. și A. G. I., circumstanțele reale precum și cele personale, situația familială, elemente care au fost detaliate anterior, atitudinea nesinceră și încercarea de a îngreuna aflarea adevărului, neasumarea gravității faptelor comise,limitele speciale de pedeapsă prevăzute de legea penală ,majorate cu o treime ca efect al incidenței art.13/1 din Legea nr.78/2000 ,circumstanțele agravante reținute-art.77 lit.a și art.77 lit d Cod penal -ce imprimă un plus de periculozitate faptelor, instanța va aplica inculpatei A. I. pedeapsa închisorii ,în cuantum orientat spre media prevăzută de normele legale de incriminare.
Prin urmare ,în baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 ,2 și 3 Cod penal cu aplic.art.77 alin.1 lit.a și lit.d Cod penal(încheierea de îndreptarea erorii materiale din data de 05.11.2015), va condamna pe inculpata A. I., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
În baza art.97 Cod penal, va dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.83/20.01.2015 a Tribunalului Argeș pronunțată în dosar nr._ rămasă definitivă prin decizia penală nr.387/A/03.06.2015 a Curții de Apel Ploiești .
Conform art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal în referire la art.40 alin.1 Cod penal și art.10 din Legea nr.187/2012 ,va contopi pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa din sentința penală nr.83/20.01.2015 a Tribunalului Argeș și va aplica inculpatei pedeapsa cea mai grea ,de 4 (patru) ani închisoare,la care se va adăuga sporul de o treime din pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, pedeapsa astfel rezultată pentru concursul de infracțiuni și pe care o va executa inculpata A. I., este de 4(patru) ani ,5 (cinci) luni și 10 (zece ) zile închisoare.
În baza art.72 alin.1 și 40 alin.3 Cod penal, va deduce din pedeapsă ,durata arestului la domiciliu luată față de inculpată de Tribunalul Argeș, de la data de 18.09.2014 și până la data de 20.01.2015,când măsura a fost revocată prin sentința penală nr. 83/20.01.2015 a Tribunalului Argeș .
Ca modalitate de executare a pedepsei ,aceasta nu poate fi decât prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal ,având în vedere circumstanțele cauzei, participarea și rolul hotărâtor în comiterea faptelor ,în raport de ceilalți doi coinculpați,conduita avută ulterior comiterii faptelor ce fac obiectul acestui dosar ,în sensul implicării în săvârșirea unei alte fapte penale, dând astfel dovezi că lăsarea în libertate este ineficientă,atitudinea nesinceră și încercarea de a îngreuna aflarea adevărului în procesul penal.Numai această modalitate de executare este în măsură să contribuie la schimbarea mentalității inculpatei și să o determine sărespecte valorile sociale ocrotite de lege.
De altfel,raportat la cuantumul pedepsei aplicate ,executarea în regim de deținere,este singura legal posibilă .
C. M. are vârsta de 26 de ani,studii 8 clase,cu o stare de sănătate bună,fără loc de muncă,necăsătorit dar angajat într-o relație de concubinaj cu inculpata A. I. ,relație din care au rezultat doi copii .Din fișa de cazier judiciar a inculpatului ,reiese că acesta nu se află la prima abatere de la legea penală ,fiind în stare de recidivă, după ce a fost condamnat prin sentința penală nr.2418/17.11.2011 pronunțată de Judecătoria Pitești (dosar nr._/280/2011),definitivă prin decizia penală nr.81/R/31.01.2012 a Curții de Apel Pitești,la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie,prev.de art.26 Cod penal,rap.la art.211 alin.1 ,alin.2 lit.c Cod penal,cu aplic.art.74 lit.a și lt.b Cod penal(faptă comisă la data de 08.08.2011),din care a fost liberat condiționat la data de 01.10.2013 cu un rest rămas neexecutat,de 310 zile închisoare.În antecedența penală a inculpatului,se mai înscriu: condamnarea la 6 luni închisoare pentru furtul conform art.624 din Codul penal italian,prin sentința penală din 26.09.2013 ,în dosar nr.168/2012 a Tribunalului de Minori din Milano,definitivă la 15.11.2013 precum și o sancțiune cu caracter administrativ aplicată pentru amenințare-art-193 Cod penal-prin ordonanța nr.1726 /P/2010 a Judecătoriei Pitești ,în baza căreia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sub aspectul infracțiunii menționate.În raport de datele extrase din fișa de cazier judiciar,instanța subliniază faptul că sancțiunile penale anterioare nu și-au atins scopul ,acela de reeducare și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni ,întrucât inculpatul nu a înțeles să manifeste o atitudine corectă față de ordinea de drept ci dimpotrivă, a revenit în zona infracțională la numai câteva luni de la data liberării condiționate ,element ce va fi luat în considerare la stabilirea cuantumului pedepsei.
Având în vedere pericolul social concret ridicat al faptelor, circumstanțele reale și participarea în concret în contextul activității infracționale - contribuția lui este semnificativă dar neavând rolul esențial prin raportare la inculpata A. I. –circumstanțele personale, situația familială, elemente care au fost detaliate anterior, atitudinea de neasumare a gravității faptelor comise,antecedența penală și starea de recidivă postcondamnatorie, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de legea penală ,majorate cu o treime ca efect al incidenței art.13/1 din Legea nr.78/2000 ,circumstanțele agravante reținute-art.77 lit.a și art.77 lit d Cod penal -ce conferă un plus de periculozitate faptelor, instanța va aplica inculpatului C. M., pedeapsa închisorii ,în cuantum orientat spre media prevăzută de normele legale de incriminare.
Așa fiind, instanța,în baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 ,2 și 3 Cod penal ,cu aplic.art.77 lit.a și d Cod penal și art.41 alin.1 Cod penal ,îi va condamna pe inculpatul C. M., pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare.
În baza art.43 alin.1 Cod penal,va adăuga pedeapsa de 4 ani închisoare la restul rămas neexecutat de 310 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2418/17.11.2011 a Judecătoriei Pitești pronunțată în dosar nr._/2011,rămasă definitivă prin decizia penală nr.81/R/31.01.2012 a Curții de Apel Ploiești ,urmând ca inculpatul C. M. să execute în total ,pedeapsa de 4 (patru )ani ,6 (șase) luni și 310(trei sute zece )zile închisoare .
În baza art.72 alin.1 Cod penal, va scade din pedeapsa închisorii ,durata măsurilor preventive a reținerii, de la data de 29.05.2014 până la data de 30.05.2024,a arestării preventive de la data de 30.05.2014 până la data de 29.04.2015 și a arestului la domiciliu de la data de 29.04.2015 până la data de 06.07.2015,când inculpatul a fost pus în libertate sub control judiciar, prin decizia penală nr.105 /P7C/29.04.2015 a Curții de Apel C.(dosar nr._ ).
Pedeapsa închisorii aplicată,se va executa prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal.
A. F. are vârsta de 44 de ani,căsătorită,are copii din care doi sunt minori ,fără ocupație iar din fișa de cazier judiciar și hotărârile înaintate în copie,aflate la dosar, reiese că aceasta a fost condamnată ( în același dosar cu inculpatul A. F. și martorul A. S. ), prin sentința penală nr.29/22.02.2012 a Tribunalului O.(dosar nr._ ) ,la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare ,pentru infracțiunile de încercare de a determina mărturia mincinoasă ,prev.de art.261 alin.1 Cod penal (3luni închisoare)și instigare la mărturie mincinoasă,prev.de art 25 Cod penal rap.la art.260 alin.1 cu aplic.art.29 alin.1 Cod penal (1 an închisoare),rămasă definitivă (faptă comisă în luna februarie a anului 2011). Ținând seama de datele extrase din fișa de cazier judiciar,instanța constată că inculpata poate oricând reitera un comportament infracțional,de vreme ce s-a implicat în săvârșirea de infracțiuni ,în timp ce era judecată într-un alt dosar.
Starea de sănătate a inculpatei nu este una stabilă,datorită afecțiunilor de care suferă ,confirmate de înscrisurile (actele medicale:adeverință medicală ,scrisoare medicală,bilet de ieșire din spital) depuse la dosar în cursul judecății,prin avocatul ales.
Având în vedere pericolul social concret sporit al faptei, circumstanțele reale și împrejurarea că inculpata a participat în mod esențial în contextul activității infracționale, alături de inculpatul A. F. ,acțiunile acesteia înscriindu-se în antecedența cauzală a rezultatului socialmente periculos al faptei,circumstanțele personale, situația socială și familială, elemente care au fost detaliate anterior, atitudinea de neasumare a gravității faptei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de legea penală ,majorate cu o treime ca efect al incidenței art.13/1 din Legea nr.78/2000, instanța îi va aplica inculpatei A. F., pedeapsa închisorii ,în cuantum situat între minimum și media prevăzută de normele legale de incriminare.
Astfel,în baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal ,va condamn pe inculpata A. F. ,la pedeapsa de 3 (trei)ani și 8(opt) luni închisoare .
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 (unu)an închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr.29 /22.02.2012 a Tribunalului O. în dosarul nr._ ,modificată prin decizia penală nr.331/01.11.2013 a Curții de Apel C. și rămasă definitivă prin decizia penală nr.1679/16.05.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și va repune în individualitatea lor cele două pedepse: de 1(unu) an închisoare pentru infracțiunea prev.de art.25 raportat la art.260 alin.1 Cod penal cu aplic.art.29 alin.1 Cod penal și cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și de 3(trei) luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.261 alin.1 Cod penal .
Văzând prevederile art.4 Cod penal,va constata că infracțiunea prev.de art.25 raportat la art.260 alin.1 Cod penal 1969 cu aplic.art.29 alin.1 Cod penal 1969,pentru care a fost aplicată pedeapsa de 1 an închisoare, a fost dezincriminată începând cu data de 01.02.2014,odată cu . Noului cod penal .
În baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal în referire la art.40 alin.1 Cod penal și art.10 din Legea nr.187/2012,va contopi pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 3 (trei) luni din sentința penală nr.29/22.02.2012 a Tribunalului O. și va aplica pedeapsa cea mai grea ,de 3 (trei) ani și 8(opt)luni închisoare, la care se va adauga sporul de o treime din pedeapsa de 3 luni, pedeapsa astfel rezultată pentru concursul de infracțiuni și pe care o va executa inculpata A. F., fiind de 3 (trei) ani și 9(nouă)luni închisoare .
În baza art.72 alin.1 și art.40 alin.3 Cod penal,va scade din durata pedepsei ,perioada executată de la data de 20.05.2014 și până la data de 27.01.2015,când a fost liberată condiționat din pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 29/22.02.2012 a Tribunalului O..
Ca modalitate de executare a pedepsei închisorii ,aceasta nu poate fi decât prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal,având în vedere gravitatea faptei, participarea și rolul deținut în activitatea infracțională ,atitudinea procesuală și încercarea de a îngreuna aflarea adevărului în procesul penal și neidentificând alte împrejurări de natură a creea instanței convingerea că există posibilitatea de îndreptare a conduitei în viitor.
De altfel,raportat la cuantumul pedepsei aplicate ,executarea în regim de deținere,este singura legal posibilă .
A. G. I. avea vârsta de 17 ani la data comiterii faptei,este elev în ultimul an de liceu,la liceul teoretic T. V. din localitatea de domiciliu,nu sunt indicii că suferă de vreo afecțiune fizică sau psihică, din fișa de cazier judiciar reiese că nu posedă antecedente penale.
Din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.,la data de 26.01.2015,instanța reține următoarele:
Acesta locuiește împreună cu doi dintre frații săi minori și sora mai mare, A. I., la domiciliul familiei din orașul Drăgănești-O.. Tatăl inculpatului, A. S.,se află în executarea unei pedepse privative de libertate pentru tentativă la omor ,în același dosar fiind condamnați pa pedepse privative de libertate și mama inculpatului, A. F. (care între timp a fost liberată condiționat),precum și fratele său,inculpatul A. F.. Un alt frate al inculpatului,A. L.,se află în executarea unei pedepse privative de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.După arestarea părinților ,grija gospodăriei a rămas în sarcina surorii mai mari,inculpata A. I. ,pe care inculpatul a susținut că o ajută ,în măsura posibilităților,fiind cel mai mare dintre cei trei frați minori .
Cu ocazia interviului realizat de consilierul din cadrul serviciului de probațiune, astfel cum reiese din cuprinsul referatului ,inculpatul a fost cooperant, s-a arătat foarte marcat de faptul că majoritatea membrilor familiei se află în stare de deținere și a manifestat o atitudine de devotament față de membrii familiei sale, afirmând că „ține foarte mult" la tatăl său, pe care dorește să-l sprijine în orice situație, la fel ca și pe fratele său condamnat pentru aceeași faptă, unul dintre motivele pentru care a dorit să contribuie la recuperarea „banilor familiei" fiind legat de posibilitatea de a le oferi cele necesare în închisoare. Devotamentul față de tată se bazează atât pe afecțiunea pe care i-o poartă cât și pe recunoștința față de condițiile bune de trai pe care acesta le-a asigurat familiei. De asemenea, minorul a admirat în permanență calitatea de lider în comunitatea etnică a tatălui său, fiind un model pentru el din acest punct de vedere.
Veniturile familiei provin din chiriile imobilelor pe care familia le are în proprietate, fiind administrate tot de către sora sa mai mare.
Din punct de vedere al statutului de elev,din cele relatate de profesorul diriginte ,s-a reținut că A. G. I. are un comportament bun în cadrul școlii, nu a fost implicat în conflicte, relaționează adecvat cu colegii și cadrele didactice și se adaptează la reguli. Singura problemă legată de mediul școlar a fost reprezentată de numărul mare de absențe (în jur de 80 la data întocmirii referatului de evaluare), dar fără a-i afecta promovabilitatea ,cu precizarea că inculpatul și-a motivat absențele prin faptul că are probleme legate de procesul penal în care este implicat precum și de sarcinile casnice pe care a trebuit să le preia în lipsa celorlalți membri ai familiei . În ceea ce privește comportamentul minorului în comunitate ,sursele din cadrul poliției locale au afirmat că acesta nu a fost implicat în alte fapte penale până în prezent și respectă condițiile măsurii de control judiciar impuse de instanță.
Motivația inculpatului minor de a se implica în fapta ce face obiectul prezentului dosar ,astfel cum a fost prezentată consilierului de probațiune,a fost aceea de a –și susține familia ,care nu dorea decât să recupereze suma de bani revendicată ,bani de care familia are mare nevoie ,în prezent,arătând totodată că el nu a amenițat partea vătămată cu săvârșirea unei infracțiuni,asemenea fratelui său ,A. F. și nu a acționat în afara legii.A afirmat că regretă cele întâmplate ,deoarece se teme de sancțiunile pe care el și rudele sale le vor primi ,că dorește să-și continue școala și să-și găsească un loc de muncă.
Consilierul de probațiune a reținut ca factori care inhibă dezvoltarea comportamentului infracțional al inculpatului ,lipsa antecedentelor infracționale,continuarea studiilor și comportamentul bun în cadrul școlii ,suportul afectiv și material al familiei,asumarea activității infracționale ,existența motivației pentru schimbare iar ca factori care accentuează dezvoltarea comportamentului infracțional ,mediul familial cu influențe infracționale.
În raport de factorii identificați,menționați mai sus, s-a apreciat că există un risc mic spre mediu de a comite alte infracțiuni ,întrucât provine dintr-un mediu în care au existat modele infracționale ,însă nu au fost semnalate alte manifestări de acest gen în comportamentul său,își asumă comiterea faptei și este motivat să nu mai încalce normele ,totodată își continuă studiile și este motivat și sub acest aspect.
Față de cele de mai sus,consilierul a concluzionat că inculpatul A. G. I. deține resurse personale pentru schimbarea comportamentului ,deoarece nu are antecedente penale,este preocupat și motivat în a-și finaliza studiile,resursele familiei constau în suportul material și afectiv pe care inculpatul îl primește,deși există modele infracționale în cadrul acesteia iar resursa comunitară este reprezentată de școală ,unde acesta se adaptează la reguli și relaționează adecvat.
Apreciind că riscul de a comite alte infracțiuni este mic spre mediu ,consilierul de probațiune a propus dispunerea măsurii educative a supravegherii ,însoțită de obligațiile a-și continua cursurile școlare și de a se prezenta la serviciul de probațiune.
Având în vedere pericolul social concret al faptei,care este de grad mediu,inculpatul fiind angrenat în activitatea infracțională de coinculpații C. M. și A. I.,participarea episodică dar nelipsită de importanță, vârsta foarte ,lipsa de maturitate care este încă pronunțată la vârsta de 17 ani, gradul mare de influențabilitate la presiunea grupului, influența mediului familial,în condițiile în care cei mai mulți membrii ai familiei au avut probleme cu legea penală și normele de conduită în general ,atitudinea procesuală ,elemente coroborate și cu celelalte date privind persoana inculpatului, așa cum au fost deja expuse ,situația socială, familială și cea școlară,în parte favorabile acestuia ,așa cum rezultă din referatul de evaluare,absența antecedentelor penale,instanța se va opri la o măsură educativă neprivativă de libertate.
D. urmare,în baza art.114 rap.la art.115 alin.1pct.1 lit.b Cod penal și art.118 Cod penal îi va aplica inculpatului A. G. I.- măsura educativă neprivativă de libertate asupravegherii,pe o durată de 6 (șase) luni,pentru infracțiunea prev. de art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1,2 și 3 Cod penal ,cu aplic.art.77 lit.a și art.113 Cod penal.
Conformart.118 Cod penal,măsura educativă a supravegherii constă în controlarea și îndrumarea inculpatului A. G. -I. sub coordonarea serviciului de probațiune ,pentru a asigura participarea la cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau . anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia .
În baza art.121 alin.1Cod penal, pe durata executării măsurii educative a asistării zilnice,inculpatul va respecta următoarele obligații:a) să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională; b) să nu depășească limita teritorială a României, fără acordul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;c) să nu se apropie și să nu comunice cu partea civilă B. M. și cu martorul C. M., să nu se apropie și să nu comunice cu membrii de familie ai acestora;
Conform art.121 alin.3 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor impuse de instanță pe durata măsurii educative, se va face sub coordonarea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul O..
În baza art.121 alin.4 Cod penal, pe durata executării măsurii educative luate, S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul O. va fi obligată să sesizeze instanța ,dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea ;b) inculpatul nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau nu execută, în condițiile stabilite,obligațiile ce îi revin;
Potrivit art.122 Cod penal ,dacă pe parcursul executării măsurii educative au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente,instanța va dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător ,pentru a asigura inculpatului, șanse mai mari de îndreptare .Când apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară,instanța dispune încetarea unora dintre obligațiile pe care le-a impus.
În baza art.123 alin.1 ,2 și 3 Cod penal,atrage atenția inculpatului,asupra consecințelor ce decurg din nerespectarea cu rea- credință a condițiilor de executare a măsurii educative ori a obligațiilor impuse, în sensul că instanța înlocuiește măsura educativă luată, cu internarea într-un centru educativ, precum și asupra consecințelor ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni pe durata măsurii educative,în sensul că, instanța înlocuiește măsura educativă a supravegherii, cu o măsură educativă privativă de libertate.
Asupra măsurii preventive a controlului judiciar, verificată din oficiu față de inculpații C. M. și A. I., conform art.362 alin.2 rap. la art.208 alin.5 Cod procedură penală ,instanța reține următoarele:
Inculpatul C. M. a fost arestat preventiv în cursul urmăririi penale, prin încheierea nr. 69 din 30.05. 2014 a Tribunalului C. (dosar nr._ ), pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de 30 mai 2014 și până la data de 28.06. 2014, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 31/UP/30.05. 2014. La luarea măsurii arestării preventive ,judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.223 alin.1 și 2 și art.202 alin.1 și 3 Cod procedură penală și a reținut din probele administrate,că, în mai multe rânduri, inculpatul C. M. și soția sa,A. I., ar fi exercitat amenințări asupra persoanei vătămate B. M., afirmând că vor dezvălui în presa națională detalii legate de potențiale activități ilicite ale sale, cu scopul de a o compromite. Amenințările proferate de inculpații C. M. și A. I. ar fi constituit o continuare a constrângerilor exercitate asupra persoanei vătămate de către inculpații A. F. și A. F..Judecătorul de drepturi și libertăți a mai avut în vedere și că inculpații ar fi urmărit obținerea unei sume foarte mari de bani, respectiv 280.000 euro.
După trimiterea în judecată, măsura preventivă a fost analizată la datele de: 26.06.2014, 18.07.2014, 18.08.2014 ,12.09.2014 ,06.10.2014 și 03.11.2014( în cadrul procedurii camerei preliminare) ; 26.11.2014 ,06.01.2015 ,17.02.2015 ,31.03.2015 și 21.04.2015(în procedura judecății în fond a cauzei).
Cu ocazia verificării periodice a măsurii arestării preventive ,prin încheierea de ședință din data de 18.07.2014 iar ulterior prin încheierea de ședință din data de 18.08.2014 ,judecătorul de cameră preliminară a admis cererea inculpatului și a dispus înlocuirea măsurii arestării cu arestul la domiciliu iar în urma admiterii căii de atac a DNA- S. Teritorial C.-măsura arestării a fost menținută prin încheierile pronunțate de Curtea de Apel C. la data de 22.07.2014 și respectiv 19.08.2014.
După începerea judecății,prin încheierile de ședință succesive din 19.02.2015 și 02.04.2015,instanța a admis cererea inculpatului C. M. și a înlocuit măsurii arestării cu arestul la domiciliu iar în urma admiterii căii de atac a D.N.A- S. Teritorial C.-măsura arestării preventive a fost menținută și respinsă cererea de înlocuire ,prin încheierea Curții de Apel C. din 24.02.2015 iar prin încheierea din 05.04.2015 ,instanța de control judiciar a respins ca nefondată cererea de înlocuire cu măsura controlului judiciar/arestul la domiciliu.
La termenul de judecată din 21.04.2015,instanța a avut de verificat ,din oficiu, măsura arestării preventive și de examinat cererea inculpatului C. M. ,prin care a solicitat înlocuirea măsurii arestări preventive cu măsura arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar iar prin încheierea pronunțată la 22.04.2015 , a respins cererea inculpatului și a menținut măsura arestării preventive pe o durată de 60 de zile.
Prin decizia penală nr.105 /P/C din 29.04.2015 a Curții de Apel C. (dosar nr._ ),a fost admisă contestația inculpatului,desființată încheierea din 22.04.2015 și înlocuită măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu,pentru o perioadă de 60 de zile.
Prin încheierea de ședință din data de 06.07.2015, instanța a admis cererea formulată de Direcția Națională Anticorupție -S. Teritorial C.-în ceea ce privește pe inculpatul C. M. și în baza art. 242 alin.2 rap.la art.362 alin.1 și alin.2 Cod procedură penală în referire la art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, art. 211 și art. 215 Cod procedură penală, a înlocuit măsura arestului la domiciliu dispusă prin decizia penală nr.105/P/C/29.04.2015 a Curții de Apel C. (dosar nr._ ), cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile,încheierea rămânând definitivă prin necontestare.
În sarcina inculpatului au fost stabilite obligații,după cum urmează:
În baza art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, pe timpul cât se află sub control judiciar, :a) să se prezinte la instanța de judecată care a dispus măsura sau la organul judiciar pe rolul căreia se află prezenta cauză, după caz,ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza ,cu privire la schimbarea locuinței;c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa pe durata măsurii controlului judiciar, respectiv Poliția orașului Drăgănești O. județul O., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 Cod procedură penală :a) să nu depășească limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței ; b)să nu se apropie de partea civilă B. M. și de membrii familiei părții civile B. M., de martorul C. M.-A. și de martorul P. I. din prezenta cauză și de membrii familiilor acestor martori,de locuința și de locul de muncă ale părții civile B. M. și ale martorilor menționați,precum și de locuința și locul de muncă ale membrilor familiilor părții civile și ale martorilor menționați ,să nu comunice cu partea civilă B. M. și cu membrii familiei părții civile B. M.,cu martorii C. M. –A. și P. I. și cu membrii familiilor acestor martori, direct sau indirect, pe nici o cale; c) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme.
În baza art. 215 alin. 3 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului C. M. că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Instanța a avut în vedere ,în esență,că, din perspectiva măsurii preventive ce trebuie reevaluată odată cu trecerea timpului, ținând seama de durata semnificativă a privării de libertate ,aceasta este suficientă în scopul desfășurării în condiții optime a procesului penal ,așadar pentru atingerea scopului măsurilor preventive ,prevăzut de art.202 Cod procedură penală.
A considerat că, acuzația săvârșirii unei infracțiuni grave ,chiar dacă rămâne un factor pertinent ,nu legitimează prin ea însăși o lungă perioadă de privare de libertate,mai ales în cazul în care inculpatul a fost audiat și cercetarea judecătorească este avansată.
Raportat la toate cerințele ce trebuie îndeplinite, arătate în art.211 alin. 2 din Codul de procedură penală, respectiv necesitatea scopului prevăzut în art. 202 alin.1din Codul de procedură penală, a apreciat că este improbabil riscul reiterării unor fapte de același gen, în condițiile în care inculpatului urma să i se impună o . obligații, cercetarea judecătorească avansată ,riscul influențării probatoriului fiind aproape inexistent,comportamentul adoptat de în timpul procesului penal, în sensul că a dat declarație în fața instanței ,de a nu îngreuna ancheta ori cercetarea judecătorească.
De asemenea, instanța a avut în vedere și alte criterii suplimentare, precum profilul moral al persoanei, domiciliul, legăturile familiale, integrarea în societate, circumstanțe care sunt favorabile inculpatului,acesta având domiciliu și familie stabile,doi copii minori, iar timpul petrecut în arest preventiv și în arest la domiciliu, a fost în măsură să-l determine a conștientiza consecințele faptelor presupus comise, faptul că dacă va încerca să se sustragă de la judecată ori nu va respecta obligațiile ce vor fi stabilite de instanță,se va expune unei noi detenții preventive.
În aceeași ordine de idei,instanța a subliniat că ,deși inculpatul C. M. nu este la primul conflict cu legea penală, acest aspect nu poate constitui un impediment în dispunerea măsurii preventive mai blânde, în condițiile în care existența antecedentelor penale sunt aspecte care interesează fondul cauzei .
Prin încheierea de ședință din data de 01.09.2015,rămasă definitivă,instanța a menținut măsura controlului judiciar,pe o perioadă de 60 de zile,cu începere de la data de 01.09.2015 și până la data 30.10.2010,
În ceea ce privește pe inculpata A. Isaura ,măsura preventivă a controlului judiciar,a fost luată prin încheierea de ședință din data de 26.06.2014, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară,care a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.211 Cod procedură penală iar în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei și a conduitei procesuale a inculpatei,a apreciat că măsura este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.1 Cod procedură penală.Aceeași măsură preventivă a fost luată față și de inculpatul A. G. I.,aceasta fiind revocată prin încheierea de ședință din data de 17.09.2015,rămasă definitivă.
Conform art.362 alin.2 rap.la art.208 alin.5 Cod proc.pen., în tot cursul judecății,instanța verifică prin încheiere ,din oficiu,periodic,dar nu mai târziu de 60 de zile,dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi,care să justifice menținerea acestei măsuri.Dispozițiile art.207 alin.3 -5 se aplică în mod corespunzător.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază că ansamblul probator al cauzei administrat, indică și în prezent presupunererea rezonabilă că inculpații C. M. și A. I. au săvârșit acte materiale ce pot întruni conținutul constitutiv al infracțiunii de șantaj,în varianta asimilată și în varianta agravată reținută prin rechizitoriu .
În fapt,în esență,astfel cum se reține în actul de sesizare a instanței ,la datele de 26.05.2014 și 29.05.2014 (A. I. împreună cu C. M.,iar la 29.05.2014, cei doi împreună și cu inculpatul minor A. G. I.), aceștia au exercitat constrângeri asupra persoanei vătămate B. M., constând în amenințarea cu darea în vileag, prin intermediul presei, a unor fapte compromițătoare pentru persoana amenințată și pentru membrii familiei acesteia, respectiv pretinsa ei implicare în infracțiuni de corupție, cu scopul de a o determina să dea suma de 280.000 euro, primind împreună cu inculpatul C. M., suma de 10.000 euro de la persoana vătămată. Inculpata A. I., pe parcursul întregii activități infracționale ,a avut inițiativă și a condus dialogul, organizându-i și pe ceilalți membri ai familiei, pentru a exercita presiuni asupra persoanei vătămate.
Inculpații au acționat conjugat ,susținându-se reciproc în cadrul dialogului condus de A. I.,legat de restituirea sumei de bani ,într-un mod în care să-i insufle persoanei vătămate,temerea că dacă nu le remite cei 280.000 euro,se vor adresa D.N.A.,D.I.I.C.O.T,dar și presei și televiziunilor ,suportând consecințele pretinsei implicări legate de obținerea unei situații juridice favorabile și punerea în libertate a tatălui inculpaților A. G. I. și A. I. ,respectiv,A. S. zis B. Mondial ,totodată precizându-i persoanei vătămate că a fost filmată de inculpatul A. F. iar filmările sunt compromițătoare pentru aceasta.
De asemenea, inculpații i-au propus persoanei vătămate să facă rost de bani,sugerându-i plata în rate sau vânzarea casei ori împrumutându-se fie prin vânzarea caselor martorului C. M..
Din perspectiva dispozițiilor art.202 alin.1 Cod procedură penală, instanța consideră că este necesară menținerea măsurii controlului judiciar ,față de inculpații C. M. și A. I.,întrucât aceasta este în continuare proporțională cu situația de fapt și amploarea activităților infracționale analizate ,numărul persoanelor implicate, măsura preventivă fiind aptă să asigure desfășurarea corespunzătoare a procesului penal,cu atât mai mult cu cât soluția dată pe fondul cauzei în primă instanță nu este definitivă, urmând a se soluționa apelurile declarate în cauză.
Instanța apreciază că revocarea măsurii arestării preventive nu este oportună și adecvată(cel puțin la acest moment procesual ),având în vedere că deși perioada care a trecut de la data luării măsurii preventive este semnificativă, în privința inculpatei A. I.,ea nu a depășit un termen rezonabil iar simpla trecere a timpului nu poate constitui un motiv exclusiv de revocare a măsurii preventive ,pentru a considera că temeiurile acesteia și-au pierdut din relevanță.
Plecând de la principiul general prevăzut de art. 202 alin.3 Cod procedură penală, apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar nu are caracter excesiv, raportat la particularitățile cauzei și privită în contextul obligațiilor stabilite, asigură un echilibru just între restricționarea libertății persoanei,care în speță este minimă și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni .
În ceea ce privește conformitatea măsurii restrictive de libertate cu prevederile art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, constatând că subzistă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi comis infracțiunile reținute în sarcina lor, că există motive pertinente și suficiente care să justifice măsura controlului judiciar și că durata acestei măsuri nu a depășit un termen rezonabil, instanța reține că sunt respectate exigențele ce decurg din acest text și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului .
Pentru considerentele arătate, în baza art.399 alin.1 Cod procedură penală,rap.la art.362 alin.2 și art.208 alin.5 Cod procedură penală,va menține măsura controlului judiciar luată față de inculpata A. I. prin încheierea de ședință din data de 26.06.2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului C. (dosar nr._ /2015) și față de inculpatul Constanțin M. luată prin decizia penală nr.105 /P7C/29.04.2015 a Curții de Apel C.(dosar nr._ ), pentru o perioadă de 60 de zile,fiecare,cu începere de la data de 29.10.2015 și până la data 27.12.2015,inclusiv.
Acțiunea civilă în procesul penal.
În cursul urmăririi penale ,persoana vătămată B. M. nu a formulat pretenții civile în cauză.
În cursul judecății,la primul termen de judecată ,din 19.12.2014(vol.I fila 86 și fila 21 ),aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de 1.000.000 (un milion )de euro,reprezentând daune morale ,solicitând obligarea în solidar a inculpaților ,întrucât prin acțiunile de șantaj și presiunile puse în practică de către aceștia,i-a fost prejudiciată în mod devastator imaginea personală precum și a întregii familii.
Deși a arătat că va solicita administrarea probei cu înscrisuri dar și a altor probe ,în dovedirea acțiunii civile ,în cursul cercetării judecătorești punându-i-se în vedere de instanță,a precizat că nu solicită administrarea de probe.
La termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, avocatul ales al părții civile ,a solicitat admiterea acțiunii civile așa cum a fost formulată,pe de altă parte însă,a subliniat că instanța va aprecia asupra cuantumului despăgubirilor civile cu titlu de daune morale .
Acordându-i-se cuvântul,partea civilă a solicitat admiterea acțiunii civile și obligarea inculpaților la plata sumei de un milion de euro daune morale,pentru a compensa ”jignirile ce i-au fost aduse ,în special prin intermediul presei,ca urmare a activităților întreprinse de către aceștia,în special de către inculpații A. I. și A. F. și mai puțin de către ceilalți inculpați”.
Instanța consideră că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă, însă pot fi avute în vedere o . criterii și anume, consecințele negative suferite de cel în cauză în plan psihic, importanța valorilor sociale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială, iar celui care le pretinde îi revine sarcina să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură i-a fost produs un prejudiciu nepatrimonial.
Pe de altă parte, procesul de cuantificare a daunelor morale este guvernat de criteriul echității care exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a părții vătămate și nu o îmbogățire a acesteia, dar nici o amendă excesivă pentru persoana responsabilă de repararea prejudiciului nepatrimonial. În termenii Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudicial moral suferit.
Având în vedere toate aceste aspecte, suma de 1.000.000 de euro privind cuantificarea prejudiciului nepatrimonial este exagerată ,însă ținând seamă de circumstanțele concrete ale cauzei și consecințele acțiunilor inculpaților ,constând în presiunea și disconfortul psihic resimțite și prejudiciul de imagine cauzat părții civile și familiei sale,urmate și de articolele de presă și imaginile difuzate în mass -media ,conduc la aprecierea că suma totală de 7.000 de euro, are un caracter rezonabil, proporțional și adecvat scopului reparator al răspunderii civile delictuale și constituie o reparație echitabilă a prejudiciului nepatrimonial cauzat părții civile.
Prin urmare, va admite în parte acțiunea civilă,cu precizarea că sumele au fost estimate ,luând în considerare participarea fiecăruia la săvârșirea faptelor ,astfel cum s-a motivat la soluționarea laturii penale.Pe cale de consecință,în baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.25 Cod procedură penală,la art.1357 cod civil ,art.1381 Cod civil și la art.1382 Cod civil, va obliga inculpații către partea civilă B. M., la despăgubiri civile reprezentând daune morale ,după cum urmează:A. F.-3.000 (trei mii) euro echivalent în lei la la data efectuării plății ;A. I. -2.500 (două mii cinci sute )euro echivalent în lei la data efectuării plății ;C. M. -1.000 (una mie) euro echivalent în lei la data efectuării plății și A. G. –I.-500 (cinci sute) euro echivalent în lei la data efectuării plății acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente(părinți)A. F. și A. S..Va respinge ca nefondate restul pretențiilor civile.
Conform art. 274 alin.1 și alin.2 Cod procedură penală ,va obliga inculpații la cheltuieli judiciare către stat ,după cum urmează:C. M.- 4.700 lei, A. F.-4.400 lei,A. F.-4.400 lei ,A. I.-4.700 lei și A. G. I. ,acesta în solidar cu părțile responsabile civilmente(părinți) A. F. și A. S. -4.700lei(din care 2.500 lei pentru fiecare inculpat,reprezintă cheltuieli ocazionate de faza de urmărire penală).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.386 Cod procedură penală,
Respinge ca nefondată cererea de schimbarea încadrării juridice a faptelor din rechizitoriu, formulată de inculpați ,constând în înlăturarea dispozițiilor art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 .
1) În baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000, raportat la art.207 alin.1,2,3 Cod penal, cu aplic.art.5 alin.1 Cod penal și cu aplic.art.19 din Legea nr.682/2002,condamnă pe inculpatul A. F. –fiul lui S. și F.,ns.la 29.10.1990 în oraș Drăgănești –O. ,jud.O.,CNP_1- la pedeapsa de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare (fapta din 01.11.2013).
În baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000, raportat la art.207 alin.1,3 Cod penal ,cu aplic.art.19 din Legea nr.682/2002,condamnă pe același inculpat , la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (fapta din 26.03.2014) .
În baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000, raportat la art.207 alin.1,2 și 3 Cod penal ,cu aplic.art.41 alin.1 Cod penal și cu aplic.art.19 din Legea nr.682/2002, condamnă pe același inculpat , la pedeapsa de 4 (patru) ani și 6 (șase)luni închisoare (fapta din 31.05.2014) .
În baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal ,în referire la art.10 din Legea nr.187/2012,
Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea ,de 4 (patru ) ani și 6 (șase) luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte două pedepse, pedeapsa astfel rezultată pentru concursul de infracțiuni, este de 7(șapte) ani și 20(douăzeci) de zile închisoare.
În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012,revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.844/28.10.2010 a Judecătoriei Slatina ,pronunțată în dosar nr._, modificată prin decizia penală nr.84/12.05.2011 a Tribunalului O. și rămasă definitivă prin decizia penală nr.612/14.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. și dispune executarea în întregime a acestei pedepse ,care nu se contopește cu pedeapsa de 7 ani și 20 de zile închisoare din prezenta hotărâre ,ci se adaugă acesteia,pedeapsa astfel rezultată ,este de 7 (șapte)ani ,8 (opt ) luni și 20 (douăzeci )de zile închisoare.
În baza art.43 alin.2 Cod penal și art.45 alin.2 lit.b Cod penal ,adaugă pedeapsa de 7 ani, 8 luni și 20 de zile închisoare la pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 lit.a,b,d Cod penal, aplicată prin sentința penală nr.29/22.02.2012 pronunțată de Tribunalul O.,în dosarul nr.1927 /104/2011,modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr.1679/16.05.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și dispune ca inculpatul A. F. să execute în total, pedeapsa de 12 (doisprezece ) ani, 11 (unsprezece) luni și 20 (douăzeci) de zile închisoare și 2 ani pedeapsa complementară ,constând în interzicerea exercitării drepturilor prev.de art.66 lit.a,b și d Cod penal .
Pedeapsa principală se execută prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal.
În baza art.65 Cod penal interzice inculpatului,ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art.66 lit.a,b,d Cod penal ,din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
În baza art.72 Cod penal,deduce din pedeapsa principală ,perioada executată de la data de 20.05.2014 ,la zi.
Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.81 din data de 19.05.2014 emis de Tribunalul O. în baza sentinței penale nr.29/22.02.2012 pronunțată în dosarul nr.1927 /104/2011 și dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii ,conform prezentei hotărâri,la rămânerea definitivă a acesteia.
Constată că inculpatul A. F. este arestat în altă cauză.
2) În baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 ,2 și 3 Cod penal ,cu aplic.art.77 lit.a și d Cod penal și art.41 alin.1 Cod penal ,condamnă pe inculpatul C. M.-fiul lui M. și G.,ns.la 13.10.1989 în mun.Slatina,jud.O. ,domiciliat în oraș Drăgănești -O. ,. ,f.f.legale în .-4 jud.O.,CNP_- la pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare.
În baza art.43 alin.1 Cod penal,adaugă pedeapsa de 4 ani închisoare la restul rămas neexecutat de 310 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2418/17.11.2011 a Judecătoriei Pitești pronunțată în dosar nr._/2011,rămasă definitivă prin decizia penală nr.81/R/31.01.2012 a Curții de Apel Ploiești și dispune ca inculpatul C. M. să execute în total ,pedeapsa de 4 (patru )ani ,6 (șase) luni și 310(trei sute zece )zile închisoare .
În baza art.72 alin.1 Cod penal deduce din pedeapsa închisorii ,durata măsurilor reținerii de la data de 29.05.2014 până la data de 30.05.2024,a arestării preventive de la data de 30.05.2014 până la data de 29.04.2015 și a arestului la domiciliu de la data de 29.04.2015 până la data de 06.07.2015,când inculpatul a fost pus în libertate sub control judiciar, măsură preventivă luată prin decizia penală nr.105 /P7C/29.04.2015 a Curții de Apel C.(dosar nr._ ).
Pedeapsa închisorii se execută prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal.
În baza art.399 alin.1 Cod procedură penală,rap.la art.362 și art.208 alin.5 Cod procedură penală,menține măsura controlului judiciar luată față de inculpat prin decizia penală nr.105 /P7C/29.04.2015 a Curții de Apel C.(dosar nr._ ), pe o perioadă de 60 de zile,de la data de 29.10.2015 și până la data de 27.12.2015,inclusiv.
3)În baza art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 și 3 Cod penal ,condamnă pe inculpata A. F. -fiica lui N. și Bistrița,ns.la 03.01.1971 în oraș Roșiori de Vede,jud.Teleorman ,domiciliată în oraș Drăgănești -O. ,..392 ,jud.O.,CNP_ - la pedeapsa de 3 (trei)ani și 8(opt) luni închisoare .
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 (unu)an închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr.29 /22.02.2012 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._ ,modificată prin decizia penală nr.331/01.11.2013 a Curții de Apel C. și rămasă definitivă prin decizia penală nr.1679/16.05.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și repune în individualitatea lor cele două pedepse: de 1(unu) an închisoare pentru infracțiunea prev.de art.25 raportat la art.260 alin.1 Cod penal cu aplic.art.29 alin.1 Cod penal și cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și de 3(trei) luni închisoare pentru infracțiunea prev.de art.261 alin.1 Cod penal .
În baza art.4 Cod penal,constată că a fost dezincriminată infracțiunea prev.de art.25 raportat la art.260 alin.1 Cod penal 1969 cu aplic.art.29 alin.1 Cod penal 1969,pentru care a fost aplicată pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal în referire la art.40 alin.1 Cod penal și art.10 din Legea nr.187/2012,
Contopește pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 3 (trei) luni din sentința penală nr.29/22.02.2012 a Tribunalului O. și aplică pedeapsa cea mai grea ,de 3 (trei) ani și 8(opt)luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 3 luni, pedeapsa astfel rezultată pentru concursul de infracțiuni și pe care o execută inculpata A. F., este de 3 (trei) ani și 9(nouă)luni închisoare .
În baza art.72 alin.1 și art.40 alin.3 Cod penal,deduce din durata pedepsei ,perioada executată de la data de 20.05.2014 și până la data de 27.01.2015,când a fost liberată condiționat din pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 29/22.02.2012 a Tribunalului O..
Pedeapsa închisorii se execută prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal.
4) În baza art.13ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1 ,2 și 3 Cod penal ,condamnă pe inculpata A. I. -fiica lui S. și F.,ns.la 02.09.1992 în oraș Drăgănești O. ,jud.O. ,domiciliată în oraș Drăgănești -O. ,.-4 ,jud.O. ,CNP_ - la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
În baza art.97 Cod penal,anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.83/20.01.2015 a Tribunalului Argeș pronunțată în dosar nr._ rămasă definitivă prin decizia penală nr.387/A/03.06.2015 a
Curții de Apel Ploiești .
În baza art.38 alin.1 Cod penal raportat la art.39 alin.1 lit.b Cod penal în referire la art.40 alin.1 Cod penal și art.10 din Legea nr.187/2012,
Contopește pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa din sentința penală nr.83/20.01.2015 a Tribunalului Argeș și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea ,de 4 (patru) ani închisoare,la care se adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, pedeapsa astfel rezultată pentru concursul de infracțiuni și pe care o execută inculpata A. I., este de 4(patru) ani ,5 (cinci) luni și 10 (zece ) zile închisoare.
În baza art.72 alin.1 și 40 alin.3 Cod penal, deduce din pedeapsă ,durata arestului la domiciliu luată față de inculpată de Tribunalul Argeș, de la data de 18.09.2014 și până la data de 20.01.2015,când măsura a fost revocată prin sentința penală nr. 83/20.01.2015 a Tribunalului Argeș .
Pedeapsa închisorii se execută prin privare de libertate în condițiile art.60 Cod penal.
În baza art.399 alin.1 Cod procedură penală,rap.la art.362 alin.2 și art.208 alin.5 Cod procedură penală,menține măsura controlului judiciar luată față de inculpată prin încheierea de ședință din data de 26.06.2015 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului C. (dosar nr._ /2015), pe o perioadă de 60 de zile,de la data de 29.10.2015 și până la data 27.12.2015,inclusiv.
5) În baza art.114 rap.la art.115 alin.1pct.1 lit.b Cod penal și art.118 Cod penal ,aplică inculpatului A. G. - I. - fiul lui S. și F., ns. la 27.01.1997, în oraș Drăgănești-O., domiciliat în oraș Drăgănești-O.,..392 ,jud.O. ,C.N.P._ - măsura educativă neprivativă de libertate a supravegherii,pe o durată de 6 (șase) luni,pentru infracțiunea prev. de art.13 ind.1 din Legea nr.78/2000 raportat la art.207 alin.1,2 și 3 Cod penal ,cu aplic.art.77 lit.a și art.113 Cod penal.
Conformart.118 Cod penal,măsura educativă a supravegherii,constă în controlarea și îndrumarea inculpatului A. G. -I. sub coordonarea serviciului de probațiune ,pentru a asigura participarea la cursuri școlare sau de formare profesională și prevenirea desfășurării unor activități sau . anumite persoane care ar putea afecta procesul de îndreptare a acestuia .
În baza art.121 alin.1Cod penal, pe durata executării măsurii educative a asistării zilnice,inculpatul va respecta următoarele obligații:
a) să urmeze un curs de pregătire școlară sau de formare profesională;
b) să nu depășească limita teritorială a României, fără acordul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul O.;
c) să nu se apropie și să nu comunice cu partea civilă B. M. și cu martorul C. M., să nu se apropie și să nu comunice cu membrii de familie ai acestora;
Conform art.121 alin.3 Cod penal, supravegherea executării obligațiilor impuse de instanță pe durata măsurii educative, se face sub coordonarea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul O..
În baza art.121 alin.4 Cod penal, pe durata executării măsurii educative luate, S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul O. are obligația să sesizeze instanța ,dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea ;
b) inculpatul nu respectă condițiile de executare a măsurii educative sau nu execută, în condițiile stabilite,obligațiile ce îi revin;
În baza art.122 Cod penal ,dacă pe parcursul executării măsurii educative au intervenit motive care justifică fie impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor existente,instanța dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător ,pentru a asigura inculpatului, șanse mai mari de îndreptare .Când apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară,instanța dispune încetarea unora dintre obligațiile pe care le-a impus.
În baza art.123 alin.1, alin.2 și alin.3 Cod penal,atrage atenția inculpatului,asupra consecințelor ce decurg din nerespectarea cu rea- credință a condițiilor de executare a măsurii educative ori a obligațiilor impuse, în sensul că instanța înlocuiește măsura educativă luată, cu internarea într-un centru educativ, precum și asupra consecințelor ce decurg din săvârșirea unei noi infracțiuni pe durata măsurii educative,în sensul că, instanța înlocuiește măsura educativă a supravegherii, cu o măsură educativă privativă de libertate.
În baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.25 Cod procedură penală,raportat la art.1357 Cod civil ,art.1381 Cod civil și la art.1382 Cod civil,admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. M. și obligă inculpații la despăgubiri civile daune morale ,după cum urmează:A. F.-3.000 (trei mii) euro echivalent în lei la la data efectuării plății ;A. I. -2.500 (două mii cinci sute )euro echivalent în lei la data efectuării plății ;C. M. -1.000 (una mie) euro echivalent în lei la data efectuării plății și A. G. –I.-500 (cinci sute) euro echivalent în lei la data efectuării plății acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente(părinți)A. F. și A. S..
Respinge ca nefondate restul pretențiilor civile reprezentând daune morale.
În baza art. 274 alin.1 și alin.2 Cod procedură penală ,obligă inculpații la cheltuieli judiciare către stat ,după cum urmează:C. M.- 4.700 lei, A. F.-4.400 lei,A. F.-4.400 lei ,A. I.-4.700 lei și A. G. I. ,acesta în solidar cu părțile responsabile civilmente(părinți) A. F. și A. S. -4.700lei(din care 2.500 lei pentru fiecare inculpat,reprezintă cheltuieli ocazionate de faza de urmărire penală).
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. A. D. V.
Red./Tehnored.jud.N.A.-11.12.2015 - 9 ex.
| ← Constituire grup infracţional organizat. Art.367 NCP. Sentința... | Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
